Pretentii. Decizia nr. 100/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 100/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 15-01-2014 în dosarul nr. 3201/62/2013
ROMANIA
CURTEA DE APEL BRASOV
Secția de C. Administrativ și Fiscal
Decizia nr. 100/RDosar Nr._
Ședința publică de la 15 ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I.
Judecător I. Ț.
Judecător L. P.
Grefier R. P.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B.( fosta Administrația Finanțelor Publice B.) împotriva sentinței civile nr.4205/CA din 11.09.2013, pronunțată de Tribunalul B. – secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._, având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, notă de ședință din partea recurentei pârâte Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. .
De asemenea, se constată depus la dosar, cerere formulată de dl. S. H. V., apărător ales la intimatului reclamant B. N. F., prin care solicită judecarea cauzei în lipsă având în vedere că se află în imposibilitate de a se prezenta în instanță la acest termen de judecată, aflându-se la Tribunalul B., anexând alăturat cererii înscrisuri doveditoare în acest sens, solicitând totodată respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond.
Instanța, din oficiu, invocă excepția nulității recursului, față de dispozițiile art. 200 alin.3 Cod procedură civilă, reținând cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
CURTEA :
Asupra recursului de față
Constată că prin sentința civilă nr. 4205/CA din 11.09.2013, Tribunalul B. – secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul B. N.-F. în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. și în consecință:
A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 5.000 lei achitată cu titlu de taxă de poluare și dobânda legală aferentă, începând cu data de 21.01.2013 și până la data plății precum și 839,3 lei, cheltuieli de judecată
A admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă în contradictoriu cu ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU și în consecință o obligt-o la plata sumei de 5.000 lei și dobânda legală aferentă precum și 839,3 lei, cheltuieli de judecată .
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Pe fondul cauzei, în raport cu dispozițiile art. 148 din Constituția României, tribunalul a constatat că are obligația aplicării cu prioritate a dreptului comunitar, în raport cu dreptul intern, începând cu data dobândirii de către Statul Român a calității de membru al Uniunii Europene – 01.01.2007, astfel că urmează a analiza compatibilitatea reglementărilor naționale în materie cu legislația comunitară.
Potrivit art. 110 din TFUE (fostul art. 90 TCE) „Niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, niciun stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție.”
Prin soluția pronunțată în cauza T. - C-402/09, fiind sesizată în legătură cu interpretarea art. 110 din TFUE prin raportare la dispozițiile OUG 50/2008, CJUE a stabilit că „articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională”.
Față de cele stabilite de CJUE prin această decizie, instanța a constatat că prin instituirea dispozițiilor prevăzute de art. 4 din OUG 50/2008 se introduce un regim fiscal discriminatoriu, atâta vreme cât taxa de poluare, prin valoarea sa și prin faptul că nu este percepută în cazul reînmatriculării unui autovehicul deja înmatriculat în România este astfel stabilită încât descurajează punerea în circulație, în România, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Deși Cauza C-402/09 vizează OUG nr. 50/2008 într-o formă în vigoare înainte ca reclamantul să fi achitat taxa de poluare, instanța constată că motivele care au determinat Curtea să pronunțe soluția în cauza T. subzistă, deoarece taxa de poluare, prin valoarea ei ridicată, descurajează cumpărarea unor vehicule de ocazie cu aceeași vechime și uzură ca și cele aflate deja pe piața națională.
Această opinie a instanței este confirmată și de soluția pronunțată de CJUE în Cauza C-263/2010 (N.) care a constatat că nu sunt conforme dreptului comunitar nici modificările ulterioare ale OUG nr. 50/2008.
Pentru toate aceste considerente, constatând că OUG nr. 50/2008 în varianta modificată succesiv,nu este conformă cu art. 110 TFUE, instanța a admis acțiunea promovată de către reclamant, a obligat pârâta la restituirea taxei încasate cu încălcarea normelor comunitare.
A fost admisă și cererea privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumei plătite cu titlu de taxă de poluare potrivit art.1088 cod civil ,dobândă ce a fost acordată de la data formulării cererii de restituire .
Cu privire la cererea de chemare in garanție, având in vedere dispozițiile art. 72 Cod Procedură Civilă și faptul că cea care beneficiază de taxa de poluare este Administrația F. pentru Mediu, a fost admisă cererea și a fost obligată Administrația F. pentru Mediu să plătească pârâtei suma la care a fost obligată plus dobânda legală.
În temeiul art.451 Cod procedură civilă, urmează a s-a dispus obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată avansate în cauză de reclamant.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Agenția Județeană a Finanțelor Publice B. solicitând casarea hotărârii și respingerea cererii de suspendare.
În cadrul procedurii de regularizare i s-a pus în vedere recurentei să depună la dosar împuternicirea consilierului juridic care a redactat recursul formulat însă recurenta nu s-a conformat dispozițiilor instanței astfel încât instanța, din oficiu a invocat excepția nulității recursului.
Deliberând cu prioritate asupra excepției invocate, instanța apreciază că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 486 alin.2 și 3 N.C.P.C. la cererea de recurs trebuie atașată delegația consilierului juridic sau împuternicirea avocațială sub sancțiunea nulității dat fiind că potrivit art.84 din N.C.P.C. la redactarea cererii și a motivelor de recurs precum și în exercitarea și susținerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate și, după caz, reprezentate, sub sancțiunea nulității, numai de către un avocat sau consilier juridic, în condițiile legii.
Întrucât recurenta nu a atașat cererii de recurs delegația consilierului juridic care a redactat recursul, cererea de recurs formulată este lovită de nulitate.
Pe cale de consecință, în baza art. 496 N.C.P.C Curtea va constata nulitatea recursului ca urmare a admiterii excepției anterior menționate.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE :
Admite excepția nulității recursului.
Constată nul recursul formulat de recurenta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. împotriva sentinței civile nr. 4205/CA/11.09.2013 a Tribunalului B..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.01.2014.
Președinte Judecător Judecător
M. I. I. Ț. L. P.
Grefier
R. P.
Red. I.Ț/15.01.2014
Dact.R.P./16.01.2014/4 ex.
Jud. fond T. Vîrceoroveanu
| ← Pretentii. Decizia nr. 362/2014. Curtea de Apel BRAŞOV | Anulare act administrativ. Decizia nr. 356/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
