Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 1965/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1965/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 29-05-2015 în dosarul nr. 2485/85/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI F.
DECIZIE Nr. 1965/2015
Ședința publică de la 29 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE Ș. D.
Judecător G. M.
Judecător A. E. Hancaș
Grefier A. Ț.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de parata Directia Generală Regională a Finanțelor Publice B. împotriva sentintei nr. 3109/CA/2014 pronuntata de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Sibiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că procedura prealabilă a fost parcursă și că a fost solicitată judecarea cauzei și în lipsa părților.
Instanța, procedând la verificarea din oficiu a competenței de a soluționa prezenta cauză, constată că este competentă general, material și teritorial să judece cauza de față, pe care o reține spre soluționare și, având în vedere actele aflate la dosar și cererea de judecare în lipsa părților, o lasă în pronunțare.
Curtea de Apel
Asupra recursului de față:
Prin Sentinta nr.3109/CA/18.12.2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost admisa cererea reclamantului C. M. privind obligarea pârâtelor Directia Generală Regională a Finanțelor Publice B., Administratia Judeteana a Finantelor Publice Sibiu, S. F. Orășenesc Avrig, fiind anulata decizia nr._/2013 emisa de S. fiscal si decizia nr. 125/2014 emisa de Directia Generală Regională a Finanțelor Publice B.. Instanta a retinut prin considerentele expuse ca fata de prevederile art. 148 din Constitutie, taxa pe poluare reglementata de OUG nr. 50/2008 contravine dreptului comunitar, astfel ca decizia de recalculare a taxei este nelegala, fiind îndeplinite cerintele art. 14,15 din Legea contenciosului administrativ pentru suspendarea punerii in executare a deciziei de calcul.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu în numele și pentru S. F. Orășenesc Avrig solicitând casarea sentinței și, rejudecând cauza să fi respinsă acțiunea reclamantului, cu menținerea Deciziei privind stabilirea diferențelor de taxă de poluare, emisă de S. F. Orășenesc Avrig, cu exonerarea de plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, recurenta arată că prin decizia contestată a fost stabilită o diferență de taxă, organul fiscal respectând art. 82 din Codul de procedură fiscală, că în mod greșit instanța de fond a reținut că organul fiscal nu a motivat actul administrativ și că dispozițiile Legii 9/2012 nu contravin prevederilor tratatului UE.
Apreciază că efectele Hotărârii CJUE C402/09, T., nu sunt incidente în speță și, urmare faptului că taxa face venit la bugetul Administrației Fondului pentru Mediu București, taxa nu poate fi restituită de organul fiscal.
Solicită să fie reapreciat onorariul avocatului în cauză, având în vedere că, datorită numărului mare de cauze având același obiect, complexitatea muncii apărătorului este foarte redusă.
În drept, s-au invocat prevederile art. 483, 488 pct. 8 și următoarele cod de procedură civilă, art. 1 și următoarele Legea 554/2004, legea 9/2012, HG 9/2012, art. 21, 46,85 cod de procedură fiscală, art. 223 al. 2 cod de procedură civilă.
Analizând motivul de recurs invocat prin prisma prevederilor art. 488 pct. 8 Noul cod de procedură civilă, Curtea constată nefondat recursul pârâtei și îl va respinge.
Instanța de fond în mod temeinic și legal a aplicat prioritar dreptul comunitar, dând eficiență acestuia în detrimentul dreptului național incompatibil cu dreptul comunitar, potrivit art. 148 din Constituție.
Curtea de Justiție a Comunităților Europene, ca interpret oficial al Tratatului pentru funcționarea Uniunii Europene, a stabilit prin ordonanța din 03.02.2014, în cauzele reunite C-214/13 și C97/13 (C. și C.), că Legea 9/2012 cu dispozițiile art. 4 al. 2 suspendate prin OUG 1/2012 până la 01.01.2013 reglementează un regim de impozitare asemenea celui instituit de OUG 50/2008 cu efect descurajator în ceea ce privește înmatricularea unor autovehicule de ocazie cumpărate în alte state membre decât România și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu erau în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală .
Prima instanță de fond în mod legal a stabilit că reclamantul are dreptul la restituirea taxei achitată în anul 2012 și că decizia care stabilește o diferență de plată este nelegală fiind emisă în executarea unei dispoziții legale care încalcă dreptul uniunii, respectiv, art. 110 TFUE. F. de împrejurarea ca reclamantul a achitat taxa pe poluare în baza unei decizii de calcul emisa de aceeasi autoritate fiscala, care ulterior a fost restituita in baza unor hotarari judecatoresti, iar ulterior acelasi serviciu fiscal recalculeaza o diferenta de taxa, instanta de recurs apreciaza ca fiind pertinente argumentele care ar putea sa justifice o aparenta de nelegalitate a actului administrativ-fiscal .
În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a organelor fiscale chemate în judecată, instanța de recurs constată că, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, anularea deciziei emisă de S. F. Orășenesc Avrig și a celei emise de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., calitatea procesuală este justificată raportat la prevederile art. 218 cod de procedură fiscală.
Se constată că hotărârea pronunțată nu vizează restituirea taxei achitată ci contestarea celor două acte administrativ fiscale emise de S. F. Orășenesc Avrig – decizia de stabilire a diferențelor de taxă de poluare provenite de la autovehicule și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. – decizia de soluționare a contestației administrativ fiscale.
În consecință, corect a reținut prima instanță calitatea procesuală a acestor pârâți.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată în mod corect pârâtele au fost obligate la plată față de dispozițiile art.453 Cod procedură civilă, potrivit cărora partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Cheltuielile de judecată au fost real efectuate iar valoarea lor este una rezonabilă raportat la valoarea pricinii.
Toate aceste considerente dovedesc temeinicia hotărârii recurate, astfel că pentru menținerea acesteia, Curtea în temeiul art. 496 codul de procedură civilă va respinge recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de parata Directia Generală Regională a Finanțelor Publice B. împotriva sentintei nr. 3109/CA/2014 pronuntata de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Sibiu.
F. cheltuieli de judecata.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 29 05 2015.
Președinte, Ș. D. | Judecător, G. M. | Judecător, A. E. Hancaș |
Grefier, A. Ț. |
Red., tehnored. G.M. 2 ex/05.06.2015
J. fond L.A. P.
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 1763/2015.... | Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 2064/2015.... → |
|---|
