Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 1748/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1748/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 04-06-2014 în dosarul nr. 3747/62/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.1748/RDosar nr._
Ședința publică din data de 04 iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. M.
Judecător I. Ț.
Judecător L. P.
Grefier M. F.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra soluționării recursului declarat de pârâtele Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. și Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. împotriva sentinței civile nr.5080/CA din data de 21 octombrie 2013 pronunțată de Tribunalul B.- Secția a-II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, având ca obiect „anulare act de control impozite și taxe”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 28 mai 2014, când părțile au lipsit, cele constatare fiind menționate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 04 iunie 2014.
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 5080/CA din data de 21 octombrie 2013 pronunțată de Tribunalul B. - Secția a-II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ s-a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanții I. A. și I. I. în contradictoriu cu pârâtele Direcția G. a Finanțelor Publice a Municipiului B. și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B..
S-a anulat Decizia nr.607/11.12.2012 emisă de pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice a Municipiului B..
Obligă pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice a Municipiului B. să soluționeze pe fond contestația administrativă formulată de reclamanți împotriva Deciziei referitoare la obligații de plată accesorii nr._/11.10.2012 emisă de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B..
Se constată că instanța de fond a reținut că prin cererile înregistrate și precizate, reclamanții I. A. și I. I. în contradictoriu cu pârâtele Direcția G. A Finanțelor Publice a Municipiului B. și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B. au solicitat să se dispună anularea în întregime a deciziei nr. 607/11.12.2012 prin care Direcția G. a Finanțelor Publice B. a suspendat soluționarea plângerii prealabile și soluționarea contestației pe fond, în sensul anulării în întregime a deciziei de impunere nr._/2012, iar în subsidiar solicită anularea deciziei nr. 607/11.12.2012 prin care Direcția G. a Finanțelor Publice B. a suspendat soluționarea plângerii prealabile pârâtei la soluționarea pe fond a contestației.
Prin decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/11.10.2012 organul fiscal din cadrul Administrației Finanțelor Publice B. a stabilit în sarcina reclamanților pe perioada 30.06.2012 – 30.09.2012 dobânzi în valoare de 2844 lei aferente taxei pe valoarea adăugată în valoare de 77.270 lei, individualizată de plată prin Decizia de impunere nr. 326/29.12.2011.
Chestiunea supusă soluționării în cauză este dacă Direcția G. a Finanțelor Publice B., prin Biroul de Soluționare, poate soluționa pe fond contestația referitoare la accesoriile în valoare de 2844 lei stabilite de plată prin Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/11.10.2012 asupra debitului în valoare de 77.270 lei individualizat de plată prin Decizia de impunere nr. 326/22.12.2011, în condițiile în care Decizia de impunere nr. 326/22.12.2011 a fost contestată în instanță, formând obiectul dosarului civil nr._ .
Debitul în suma de 77.270 lei, în raport de care s-au calculat accesorii în sarcina reclamanților prin decizia în litigiu, a fost anulat (parțial) în mod irevocabil prin Decizia civilă nr. 2472/R/2013 și Încheierea din 20.06.2013 ale Curții de Apel B., astfel că se impune admiterea în parte a acțiunii reclamanților și dispunându-se anularea Deciziei nr. 607/11.12.2012 emisă de Direcția G. A Finanțelor Publice a Municipiului B. prin care s-a suspendat soluționarea contestației administrative a reclamanților, pârâta Direcția G. A Finanțelor Publice a Municipiului B. fiind obligată la soluționarea pe fond a contestației.
Față de aceste considerente, instanța, în baza art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și a textelor legale mai sus menționate, a admis în parte, ca fondată, acțiunea reclamanților I. A. și I. I. și să se dispună obligarea pârâtei la anularea Deciziei nr.607/11.12.2012 emisă de Direcția G. A Finanțelor Publice a Municipiului B. și obligarea soluționării pe fond a contestației administrative formulată de reclamanți împotriva Deciziei referitoare la obligații de plată accesorii nr._/11.10.2012, emisă de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B..
Împotriva hotărârii au declarat recurs, la data de 25.02.2014, respectiv 28.02.2014, pârâtele Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. și Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. criticând-o pentru nelegalitate, invocându-se art 488 pct 6 și 8 din Legea nr 134/2010 privind Codul de procedură civilă, întrucât în momentul emiterii deciziei 607/2012 și a deciziei de impunere nr._/2012 s-a luat în considerare faptul că dos nr_ nu era soluționat irevocabil.
S-au invocat dispozițiile art 214 lit b din OG nr 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Măsura suspendării este corectă și legală față de situația de fapt existentă, procedura administrativă urmând a fi reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea.
Instanța de recurs, având în vedere hotărârea pronunțată de tribunal, motivele de recurs invocate și prevăzute de art 488 pct 6 și 8 din Legea nr 134/2010 privind Codul de procedură civilă, actele și lucrările dosarului, se constată următoarele:
Prin decizia de impunere nr._/11.10. 2012 pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. a stabilit în sarcina reclamanților, pentru perioada 30.06.2012 – 30.09.2012, obligația de a achita dobânzi în valoare de 2844 lei, calculate conform art 119 și 120 din OG nr 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, aferente TVA în valoare de_ lei, individualizată prin decizia de impunere nr 326/29.12.2011.
Prin decizia nr 607/11.12.2012 emisă de Direcția G. a Finanțelor Publice B. s-a dispus suspendarea soluționării cauzei până la pronunțarea unei soluții irevocabile cu privire la decizia de impunere cu privire la TVA nr 326/2011 prin care s-a stabilit suplimentar de plată TVA în valoare de_ lei, asupra căreia au fost calculate accesoriile în speță.
Instanța constată că potrivit art 119 alin 1 din OG nr 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, "pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere".
Conform art 120 alin 1 din același act normativ, "dobânzile reprezintă echivalentul prejudiciului creat titularului creanței fiscale ca urmare a neachitării de către debitor a obligațiilor de plată la scadență și se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv".
În speță, prin scadență se înțelege expirarea termenului la care trebuie îndeplinită obligația fiscală, care este certă, lichidă și exigibilă.
Prin decizia de impunere contestată s-au stabilit obligații accesorii unui debit principal. Debitul principal nu era cert și exigibil, având în vedere că a fost contestat în mod legal, iar instanța s-a pronunțat asupra acestuia, ulterior emiterii deciziei de impunere din prezenta cauză, prin sentința civilă nr 3877/18.06.2012 pronunțată de Tribunalul B. și prin decizia civilă nr 2472/R/14.05.2013.
Ca urmare, deși pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. a dispus suspendarea soluționării contestațiilor invocând dispozițiile art 216 alin 4 din OG nr 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, în realitate sunt incidente dispozițiile art 216 alin 1- 3 astfel încât trebuia să examineze în fond contestația formulată, analizând starea de fapt și dispozițiile art 119 și 120 din OG nr 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Ca urmare, instanța constată că hotărârea instanței de fond nu cuprinde motive străine de natura cauzei și că hotărârea a fost dată cu respectarea normelor de drept material.
Văzând dispozițiile art 496 din Legea nr 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtele DGRFP B. și AJFP împotriva sentinței civile nr 5080/CA/2013 pronunțată de Tribunalul B..
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Definitivă.
Pronunațtă în ședință publică, azi, 4 iunie 2014.
Președinte,Judecător,Pt Judecător,
M. R. I. T. L. P.
aflată în concediu de odihnă
semnează
Președintele instanței
jud. N. Țînț
Pt Grefier,
M. F.
aflată în concediu de odihnă
semnează
grefier șef secție
C. C.
Red. MR / 4.07.2014
Tehnored. CC/ 7.07.2014- 5 ex
Jud. fond. I.B.
| ← Suspendare executare act administrativ. Hotărâre din... | Pretentii. Decizia nr. 16/2014. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
