Obligaţia de a face. Decizia nr. 293/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 293/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 26-01-2015 în dosarul nr. 8265/97/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 293/2015
Ședința publică din 26 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. B. D.
Judecător M. I. I.
Judecător M. Ș.
Grefier P. S.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul M. L. împotriva sentinței nr. 585/CA/2014, pronunțate de Tribunalul Hunedoara – secția de a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosar nr._, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura prealabilă premergătoare fixării primului termen de judecată a fost parcursă.
Instanța constată cauza în stare de judecată, și având în vedere actele dosarului și solicitarea părții de judecare a cauzei în lipsă, in conformitate cu prevederile art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin sentința administrativă nr. 585/CA/2014 Tribunalul Hunedoara – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul M. L. PRIN PRIMAR, împotriva pârâtului B. W. C., și în consecință:
A obligat pârâtul să plătească reclamantului penalități de întârziere de 0,5 % pe zi, calculate conform contractului de concesiune perfectat între părți pentru perioada trimestrul I - III 2013, calculate pe o durată de 30 de zile de la scadența fiecărei rate, reactualizată în raport cu rata inflației la data plății efective în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.
Împotriva hotărârii instanței de fond a declarat recurs reclamantul M. L., solicitând admiterea recursului și casarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului reclamantul a arătat că instanța de fond a interpretat greșit prevederile art. 9 din contractul de concesiune și prevederile art. 1166 Cod civil, care permit perceperea penalităților de întârziere de 5% pe zi pe toată durata întârzierii la plata redevenței.
De asemenea, a susținut că, în sentința atacată pârâtul este obligat să plătească penalități de întârziere de 0,5% pe zi, însă în loc să insereze penalitatea contractuală de 5%, Tribunalul a inserat din eroare o penalitate de 0,5% care nu este însușită de nici una dintre părți.
În drept, se invocă prevederile art. 486 și urm. C.pr.civ..
Pârâtul intimat nu a depus întâmpinare.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Recurentul-pârât a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488, alin. 1, pct. 8 NCPC, respectiv: hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
Motivul de casare nu este întemeiat având în vedere următoarele considerente:
Reclamantul a încheiat cu numitul R. V. contractul de concesiune nr. 31/1996 având ca obiect concesionarea unui teren în suprafață de 50 mp amplasat în zona de agrement Straja, pe o durată de 50 de ani, concesionarul având obligația achitării unei redevențe anuale inițiale de 100.400 lei vechi.
Ulterior, prin acte adiționale la acest contract s-a cesionat succesiv concesiunea terenului, iar prin actul adițional nr. 81/21.01.2009 reclamantul, în calitate de concedent este de acord cu cedarea dreptului de concesiune a terenului în suprafață de 150 mp teren către pârâtul B. W. C.. Acesta, prin semnarea actului adițional și-a însușit clauzele contractului de concesiune nr. 31/1996.
Potrivit art. 6 din contract prețul concesiunii va fi indexat anul cu rata inflației, astfel că în temeiul art. 969 Cod civil, pârâtul este ținut să plătească redevența indexată, pe care însă a achitat-o cu întârziere.
Cu privire la penalitățile de întârziere se reține că în art. 9 din contract s-a stabilit cuantumul penalităților de întârziere – 5% pe zi, cât și durata de timp pentru care se calculează – 30 de zile de la scadența redevenței.
În a 31 – a zi de întârziere la plată, părțile au stabilit că sancțiunea aplicabilă este retragerea concesiunii, astfel că reclamantul avea posibilitatea ca după perceperea penalităților de întârziere pe cele 30 de zile să recurgă la retragerea concesiunii, iar faptul că nu a făcut-o este deja culpa sa, de care nu se poate prevala în obținerea unor penalități ulterior celor 30 de zile.
Refăcând calculul penalităților de întârziere aplicat redevenței indexate pentru perioada precizată în acțiune, corect a stabilit instanța de fond că pârâtul mai datorează în temeiul contractului de concesiune penalități de întârziere calculate pentru trimestrul I - III 2013, pe o durată de 30 de zile de la scadența fiecărei rate.
În ceea ce privește critica legată de procentul de 0,5% acordat din eroare de instanța de fond în loc de 5% conform contractului, reține că prin încheierea de ședință din data de 02.09.2014, Tribunalul a admis cererea formulată de reclamant și a dispus îndreptarea acestei erori materiale atât în considerente, cât și în dispozitivul sentinței atacate.
Pentru cele ce preced, Curtea în temeiul art. 496 alin. 2 NCPC va respinge recursul reclamantului, ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul M. L. împotriva sentinței nr. 585/CA/2014, pronunțate de Tribunalul Hunedoara – secția de a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosar nr._, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 26.01.2015.
Președinte, D. B. D. | Judecător, M. I. I. | Judecător, M. Ș. |
Grefier, P. S. |
Red./Tehnored. D.D.B.
5ex./ 28 Ianuarie 2015
Jud. Fond. M. G.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 299/2015. Curtea de Apel ALBA... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 569/2015. Curtea de Apel ALBA... → |
|---|
