Alte cereri. Decizia nr. 3612/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3612/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-09-2013 în dosarul nr. 1853/116/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 3612
Ședința publică din 23.09.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - C. P.
JUDECĂTOR - D. M. D.
JUDECĂTOR - M. B.
GREFIER - M. C. I.
Pe rol se află soluționarea recursului de contencios administrativ formulat de recurentul - pârât C. L. AL COMUNEI BELCIUGATELE, împotriva Sentinței civile nr. 1944/13.11.2012, pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații – reclamanți N. V. și N. T., având ca obiect – „alte cereri - nulitate act administrativ (art. 311 Legea 215/2001)”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, în ordinea listei de ședință, s-a prezentat recurentul – pârât, prin primar M. G., care depune la dosar, fila 21, mandatul de reprezentare, și intimații – reclamanți, prin avocat E. L., care depune împuternicire avocațială la dosar, fila 22.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că recurentul – pârât nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și a timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei, astfel cum i s-a pus în vedere prin citația emisă pentru acest termen de judecată, după care,
Recurentul – pârât, prin reprezentant, depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar (fila 23 dosar).
Curtea ia act că recurentul - pârât și-a îndeplinit obligația de a achita taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar și procedează la anularea acestora.
Intimații – reclamanți, prin avocat, solicită rectificarea citativului, întrucât, din eroare, apare ca intimată – pârâtă Prefectura Județului Călărași, deși prin încheierea de ședință din data de 25.09.2012 s-a luat act de renunțarea reclamanților la judecată în contradictoriu cu aceasta. De asemenea, solicită ca reprezentantul recurentului – pârât, primarul comunei Belciugatele, să menționeze dacă aderă la motivele de recurs, cererea de recurs fiind semnată de o altă persoană.
Recurentul – pârât, prin reprezentant, precizează că susține motivele de recurs formulate și semnate de secretarul comunei, împuternicit să reprezinte C. L. la data redactării cererii.
Curtea dispune rectificarea citativului, în sensul înlăturării Prefecturii Județului Călărași, care a fost menționată din eroare în calitate de intimată – pârâtă, având în vedere că la termenul de judecată din data de 25.09.2012 reclamanții au renunțat la judecată în contradictoriu cu aceasta, iar prin încheierea de ședință s-a luat act de manifestarea de voință a acestora, astfel încât nu are calitate de parte în prezenta cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra motivelor de recurs.
Recurentul – pârât, prin reprezentant, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea în totalitate a hotărârii primei instanțe, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Susține că la data de 25.09.2012 reclamanții și-au precizat acțiunea, solicitând anularea Hotărârii nr. 2 în care a fost consemnat rezultatul validării mandatelor consilierilor locali și a Hotărârii nr. 3 prin care s-a declarat legal constituit C. L. Belciugatele. Or, judecătorul fondului a acordat mai mult decât s-a cerut, acesta fiind unul dintre motivele de recurs.
De asemenea, prin sentința recurată s-a dispus în privința a doi consilieri locali și a viceprimarului, care nu au fost chemați în judecată, ceea ce aduce o gravă încălcare drepturilor acestora. Cât privește argumentația instanței de fond, în sensul că persoanele respective aveau posibilitatea să facă cerere de intervenție, arată că aceștia nu puteau anticipa că tribunalul se va pronunța și în privința lor.
Mai arată că sentința atacată conține și dispoziții potrivnice, respectiv deși menține Hotărârea nr. 16 de declarare ca legal constituit a Consiliului L., anulează Procesul – verbal privind propunerea de validare a mandatelor consilierilor locali, cu toate că în Anexa Hotărârii nr. 16 se menționează ca făcând parte din componența Consiliului L. cei doi consilieri locali pe care instanța i-a exclus. Învederează că în acest mod s-a adus atingere inclusiv bunei desfășurări a activității Consiliului L..
De asemenea, susține că motivarea instanței de fond este contradictorie, întrucât, deși recunoaște că se impune participarea în proces a consilierilor locali validați în locul reclamanților, totuși se pronunță în privința lor, fără a-i introduce în cauză, invocând principiul disponibilității. Sub acest aspect, arată că reclamanții, la solicitarea instanței, nu au înțeles să-i cheme în judecată pe cei doi, apreciind însă că instanța de fond avea posibilitate să îi introducă în proces, din oficiu, în temeiul art. 161 din Legea nr. 554/2004.
Susține că cei doi reclamanți au participat la alegeri prin fraudă electorală, neavând calitatea de membri ai niciunui partid, dar, cu toate acestea, judecătorul fondului, printr-o interpretare absurdă, a apreciat că se impune validarea lor ca și consilieri locali, deși nici în momentul de față nu sunt membrii vreunui partid, astfel că au un statut cu totul aparte, inviolabil, întrucât nimeni nu poate să-i controleze. La interpelarea instanței, menționează că reclamanții au figurat pe listele electorale dintr-o eroare.
Pentru aceste motive și pentru cele expuse pe larg în cererea de recurs, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Intimații – reclamanți, prin avocat, solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.
Arată că, în realitate, se contestă o hotărâre judecătorească irevocabilă, intrată în puterea de lucru judecat, cea prin care s-a anulat hotărârea de invalidare a mandatelor de consilieri locali ale reclamanților. Precizează că instanța de fond, pe baza probelor de la dosar, a constatat că în mod nelegal au fost invalidați cei doi consilieri locali aleși, care nu au fost contestați atunci când s-au afișat listele electorale și care au adus alegători pentru Alianța USL. Cum prin hotărârea judecătorească respectivă C. L. a fost obligat la validarea mandatelor reclamanților, prin sentința recurată în prezenta cauză instanța a repus părțile în situația anterioară.
Mai arată că la momentul declanșării acțiunii nu se cunoștea numărul hotărârii atacate, întrucât în ședința Consiliului L. se aprobă proiectele de hotărâre, numărul fiind dat ulterior, astfel că ambii reclamanți au introdus acțiuni prin care au solicitat anularea hotărârii de invalidare a mandatelor lor și a tuturor actelor subsecvente, cum ar fi: procese – verbale, proiecte de hotărâri etc. Ulterior, când au aflat numărul hotărârii, și-au precizat acțiunea, solicitând anularea Hotărârii nr. 2, respectiv Hotărârea nr. 15, prin care au fost invalidate mandatele, precum și anularea hotărârii privind depunerea jurământului și a celorlalte hotărâri, având în vedere că, prin invalidarea mandatelor, l-a fost încălcat dreptul de a fi incluși în comisii și de a fi aleși în calitate de viceprimar.
Cât privește pretinsa încălcare a drepturilor supleanților care i-au înlocuit, precizează că aceștia nu au fost excluși, ci au fost trecuți din nou pe lista supleanților, și, de altfel, aveau posibilitatea de a interveni în proces.
În consecință, solicită respingerea recursului ca nefundat.
Curtea, în temeiul art. 150 din Codul de procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
CURTEA ,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1944/13.11.2012, Tribunalul Călărași a respins ca neîntemeiate excepțiile inadmisibilității acțiunii, lipsei calității procesuale active, lipsei de interes și, în parte, excepția lipsei de obiect, ridicate de pârâtul C. L. al Comunei Belciugatele în contradictoriu cu reclamanții N. V. și N. T..
A admis excepția lipsei de obiect cu privire la Hotărârea Consiliului L. Belciugatele nr. 1 (14)/01.07.2012 de alegere a membrilor comisiei de validare, nr. 3 (16)/01.07.2012 privind declararea ca legal constituit a Consiliului L. Belciugatele, nr. 4 (17)/01.07.2012 privind alegerea președintelui de ședință, precum și cu privire la raportul comisiei de validare și a respins acțiunea în privința acestor acte ca fiind lipsită de obiect.
Pe fond, a anulat în parte procesul-verbal al comisiei de validare/centralizare a voturilor, respectiv numai cu privire la propunerea de invalidare a mandatelor consilierilor locali aleși N. V. și N. T. și de validare a mandatelor următorilor supleanți, P. F. și P. M..
De asemenea, a anulat Hotărârea nr. 5 (18)/01.07.2012 privind alegerea viceprimarului și Hotărârea nr. 19/01.07.2012 privind constituirea comisiilor de specialitate pe domenii de activitate, adoptate de C. L. Belciugatele.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut următoarele:
Cu privire la petitul acțiunii, instanța a constatat că, mai întâi, reclamanții au solicitat să se constate nulitatea actului prin care, la data de 01.07.2012, s-a constituit C. L. Belciugatele și a actelor subsecvente care au stat la baza adoptării acestei hotărâri și, pe cale de consecință, să se dispună anularea hotărârii atacate și a ordinului prefectului județului Călărași de validare a acesteia.
Față de petitul neclar al cererii, întrucât s-a solicitat și anularea unor acte subsecvente, fără ca acestea să fie individualizate, la termenul de judecată din data de 18.09.2012, li s-a cerut reclamanților să precizeze obiectul acțiunii.
Conformându-se acestei dispoziții, reclamanții au arătat că solicită anularea Hotărârii nr. 6, prin care s-a constituit C. L. Belciugatele, și a hotărârilor subsecvente nr. 1 și 2, privind invalidarea/validarea membrilor consiliului, nr. 3 privind consemnarea jurămintelor, și nr. 4, 5 și 6 privind constituirea comisiilor de specialitate.
La același termen, li s-a pus în vedere să precizeze acțiunea în scris, să arate și ordinul pe care îl atacă, precum și motivele, probele și temeiul de drept pentru fiecare capăt de cerere în parte, punându-se în discuție și excepția lipsei calității procesuale pasive a Prefecturii Județului Călărași.
La data de 24.09.2012, pentru termenul din 25.09.2012, reclamanții au depus cerere scrisă de precizare și completare a obiectului cererii de chemare în judecată, solicitând să se constate nulitatea Hotărârii nr. 2, în care este consemnat rezultatul validării mandatelor consilierilor, și a Hotărârii nr. 3, prin care se declară legal constituit C. L. Belciugatele, ambele din data de 01.07.2012, și, pe cale de consecință, să se dispună anularea parțială a hotărârilor atacate, în ceea ce îi privește pe reclamanți, și să fie obligat C. L. Belciugatele sa emită două noi hotărâri prin care aceștia să fie validați în calitate de consilieri locali și să intre în componența Consiliului local.
La termenul de judecată din data de 25.09.2012, reclamanții au precizat oral faptul că atacă Hotărârile nr. 2 și 3, de validare a mandatelor consilierilor și de consemnare a depunerii jurământului, menționând totodată că înțeleg să conteste și procesele-verbale aferente, toate actele care au stat la baza emiterii și actele subsecvente.
La solicitarea instanței de a se preciza în concret ce se înțelege prin „actele subsecvente” atacate, reclamanții au arătat că se referă la raportul comisiei de validare, procesul-verbal al comisiei de validare, procesul-verbal privind centralizarea voturilor cu constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor pentru funcția de consilier local.
La același termen, reclamanții au renunțat la judecată în contradictoriu cu pârâta Prefectura Județului Călărași, luându-se act prin încheiere de această manifestare de voință.
Tribunalul a mai arătat că, urmare a disjungerii acțiunii, s-a format dosarul nr._, având ca obiect cererea de anulare parțială a hotărârii nr. 15 (2)/01.07.2012 privind validarea mandatelor consilierilor și, drept consecință, obligarea pârâtului la emiterea unei hotărâri de validare a reclamanților în calitate de consilieri locali.
Referitor la numărul hotărârilor de consiliu local contestate, instanța a menționat că, potrivit dispozițiilor OG nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, rezultatul alegerii membrilor comisiei de validare se consemnează în hotărârea nr. 1 (art. 4 alin. 3), declararea consiliului ca legal constituit se constată prin hotărârea nr. 3 (art. 8 alin. 6), iar rezultatul alegerii președintelui de ședință se consemnează în hotărârea nr. 4 (art. 9 alin. 3), însă, în speță, consiliul nou constituit ca urmare a alegerilor a dat numere în continuarea celor ale hotărârilor fostului consiliu local.
În ce privește excepțiile inadmisibilității acțiunii, lipsei calității procesuale active, lipsei de interes și, în parte, excepția lipsei de obiect, ridicate în cauză de pârâtul C. L. Belciugatele, acestea au fost respinse ca neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Deși art. 9 alin. 4 din OG nr. 35/2002 prevede că hotărârile nr. 1, 3 și 4 nu pot forma obiectul unor acțiuni în justiție, Tribunalul a reținut că aceste dispoziții legale nu atrag inadmisibilitatea acțiunii, ci lipsa de obiect a acesteia, având în vedere că, potrivit principiului liberului acces la justiție, garantat de CEDO, este admisibil să te adresezi instanțelor judecătorești.
Pentru aceste motive, a admis în parte excepția lipsei de obiect, doar în ceea ce privește actele prevăzute de textul de lege menționat, care nu pot forma obiectul unor acțiuni în justiție, reținând că excepțiile sunt de strictă interpretare și, prin urmare, celelalte acte atacate de reclamanți pot fi analizate de către instanță.
Astfel, acțiunea a fost respinsă ca lipsită de obiect în ce privește Hotărârea Consiliului L. Belciugatele nr. 1 (14)/01.07.2012, de alegere a membrilor comisiei de validare, nr. 3 (16)/01.07.2012, privind declararea ca legal constituit a Consiliului L. Belciugatele, nr. 4 (17)/01.07.2012, privind alegerea președintelui de ședință, precum și cu privire la raportul comisiei de validare, reținându-se referitor la acest din urmă act că nu există în materialitatea lui, comisia întocmind proces-verbal și nu raport.
Cu privire la faptul că în proces nu au participat și consilierii locali care au fost validați în locul reclamanților, prima instanța a apreciat că nu poate respinge acțiunea ca inadmisibilă din acest motiv, reținând că nu pot fi introduse din oficiu părți în proces.
A arătat astfel că, la termenul de judecată din data de 23.10.2012, instanța a pus în discuția părților necesitatea participării în proces, în calitate de pârâți, a consilierilor locali care au fost validați în locul reclamanților, însă, întrucât reclamanta nu a cerut introducerea lor în proces în această calitate, nu au putut fi introduși în cauză din oficiu, în încheierea de ședință de la acel termen consemnându-se faptul că se impunea participarea lor în proces, dar nu în calitate de intervenienți în interesul reclamanților, fapt inadmisibil la cererea părții reclamante, existând interese contrare, ci în calitate de pârâți, pentru ca aceștia să își poată exercita dreptul la apărare, acesta fiind singurul lucru pe care instanța îl putea face.
Sub acest aspect, Tribunalul a mai arătat că, dacă persoanele în cauză apreciau că au interes să participe în proces, puteau formula cerere de intervenție, având cunoștință de existența litigiului, întrucât, în calitate de consilieri, au participat la adoptarea hotărârii prin care primarul comunei Belciugatele a fost împuternicit să reprezinte C. L. Belciugatele în proces, hotărârea fiind aprobată cu 11 voturi pentru, din 11 consilieri prezenți.
Cât privește excepția lipsei calității procesuale active, s-a reținut că aceasta este neîntemeiată, întrucât există identitate între reclamanți și titularii drepturilor pretins a fi încălcate prin actele ce formează obiectul acțiunii, reclamanții având dreptul să fie validați în calitate de consilieri locali, să candideze și să își exprime votul cu privire la alegerea viceprimarului, să candideze și să voteze pentru comisiile de specialitate.
De asemenea, excepția lipsei de interes a fost respinsă ca neîntemeiată, cu motivarea că reclamanții justifică un interes legitim, juridicește proteguit, și anume acela de a fi validați în calitate de consilieri locali, de a candida și de a-și exprima votul cu privire la alegerea viceprimarului și a comisiilor de specialitate.
Pe fondul cauzei, Tribunalul a constatat următoarele:
Prin Hotărârea Consiliului L. al Comunei Belciugatele nr. 15 (2)/01.07.2012, privind validarea mandatelor consilierilor locali, au fost invalidate mandatele consilierilor aleși N. V. și N. T. (art. 1) și au fost validate mandatele consilierilor aleși la data de 10.06.2012 în C. L. al Comunei Belciugatele, precum și mandatele supleanților care au înlocuit consilierii invalidați, conform anexei care face parte integrantă din hotărâre (art. 3).
Conform acestei anexe și actelor din dosarul alegerilor Consiliului L. al Comunei Belciugatele, comunicate de Judecătoria L. Gară, respectiv Hotărârea nr. 19 /29.04.2012 a Biroului Electoral al Circumscripției nr. 7 – . listei de candidați propusă de alianța politică USL și a listei candidaților USL pentru . au fost validați în locul reclamanților sunt numiții P. F. și P. M..
Prin sentința civilă nr. 1947/13.11.2012 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._, instanța a admis acțiunea formulată de reclamanții N. T. și N. V. în contradictoriu cu pârâtul C. L. al Comunei Belciugatele și a dispus anularea parțială a Hotărârii Consiliului L. al Comunei Belciugatele nr. 15 (2)/01.07.2012, de validare a mandatelor consilierilor, respectiv numai în ceea ce privește art. 1, prin care s-au invalidat mandatele consilierilor aleși N. V. și N. T., și art. 3, prin care s-au validat mandatele supleanților care vor înlocui consilierii invalidați, respectiv P. F. și P. M.. Totodată, a fost obligat C. L. al Comunei Belciugatele să emită hotărâre prin care reclamanții N. V. și N. T. să fie validați în calitate de consilieri locali ai Consiliului L. al Comunei Belciugatele.
S-a arătat că această hotărâre este definitivă și irevocabilă, potrivit dispozițiilor art. 311 alin. 2 din Legea administrației publice locale nr. 215 /2001.
Tribunalul a concluzionat astfel că propunerea de invalidare a mandatelor consilierilor aleși N. V. și N. T. și de validare a mandatelor următorilor supleanți, P. F. și P. M., consemnată în procesul-verbal al comisiei de validare/centralizare a voturilor, ce are ca fundament art. 6 din OG nr. 35/2002, a fost neîntemeiată, reclamanții având dreptul de a fi validați în calitate de consilieri locali, conform hotărârii judecătorești irevocabile invocate.
Pentru aceste motive, a anulat în parte procesul-verbal al comisiei de validare/centralizare a voturilor, respectiv numai cu privire la propunerea de invalidare a mandatelor consilierilor aleși N. V. și N. T. și de validare a mandatelor următorilor supleanți, P. F. și P. M..
S-a reținut totodată că, potrivit dispozițiilor art. 11 și urm. din OG nr. 35/2002, consiliul local alege viceprimarul sau viceprimarii din rândul membrilor săi, prin vot secret, propunerea de candidați fiind făcută de oricare dintre consilieri sau de grupurile de consilieri, alegerea viceprimarului urmând a fi consemnată în hotărârea nr. 5.
Astfel, instanța de fond a concluzionat că, având dreptul de a fi validați în calitate de consilieri locali, potrivit hotărârii judecătorești irevocabile anterior invocate, reclamanții aveau dreptul de a fi propuși în calitate de candidați pentru funcția de viceprimar, precum și dreptul de a participa la vot.
Or, Hotărârea nr. 5 (18)/01.07.2012 privind alegerea viceprimarului comunei Belciugatele a fost adoptată cu încălcarea prevederile legale menționate, ce le garantau reclamanților drepturile respective, motiv pentru care Tribunalul a dispus anularea acesteia.
De asemenea, s-a arătat că, potrivit art. 15 și urm. din OG nr. 35/2002, după constituire, consiliul local stabilește și organizează comisii de specialitate pe principalele domenii de activitate, ai căror membri pot fi numai consilierii, nominalizarea membrilor fiecărei comisii fiind făcută de fiecare grup de consilieri, iar a consilierilor independenți de către consiliul local, avându-se în vedere, de regulă, opțiunea acestora, pregătirea lor profesională și domeniul în care își desfășoară activitatea.
Similar raționamentului anterior, Tribunalul a reținut că, având dreptul de a fi validați în calitate de consilieri locali, reclamanții aveau dreptul de a fi nominalizați pentru a face parte din comisiile de specialitate, astfel încât adoptarea Hotărârii nr. 19/01.07.2012 privind constituirea comisiilor de specialitate pe domenii de activitate a încălcat prevederile legale referitoare la acest drept al reclamanților, motiv pentru care a fost anulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen, pârâtul C. L. Belciugatele, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, recurentul a arătat că instanța de fond s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, raportat la repetatele precizări ale acțiunii, nelegalitatea sentinței constând și în aceea că s-a încălcat dreptul la apărare al consilierilor locali de pe lista de supleanți și al viceprimarului, întrucât au fost anulate acte administrative care îi privesc pe aceștia, fără să fi fost părți în proces, deși, potrivit art. 161 din Legea nr. 554/2004, instanța avea obligația de a pune în discuție necesitatea introducerii în cauză a persoanelor față de care hotărârea judecătorească își produce efectele.
S-a mai susținut că sentința atacată conține dispoziții potrivnice, în sensul că, pe de o parte, s-a anulat propunerea de validare a consilierilor locali de pe lista supleanților care i-au înlocuit pe reclamanți, iar, pe de altă parte, a fost menținută hotărârea de declarare ca legal constituit a consiliului local, prin care aceiași consilieri sunt confirmați ca făcând parte din consiliu.
Recurentul a invocat și faptul că sentința conține motive contradictorii, întrucât deși s-a reținut că se impunea participarea în proces a celor doi consilieri locali validați în locul reclamanților, s-a concluzionat că acțiunea nu poate fi respinsă ca inadmisibilă pentru lipsa lor, cu argumentul că nu puteau fi introduși din oficiu în cauză. Or, dacă instanța nu putea introduce din oficiu părți în proces, atunci nici nu putea dispune în privința acestora. Cât privește faptul că aceștia ar fi putut interveni în proces din proprie inițiativă, cum a menționat Tribunalul, a arătat că o asemenea interpretare este eronată și aduce atingere drepturilor fundamentale ale cetățeanului, iar în privința viceprimarului, a subliniat că nici măcar nu s-a pus în discuție introducerea acestuia în proces și că intimații-reclamanți nu au solicitat anularea hotărârii respective, după cum nu au solicitat nici anularea hotărârii de constituire a comisiilor de specialitate, soluția pronunțată sub acest aspect aducând de asemenea atingere drepturilor unor consilieri locali care nu au participat în proces. În subsidiar, recurentul a menționat că și dacă s-ar fi solicitat anularea hotărârilor respective, cererea trebuia respinsă pentru lipsa procedurii prealabile.
Ca un ultim motiv de recurs, s-a invocat contradicția dintre sentința recurată și sentința civilă nr. 1947/13.11.2012 a aceleiași instanțe, prima menținând hotărârea de constituire a consiliului local în componența căruia intră și consilierii locali validați în locul reclamanților, deși cea de-a doua a anulat hotărârea prin care aceștia au fost validați.
Recurentul a mai arătat că participarea reclamanților la alegerile locale din 10.06.2012 pe listele unui partid, în condițiile în care aceștia nu aveau calitatea de membri ai acelui partid, poate fi asimilată cu o fraudă electorală, prin însușirea unor calități pe care nu le-au avut niciodată și inducerea în eroare a terților cu privire la calitățile respective.
Pentru toate aceste considerente, a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Intimații-reclamanți au depus la dosar concluzii scrise, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că recurentul-pârât critică în realitate hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă pronunțată în dosarul nr._, ce a intrat în puterea lucrului judecat, cu consecința repunerii lor în drepturi.
Examinând recursul declarat, pe baza motivelor invocate și în conformitate cu dispozițiile art. 3041 C.pr.civ., Curtea reține următoarele:
Prima critică formulată de recurent, aceea că instanța de fond s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, este întemeiată.
Astfel, în stabilirea obiectului judecății, este necesar să fie avute în vedere precizările succesive ale acțiunii formulate de reclamanți.
Sub acest aspect, se constată că, prin cererile introductive, s-a solicitat anularea hotărârii prin care consiliul local a fost declarat legal constituit, precum și a „actelor subsecvente care au stat la baza acestei hotărâri”.
Formularea contradictorie a petitului, generată de neindividualizarea actelor contestate, coroborată cu lipsa de proprietate a termenilor utilizați (actele subsecvente fiind cele adoptate ulterior, în baza unui alt act, în timp ce actele care au stat la baza emiterii unui act sunt cele anterioare, premergătoare) a făcut necesară precizarea obiectului acțiunii.
În acest context, în ședința publică din data de 18.09.2012 (fila 80 dosar fond), la solicitarea instanței de fond, reclamanții au precizat oral că înțeleg să conteste hotărârea de declarare ca legal constituit a consiliului local și „hotărârile subsecvente”, de validare a mandatelor, de consemnare a jurămintelor consilierilor locali și de constituire a comisiilor de specialitate, referindu-se așadar nu doar la acte subsecvente, ci și la acte premergătoare hotărârii atacate cu titlu principal, astfel încât s-a menținut aceeași confuzie cu privire la obiectul judecății.
Li s-a solicitat prin urmare reclamanților să precizeze în scris obiectul acțiunii, solicitare căreia i s-au conformat prin cererea depusă la dosar la data de 24.09.2012 (fila 83 dosar fond), menționând că solicită anularea parțială a hotărârii de validare a mandatelor și a celei de declarare ca legal constituit a consiliului local, numai în ceea ce îi privește, precum și obligarea pârâtului la emiterea unor hotărâri de validare a lor în calitate de consilieri locali.
La termenul de judecată din data de 25.09.2012 (fila 144 dosar fond), reclamanții au arătat, în completare, că atacă atât hotărârile de validare a mandatelor și de consemnare a jurământului consilierilor locali, cât și procesele-verbale aferente și „toate actele care au stat la baza emiterii și actele subsecvente”.
La solicitarea instanței de a preciza în mod clar care sunt actele subsecvente atacate, au învederat că se referă la raportul comisiei de validare, procesul-verbal al comisiei de validare și procesul-verbal privind centralizarea voturilor cu constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor pentru funcția de consilier local.
Cum toate aceste acte menționate în mod expres sunt acte premergătoare hotărârii de validare a mandatelor și celei de declarare ca legal constituit a consiliului local, concluzia care se impune este aceea că reclamanții au avut în vedere exclusiv actele care au stat la baza celor două hotărâri, referirea la „actele subsecvente” fiind doar consecința unei utilizări inadecvate a termenilor.
Prin urmare, Tribunalul, ținut a respecta principiul disponibilității, potrivit căruia limitele judecății, sub aspectul obiectului, sunt cele fixate de reclamant, trebuia să se limiteze în soluționarea cauzei la analiza legalității actelor indicate de reclamanți în cea din urmă cerere precizatoare, din data de 24.09.2012, cu clarificările aduse în ședința publică din data de 25.09.2012.
În această ordine de idei, Curtea reține că obiectul acțiunii deduse judecății constă în anularea parțială a hotărârii de validare a mandatelor și a celei de declarare ca legal constituit a consiliului local, numai în ceea ce îi privește pe reclamanți, obligarea pârâtului la emiterea unor hotărâri de validare a lor în calitate de consilieri locali (conform cererii scrise din 24.09.2012), precum și anularea raportului comisiei de validare, a procesului-verbal al comisiei de validare și a procesului-verbal privind centralizarea voturilor cu constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor pentru funcția de consilier local (conform precizărilor de la termenul de judecată din data de 25.09.2012).
În ce privește anularea parțială a hotărârii de validare a mandatelor cu consecința obligării pârâtului la emiterea unor hotărâri de validare a reclamanților în calitate de consilieri locali, acest capăt de cerere au fost disjuns prin încheierea de ședință din data de 02.10.2012, fiind format un nou dosar, nr._, soluționat prin sentința civilă nr. 1947/13.11.2012 a Tribunalului Călărași.
Pe cale de consecință, în cauza de față, instanța a rămas învestită cu solicitarea de anulare a hotărârii de declarare ca legal constituit a consiliului local, precum și a raportului comisiei de validare, a procesului-verbal al comisiei de validare și a procesului-verbal privind centralizarea voturilor cu constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor pentru funcția de consilier local.
Cu toate acestea, prin sentința recurată, Tribunalul s-a pronunțat și asupra hotărârii de alegere a viceprimarului și de constituire a comisiilor de specialitate, în sensul anulării acestora, deși aceste acte nu au fost deduse judecății.
Astfel, în ce privește hotărârea de alegere a viceprimarului, se constată că reclamanții nu au făcut referire la aceasta nici prin cererile introductive și nici prin cererile precizatoare ulterioare, deși li s-a solicitat în repetate rânduri să indice actele atacate, iar în ce privește hotărârea de constituire a comisiilor de specialitate, cu toate că în ședința din data de 18.09.2012 au menționat că înțeleg să conteste și acest act, în precizările ulterioare, formulate la cererea expresă a instanței, nu au mai făcut referire la aceasta, concluzia care se impune fiind aceea că au revenit asupra solicitării din 18.09.2012.
De asemenea, Tribunalul s-a pronunțat asupra hotărârii de alegere a membrilor comisiei de validare și asupra celei de alegere a președintelui de ședință, în sensul respingerii acțiunii în privința acestora ca lipsită de obiect, fără să fi fost învestit cu solicitarea de anulare a acestor acte.
Pentru toate aceste considerente, Curtea reține că, respingând acțiunea ca lipsită de obiect în privința hotărârii de alegere a membrilor comisiei de validare și a celei de alegere a președintelui de ședință și anulând hotărârea de alegere a viceprimarului și cea de constituire a comisiilor de specialitate, Tribunalul a acordat ceea ce nu s-a cerut, astfel că primul motiv de recurs, circumscris dispozițiilor art. 304 pct. 6 C.pr.civ., este întemeiat.
Cel de-al doilea motiv de recurs vizează soluționarea cauzei de către Tribunal fără participarea în proces a tuturor persoanelor față de care hotărârea judecătorească urmează a-și produce efectele.
În acest sens, recurentul a arătat că s-a dispus anularea hotărârii de alegere a viceprimarului și a procesului-verbal privind propunerea de invalidare a mandatelor de consilieri locali ale reclamanților și de validare, în locul acestora, a mandatelor de consilieri locali ale supleanților P. F. și P. M., fără ca aceste persoane să fie părți în proces.
Având în vedere că în ce privește hotărârea de alegere a viceprimarului s-a reținut ca fiind întemeiat primul motiv de recurs, referitor la pronunțarea unei hotărâri ultra petita, analiza celei de-a doua critici aduse sentinței recurate urmează a fi circumscrisă exclusiv soluției de anulare a procesului-verbal privind propunerea de (in)validare a mandatelor fără participarea în proces a supleanților validați în locul reclamanților.
Sub acest aspect, Curtea constată că instanța de fond a fost învestită cu solicitarea de anulare a procesului-verbal al comisiei de validare în ce privește propunerea de invalidare a mandatelor de consilieri locali ale reclamanților și de validare, în locul acestora, a mandatelor supleanților P. F. și P. M..
Această solicitare fiind formulată exclusiv în contradictoriu cu emitentul procesului-verbal, în mod corect prima instanță a pus în discuția părților, la termenul de judecată din data de 23.10.2012 (fila 256 dosar fond), necesitatea participării în proces, în calitate de pârâți, a celor doi supleanți, aceștia fiind în mod incontestabil beneficiari ai actului atacat.
În acest context, potrivit consemnărilor din încheierea de ședință, reclamanții au solicitat ca cei doi supleanți să fie introduși în cauză în calitate de „intervenienți în interesul lor”, apreciind că se justifică chemarea în judecată a acestora, fiind neclar însă dacă au considerat că poziția supleanților ar trebui să fie aceea de intervenienți în interes propriu sau de intervenienți în interesul reclamanților.
Tribunalul, considerându-se învestit cu o cerere de intervenție formulată de reclamanți, a respins solicitarea ca tardiv formulată, consemnându-se totodată că, în opinia instanței, participarea celor doi supleanți în proces, în calitate de pârâți, era necesară pentru ca aceștia să își poată exercita dreptul la apărare, dar că nu pot fi introduși în cauză din oficiu, instanța fiind ținută a respecta principiul disponibilității.
Pentru aceleași motive, prin sentința recurată s-a reținut că acțiunea este admisibilă, deși cei doi supleanți nu au participat în proces, precizându-se totodată că aceștia aveau cunoștință de litigiu și, astfel, ar fi putut interveni în cauză din proprie inițiativă.
Sub acest aspect, Curtea reține că o acțiune în contencios administrativ îndreptată împotriva unui act adresat (și) unui alt subiect de drept trebuie în mod necesar să fie formulată atât în contradictoriu cu emitentul actului, cât și în contradictoriu cu beneficiarul acestuia, astfel încât ambii să își poată exercita dreptul la apărare, iar hotărârea judecătorească să își producă efectele față de ambii.
O hotărâre pronunțată exclusiv în contradictoriu cu autoritatea emitentă nu ar fi opozabilă beneficiarului actului, fiind inadmisibil ca, de exemplu, actul să fie desființat în raport de autoritate, dar să rămână în ființă în raport de beneficiarul său. Împrejurarea că beneficiarul actului are cunoștință de proces nu înlătură obligația reclamantului de a stabili un cadru procesual care să permită soluționarea pe fond a litigiului, atâta timp cât reclamantul este cel care fixează limitele judecății.
În acest sens, dispozițiile art. 161 din Legea nr. 554/2004 prevăd că „Instanța de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum și a altor subiecte de drept.”
Prin urmare, este adevărat că, așa cum a reținut Tribunalul, instanța este ținută de respectarea principiului disponibilității, astfel încât nu poate modifica din oficiu cadrul procesual. Această limitare a rolului activ al judecătorului trebuie însă înțeleasă ca împiedicând introducerea din oficiu a unor terțe persoane în proces doar atunci când reclamantul se opune la aceasta.
Or, în speță, din încheierea de ședință din data de 23.10.2012, reiese că reclamanții au fost de acord cu participarea în proces a celor doi supleanți, chiar dacă, în ce privește calitatea acestora, au apreciat că ar trebui să fie aceea de intervenienți, atâta timp cât nu rezultă că s-au opus în mod expres introducerii lor în cauză în calitate de pârâți.
Calificând solicitarea reclamanților ca o cerere de intervenție voluntară, având în vedere soluția dispusă, de respingere a acesteia ca tardivă, Tribunalul a ignorat faptul că o atare cerere poate fi formulată doar de terțul interesat, și nu de părțile inițiale din proces, care, pentru lărgirea cadrului procesual, au la dispoziție, potrivit Codului de procedură civilă, cererile de intervenție forțată, reclamantul fiind în drept a solicita introducerea unui terț în proces până la închiderea dezbaterilor în fața primei instanțe. Din această perspectivă, soluția primei instanțe este vădit nelegală.
De altfel, chestiunea introducerii în proces a celor doi supleanți trebuia abordată prin prisma dispozițiilor anterior citate, ale art. 161 din Legea nr. 554/2004, ce au caracterul unei reglementări speciale în raport de dreptul comun reprezentat de Codul de procedură civilă, aplicabilă exclusiv litigiilor de contencios administrativ.
Astfel, în măsura în care reclamanții nu s-au opus introducerii în cauză, în calitate de pârâți, a celor doi supleanți, așa cum pare a rezulta din încheierea de ședință din data de 23.10.2013, Tribunalul ar fi trebuit să procedeze la citarea lor, urmând a soluționa cauza și în contradictoriu cu aceștia.
Neprocedând în acest mod, a pronunțat hotărârea cu încălcarea dispozițiilor art. 161 din Legea nr. 554/2004 și art. 85 C.pr.civ., ceea ce atrage sancțiunea nulității, conform art. 105 alin. 2 C.pr.civ., motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C.pr.civ.
Fiind așadar incidente atât motive de modificare, cât și motive de casare a hotărârii atacate, în baza art. 312 alin. 3 teza finală C.pr.civ., se impune casarea acesteia în întregime, pentru a se asigura o judecată unitară, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, conform art. 312 alin. 5 teza a II-a C.pr.civ.
În rejudecare, făcând aplicarea art. 161 din Legea nr. 554/2004, Tribunalul va repune în discuția părților necesitatea introducerii în proces a celor doi supleanți și va clarifica poziția reclamanților în legătură cu acest aspect, urmând a proceda la soluționarea cauzei în cadrul procesual astfel fixat, având în vedere imperativul respectării principiului disponibilității și toate celelalte considerente ale prezentei decizii.
De asemenea, va ține seama de criticile de fond formulate de recurent prin motivele de recurs, care nu au mai fost analizate de instanța de control judiciar, și va asigura respectarea principiului non reformatio in pejus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Admite recursul declarat de recurentul - pârât C. L. AL COMUNEI BELCIUGATELE, cu sediul în comuna Belciugatele, ., nr. 307, jud. Călărași, împotriva Sentinței civile nr. 1944/13.11.2012, pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații – reclamanți N. V. și N. T., ambii cu domiciliul în ., ., nr. 318, jud. Călărași.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.09.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. P. D. M. D. M. B.
GREFIER,
M. C. I.
Red/thred/MB/2ex/25.10.2013
Red.jud.M.B./thred.2ex.
Jud.fond: P. I. A.,Tribunalul Călărași
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 2921/2013. Curtea de Apel... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 2297/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
