Pretentii. Decizia nr. 2096/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2096/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 17-09-2014 în dosarul nr. 24/62/2014
ROMANIA
CURTEA DE APEL BRASOV
Secția de C. Administrativ și Fiscal
Decizia nr. 2096/R Dosar Nr._
Ședința publică de la 17 septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. P.
Judecător M. R.
Judecător I. Ț.
Grefier R. P.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. împotriva sentinței civile nr.1596/CA din 2.06.2014, pronunțată de Tribunalul B. - secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._ , având ca obiect „ pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că recursul formulat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, potrivit dispozițiilor art.485 - 487 Cod de procedură civilă și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar potrivit dispozițiilor art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013. Totodată constată că recursul a fost declarat prin consilier juridic astfel cum prevăd dispozițiile art. 13 din Cod de procedură civilă. În conformitate cu dispozițiile art. 223 Cod de procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Prin serviciul registratură al instanței se constată depus la dosar concluzii scrise formulate de intimatul reclamant M. C. prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Față de actele și lucrările dosarului instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA :
Asupra recursului e față:
Constată că prin sentința civilă nr. 1596/CA din 2.06.2014 Tribunalul B. - secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamantul M. C. în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. și, în consecință:
A obligat pârâta să achite reclamantului următoarele sume cu titlu de dobândă legală: 542 lei pentru taxa de poluare de 2.782 lei, 447 lei pentru taxa de poluare de 2.338 lei, 935 lei pentru taxa de poluare de 3.514 lei, 395 lei pentru taxa de poluare de 2.671 lei și 543 lei pentru taxa de poluare de 3.023 lei, dobândă calculată de la data achitării fiecărei taxe de poluare și până la data de 27.02.2013, precum și suma de 487 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă în contradictoriu cu Administrația F. pentru Mediu și, în consecință:
A obligat pe chemata în garanție să achite pârâtei următoarele sume cu titlu de dobândă legală: 542 lei pentru taxa de poluare de 2.782 lei, 447 lei pentru taxa de poluare de 2.338 lei, 935 lei pentru taxa de poluare de 3.514 lei, 395 lei pentru taxa de poluare de 2.671 lei și 543 lei pentru taxa de poluare de 3.023 lei, dobândă calculată de la data achitării fiecărei taxe de poluare și până la data de 27.02.2013 și suma de 487 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în baza art. 488 Noul Cod de Procedură Civilă. În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a criticat admiterea acțiunii de către prima instanță deoarece a apreciat că reclamantul avea posibilitatea să-și majoreze cuantumul dobânzii la prima judecată pe fond, când a solicitat restituirea taxei de poluare. De asemenea, O.G. nr. 13/2011 nu se aplică deoarece între părți nu a intervenit nicio convenție, așa cum cere actul normativ antemenționat. De asemenea, a considerat că refuzul restituirii taxei nu este nejustificat, deoarece refuzul s-a întemeiat pe dispoziții legale în vigoare. Totodată, recurenta a criticat și acordarea dobânzilor și a arătat că nu putea fi obligată la plata acestor sume, nu are nicio culpă, de asemenea nu s-a anulat decizia de calcul.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată raportat la motivele de recurs invocate, Curtea de Apel B. constată că recursul declarat este nefondat.
Prin sentința civilă nr. 5720/CA/2012 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._, pârâta a fost obligată să-i restituie reclamantului sumele de 2.782 lei, 2.338 lei, 3.514 lei, 2.671 lei și 3.023 lei, achitate cu titlu de taxă de poluare, prin chitanțele . nr._/16.12.2009, TS6 nr._/12.11.2009, TS4A nr._/11.03.2009, TS7 nr._/27.07.2009 și, respectiv, TS6 nr._/25.02.2010.
Prin deciziile de restituire nr. 4084B, 4084D, 4084, 4084C și 4084A, reclamantului i-au fost restituite taxele enumerate mai sus, în baza sentinței civile nr. 5720/CA/2012.
Ulterior rămânerii irevocabile a sentinței menționate ca urmare a respingerii recursului, reclamantul a solicitat pârâtei restituirea taxei și plata dobânzii legale începând cu data achitării acesteia și până la data restituirii efective. Cererea a fost soluționată în sensul refuzului de acordarea a dobânzii, astfel că reclamantul s-a adresat instanței de judecată.
În ce privește fondul cauzei, curtea de apel constată că, prin sentința civilă nr. 5720/CA/2012 pronunțată de Tribunalul B., menționată mai sus, s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, că normele care reglementează taxele de poluare achitate de reclamant sunt contrare dispozițiilor art. 110 Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, iar refuzul pârâtei de restituire a taxei este unul nejustificat. Prin urmare, există un refuz din partea pârâtei privind plata dobânzii, un refuz nejustificat în sensul art. 2 lit. i din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Chiar dacă reclamantul nu a solicitat în dosarul nr._ și obligarea pârâtei la plata dobânzii legale pentru perioada 22.10._12 (data achitării – data cererii de restituire pe cale administrativă), aceasta nu înseamnă că nu mai poate solicita dobânda care este de natură să acopere prejudiciul suferit de el prin faptul că a fost lipsit, în mod nelegal, de sumele de bani achitate cu titlu de taxă de poluare, neexistând vreun text legal care să interzică acest lucru sau vreun alt impediment procedural.
Nici celelalte susțineri ale pârâtei nu sunt întemeiate. Potrivit art. 1084 Cod civil, creditorul are dreptul să dobândească „pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit”. Prin urmare, în speță reclamantul are dreptul de a i se restitui suma achitată ca taxă de poluare integral, conform celor arătate anterior.
Totodată, conform art. 1088 cod civil „la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, de fidejusiune și societate”, iar „aceste daune-interese se cuvin fără ca creditorul să fie ținut a justifica despre vreo pagubă; nu sunt debite decât din ziua cererii în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept”. Prin urmare, reclamantul nu este ținută să justifice vreo pagubă, însă acordarea dobânzii legale se realizează la cerere după punerea în întârziere a debitorului obligației bănești.
Mai mult, și art. 117 din Ordonanța de Guvern 92/2003 prevede că sumele plătite ca urmare a unor aplicări eronate a prevederilor legale se restituie la cerere.
În plus, la data de 18 aprilie 2013, în cauza C-565/11 având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Tribunalul Sibiu, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Curtea a statuat că principiul efectivității impune, într-o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvata pentru pierderea suferita prin plata nedatorata a taxei (Hotararea Littlewoods Retail si alții). În speță, trebuie să se constate că un regim precum cel în discuție, care limitează dobânzile la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei, nu îndeplinește aceasta cerință. Astfel, aceasta pierdere depinde în special de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii și survine astfel, în principiu, în perioada cuprinsă între data plății fără temei a taxei în cauza și data restituirii acesteia.
Prin urmare, în mod corect a dispus prima instanță obligarea pârâtei la plata dobânzii aferente sumelor plătite cu titlu de taxă de poluare, începând cu data achitării fiecărei taxe, având în vedere hotărârea pronunțată de CJUE în cauza C-565/2011 și dispozițiile art. 1522 NCC, dobânda acordată până la data restituirii sumei, 27.02.2013.
Pentru aceste motive, în baza art. 496 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă raportat la art. 488 pct. 8 Noul Cod de Procedură Civilă, curtea urmează a respinge recursul declarat și a menține sentința atacată ca legală și temeinică.
Văzând și dispozițiile art. 451 Noul Cod de Procedură Civilă și faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs,
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE :
Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. împotriva sent. civ. nr. 1596/CA/02.06.2014 a Tribunalului B..
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 septembrie 2014.
Președinte Judecător Judecător
L. P. M. R. Pt. I. Ț. aflată în concediu medical
semnează Președintele completului
L. P.
Grefier
R. P.
Rede. L.P./06.11.2014
Dact.R.P./07.11.2014
Jud. Fond: M.O.
5 ex.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2246/2014. Curtea de Apel BRAŞOV | Pretentii. Decizia nr. 320/2014. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
