Pretentii. Decizia nr. 2394/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2394/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 07-06-2013 în dosarul nr. 96/110/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ DECIZIE Nr. 2394/2013
Ședința publică de la data de 07 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - L. A.
Judecător - M. N.
Judecător - C. Ș.
Grefier - A. V.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice Bacău împotriva sentinței civile nr. 1204 din 13 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat I. P. pentru intimata-reclamantă B. N. în baza împuternicirii avocațiale aflată la dosarul cauzei, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Apărătorul intimatei-reclamante depune la dosarul cauzei două înscrisuri autentificate la notar cu privire la dovada provenienței autoturismului înmatriculat într-un stat membru al Uniunii Europene și arată că nu are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat sau alte chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată acordând cuvântul reprezentantului intimatului-reclamant în combaterea recursului.
Avocat I. P. având cuvântul pentru intimata-reclamantă B. N., solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Constatând dezbaterile închise, instanța reține cauze în pronunțare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului de față în materia contenciosului administrativ fiscal constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1204/13 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta B. N. în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Bacău, fiind obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 5933 lei, reprezentând taxă pe poluare și dobânda legală calculată din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile de la înregistrarea la pârâtă a cererii de restituire a taxei, până la data restituirii.
Totodată a fost admisă cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, fiind obligată chemata în garanție să restituie pârâtei sumele necesare conform hotărârii pronunțate.
A fost respins capătul de cerere privind anularea adresei nr._/5.01.2012.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta a achiziționat din spațiul Uniunii Europene un autovehicul înmatriculat în țara de origine. Pentru prima înmatriculare în România a fost obligată să achite taxa instituită de O.U.G. nr. 50/2008 cu modificările ulterioare. Reclamanta critică faptul că norma internă încalcă norma comunitară, respectiv T.F.U.E.. Curtea Europeană de Justiție s-a pronunțat în cauza C402/2009 printr-o hotărâre preliminară în ceea ce privește art. 90 T.C.E..
Pe fondul cererii, în aplicarea dispozițiilor art. 148 din Constituția României, instanța a constatat că norma internă în baza căreia reclamantul a achitat taxa ce formează obiectul cauzei încalcă dispozițiile art. 90 (actual art. 110 din T.F.U.E.), deoarece art. 110 se opune ca un stat membru să instituie o taxă aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări, deoarece regimul fiscal descurajează cumpărarea unor autovehicule dintr-un alt stat membru, prin aceea că autovehiculelor fabricate în România nu li se aplică această taxă.
Pentru cele ce preced, instanța a obligat pârâta A.F.P. Bacău să restituie reclamantului taxa pretinsă în acțiune.
În baza art. 124 Cod procedură fiscală, a fost obligată pârâta să achite reclamantului și dobânda fiscală, începând cu data refuzului și până la achitare.
Deoarece pârâta A.F.M. București este beneficiara taxei de poluare, a fost obligată să restituie pârâtei A.F.P. Bacău taxa de poluare cu dobânda fiscală.
Cu privire la capătul de cerere privind anularea adresei nr._/05.01.2012 emisă de pârâtă, instanța a respins acest capăt de cerere având în vedere că adresa a cărei anulare se cere nu este act administrativ, iar, pe de altă parte, decizia de calcul taxă poluare, nu poate fi contestată direct la instanță, ci conform art.205-606 Cod procedură fiscală la organul emitent.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, Administrația Finanțelor Publice Bacău, recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar conform art. 17 din Legea nr.146/1997.
În motivarea recursului s-a susținut că abrogarea dispozițiilor O.U.G. nr. 50/2008 prin Legea nr. 9/2012 atrag caracterul nefondat al acțiunii, dispozițiile art. 12 din Legea nr. 9/2012 reglementând restituirea diferenței de taxă auto și condițiile de realizare a restituirii.
Examinând recursul promovat pentru motivele arătate, în condițiile art. 304, 304¹ Cod procedură civilă, instanța îl apreciază ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Instanța de fond a reținut o situație de fapt în conformitate cu probele administrate și, în ceea ce privește fondul dreptului dedus judecății, o corectă aplicare a legii, cu respectarea atât a principiului supremației Constituției și respectării legilor consacrat prin art. 1 alin.5 din Constituția României, cât și al priorității dreptului Uniunii Europene, principiu consacrat prin art. 148 alin.2, 4 din Constituția României.
Potrivit art. 90 din T.C.E. (art. 110 din T.F.U.E.) nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție.
În cauză, prin O.U.G. nr. 50/2008 s-a stabilit cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, obligația plății acestei taxe, potrivit art. 4 alin. 1 lit. a din același act normativ, intervenind cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Deși prin acest act normativ se instituie criterii de taxare obiective privind stabilirea taxei de poluare, acesta lasă în afara obligației de plată a taxei de poluare autoturismele deja înmatriculate în România la . acestui act normativ și astfel, comercializarea autovehiculelor second-hand pe piața internă fiind posibilă fără plata acestei taxe care se aplică comercializării, pe aceiași piață, autovehiculelor second-hand înmatriculate în alt stat membru.
Sub acest aspect taxa de poluare aplicabilă în cazul autovehiculelor second-hand înmatriculate în alt stat membru, reprezintă un impozit intern indirect, în sensul prevăzut de art. 90 din Tratatul constitutiv al Uniunii Europene, de natură a împiedica circulația mărfurilor între statele membre ale Uniunii Europene, măsura fiscală stabilită pentru autovehiculele de pe piața europeană second-hand fiind de natură a descuraja punerea în circulație a vehiculelor de ocazie cumpărate în alte state membre.
În același sens s-a pronunțat și Curtea Europeană de Justiție, atât în cauza T. cât și în Cauza N., (cauza T. pct. 61, Cauza N. pct. 29) a reținut că articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Împrejurarea că dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008 au fost abrogate în timpul soluționării cauzei de dispozițiile Legii nr. 9/2012 sunt irelevante, taxa contestată a fost percepută în temeiul actului abrogat și în raport de acesta se verifică dacă actul normativ în baza căruia s-a perceput taxa a cărei restituire se solicită, este sau nu contrar art. 90 din T.C.E..
În ceea ce privește incidența art. 12 din Legea nr. 9/2012 acesta cuprinde reglementări referitoare la restituirea diferenței dintre taxa de poluare achitată potrivit O.U.G. nr. 50/2008 și taxa de poluare stabilită pentru situații similare prin Legea nr. 9/2012. Așadar în această reglementare se analizează diferențele de sume rezultate din compararea a două taxe, legal stabilite și percepute, conform condițiilor prevăzute de art. 12 din Legea 9/2012 și normele de aplicare ale acesteia.
În cauză, însă, sumele supuse restituirii se referă la o taxă care este nelegal stabilită și încasată de Statul Român prin organele sale, restituirea acesteia realizându-se potrivit dispozițiilor art. 117 din Codul de procedură fiscală și nu potrivit legii speciale invocate de recurentă.
În consecință, față de considerentele ce preced, instanța, în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Bacău în contradictoriu cu intimata-reclamantă B. N. și intimata-chemată în garanție Administrația F. pentru Mediu împotriva sentinței civile nr.1204 din data de 13 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07 Iunie 2013.
Președinte, L. A. | Judecător, M. N. | Judecător, C. Ș. |
Grefier, A. V. |
Red.sent.G.A.
Red.dec.rec.M.N.24.06.2013
Tehnored. V.M./2 ex.
25.06.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 3368/2013. Curtea de Apel BACĂU | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr.... → |
|---|
