Anulare act administrativ. Decizia nr. 5020/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 5020/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-11-2013 în dosarul nr. 24518/3/2011*

DOSAR NR._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 5020

Ședința publică de la 15.11.2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE P. S.

JUDECĂTOR V. R. M.

JUDECĂTOR F. I.

GREFIER M. LUCREȚIA

Pe rol pronunțarea în cauza având ca obiect recursul declarat de recurențiireclamanți P. M. M. și S. A. A. împotriva sentinței civile nr. 3658/25.06.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații – pârâți PRIMĂRIA S. 2 BUCUREȘTI, . și P. S. 2 BUCUREȘTI – N. Onțanu.

Se învederează de către grefierul de ședință că s-au depus la dosarul cauzei, prin Serviciul Registratură, la data de 11.11.2013 respectiv 14.11.2013, întâmpinarea formulată de intimații – pârâți P. S. 2 și Primăria S. 2, la recursul ce face obiectul pricinii dedusă judecății; aceeași cu cea transmisă prin fax la instanță în data de 08.11.2013, precum și Concluzii Scrise formulate de recurenții – reclamanți, pe fondul recursului.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 08.11.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și, eventual, pentru a da posibilitatea părților să formuleze și să depună la dosar Concluzii Scrise, a amânat pronunțarea la data de 15.11.2013, când a dat următoarea hotărâre:

CURTEA,

Asupra recursului de față;

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a IX-a C. Administrativ si Fiscal la data de 4.04.2011, reclamantii P. M.-M. și S. A. A. au chemat in judecata pârâții P. S. 2 BUCURESTI, S.C. E. M. S.R.L. și P. S. 2 BUCURESTI – N. Onțanu solicitand anularea autorizatiei de constructie nr. 359/41S/5.10.2004, eliberata de P. sectorului 2 catre E. M. SRL privind amplasarea pe fatada blocului situat in . nr. 20 sect. 2 a unui suport publicitar tip mesh.

In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca motivele principale pentru care solicita anularea acestui act administrativ sunt lipsa consimtamantului proprietarilor apartamentelor din imobil, direct afectati de existenta suportului publicitar de tip mesh; existenta suportului publicitar de tip mesh creeaza conditii improprii de locuit in imobil; s-a depasit cu mult perioada initiala pentru care s-a emis autorizatia de construire contestata, iar conditiile existente la momentul emiterii acesteia s-au modificat radical din 2004.

In drept s-au invocat dispoz. L. 554/2004 si art. 109 al. 2 din C..

Prin intâmpinarea depusa la dosar de catre parata P. S. 2 Bucuresti s-a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune in temeiul art. 5 al. 5 din L. 29/1990 si respingerea actiunii ca fiind tardiv introdusa; exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratei Primariei sectorului 2, pe motiv ca autoritatea care a emis actul este P. sectorului 2, potrivit art. 63 al. 5 lit. g din L. 215/2001 si art. 4 al. 1 lit. d din L. 50/1991. Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea actiunii, ca neintemeiata, avand in vedere ca documentatia care a stat la baza emiterii actului administrativ contestat este legal emisă.

La fila 90 doar reclamantii au formulat o cerere precizatoare a cadrului procesual pasiv, aratând ca solicita citarea in calitate de parat a beneficiarului actului administrativ contestat, ..

Prin incheiera de sedinta de la 6.03.2012 instanta a dispus introducerea in cauza, in calitate de parata, a ., fiind prorogate spre discutare exceptiile tardivitatii cererii si lipsei calitatii procesual pasive a paratei P. sector 2.

Ulterior, reclamantii au mai formulat o cerere precizatoare, prin care au solicitat citarea in calitate de parat, a emitentului actului contestat, P. sectorului 2 Bucuresti.

Prin incheirea de sedinta de la 3.04.2012 s-a dispus citarea in calitate de parat a emitentului actului contestat, P. sectorului 2 Bucuresti, conform art. 16/1 din L. 554/2004.

Prin sentinta civila nr. 2092/15.05.2012 s-a admis exceptia tardivitatii formularii cererii si s-a respins actiunea, ca tardiv formulata.

Impotriva acestei sentinte s-a declarat recurs, solutionat de Curtea de Apel Bucuresti Sectia C. Administrativ si Fiscal prin decizia civila nr. 369/28.01.2013, prin admiterea recursului, casarea hotararii atacate si trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiasi instante.

In considerentele deciziei de casare, instanta de recurs a mentionat ca in mod eronat instanta de fond a prezumat ca reclamantii au cunoscut despre existenta autorizatiei de constructie contestata, caci, raportat la probele adminsitrate, acestia cunosteau doar despre existenta panoului publicitar, prin urmare exceptia de tardivitate a fost gresit solutionata.

Cauza s-a inregistrat, in rejudecare, pe rolul Trib. Bucuresti Sectia a IX-a, la data de 6.04.2013.

Prin sentința civilă nr. 3658/25.06.2013 tribunalul a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Primăria S. 2 și a respins acțiunea formulată față de aceasta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă. A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanți ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut, în esență, următoarele:

Potrivit autorizatiei de constructie nr. 359/41S/5.10.2004, eliberata de paratul P. sectorului 2 in favoarea paratului beneficiar al actului ., s-a avizat executarea lucrarilor, cu caracter provizoriu pentru suport publicitar tip mesh cu dimensiuni de 15x10 m, avand textul ,,E....” – suport reclama de 150 mp, pe fatada blocului situat in . nr. 20 sect. 2, potrivit contractului de inchiriere nr. 30/8.03.2004 incheiat intre Asociatia de proprietari și ., act legalizat la BNP D. M. sub nr. 3561/15.09.2004. Asadar, la baza emiterii autorizatiei a existat contractul de inchiriere nr. 30/8.03.2004 intre Asociatia de proprietari ai imobilului situat in . nr. 20 sect. 2 si ., contract care avea acordul proprietarilor, de la acea vreme direct afectati de amplasarea suportului publicitar si certificatul de urbanism nr. 389/40S/13.07.2004, prin care s-a stabilit regimul juridic al terenului, regimul economic existent si cel propus pentru amplasarea constructiei, precum si regimul tehnic al constructiei provizorii.

Conform art. 10 din HCL sect. 2 nr. 24/2002 privind aprobarea regulamentului pentru autorizarea construirii si amplasarii firmelor si reclamelor publicitare pe raza sectorului 2 al Munic. Bucuresti, se pot amplasa reclame de mari dimensiuni pe calcanele sau fatadele si pe terasele sau acoperisurile cladirilor persoanelor fizice sau juridice numai cu acordul proprietarilor.

A constatat instanta ca autorizatia de construire avea o valabilitate de 6 luni, de la momentul eliberarii, ceea ce a determinat aprecierea, conform art. 50 din HCL sect. 2 nr. 24/2002 ( ce are in vedere ca firmele si reclamele existente, autorizate se vor mentine pana la expirarea contractelor de inchiriere si reclama) ca acest mash publicitar si-a pierdut termenul de valabilitate dupa expirarea perioadei mentionate.

In ce priveste imprejurarea ca acest contract de inchiriere a fost prelungit ulterior, a apreciat instanta ca acest aspect nu constituie un element de nelegalitate al autorizatiei, atata vreme cat Asociatia de Proprietari nu a adus la cunoștinta paratului Pramrul sector 2 acest fapt, ci constituie o maniera nelegala de punere in executare a actului, peste termenul legal valabilitatii acestuia.

In ceea ce ii priveste pe reclamanti, terti fata de act, acestia nu aveau cum sa isi exprime acordul asupra intocmirii contractului de inchiriere, caci data dobandirii apartamanetului din imobilul mentionat este mult ulterioara emiterii actului administrativ contestat.

Asadar, a apreciat instanta ca imprejurarile invocate de catre reclamanti privind lipsa consimtamantului proprietarilor direct afectati de existenta suportului publicitar, faptul ca acest suport creeaza conditii improprii de locuit si depasirea perioadei de valabilitate a AC – nu constituie elemente de nelegalitate, ce trebuie analizate la momentul emiterii actului, ci imprejurari ulterioare care nu lipsesc de efecte actul contestat, pe perioada de valabilitate prevazuta in continutul sau.

Raportat la exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratei P. S. 2 – a considerat instanta ca actul contestat este emis de P. S. 2, asadar, nefiind creat un raport juridic cu aceasta parata, a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Primăria S. 2 și a respins acțiunea formulată față de aceasta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții P. M.-M. si S. A. A., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate, reținerea cauzei spre soluționare, admiterea acțiunii si anularea autorizației de construcție nr. 359/41 S/05.10.2004, eliberata de Primăria Sector 2 către S.C. E. M. S.R.L. privind amplasarea pe fațada blocului situat in . nr. 20, sector 2 a unui suport publicitar tip mesh.

În susținere, au învederat recurenții că motivele principale pentru care au solicitat anularea actului administrativ reprezentat de Autorizația de Construcție nr. 359/41 S/05.10.2004 sunt reprezentate de:

1.lipsa consimțământului tuturor proprietarilor apartamentelor din imobil, direct afectați de existenta suportului publicitar de tip mesh;

2.existenta suportului publicitar de tip mesh creează condiții improprii de locuit in imobil;

3.s-a depășit cu mult perioada inițiala pentru care s-a emis autorizația de construcție nr. 359/41 S/05.10.2004, iar condițiile existente la momentul emiterii acesteia s-au modificat radical din 2004 pana in prezent.

Au menționat recurenții că, deși instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiata, din considerente reiese in mod neechivoc ca nu a fost analizat fondul cauzei, motivul real al respingerii fiind acela ca acțiunea este lipsita de obiect. Or, aceasta excepție nu a fost invocata de nicio parte procesuala si nici de instanța din oficiu, neavând posibilitatea de a-și formula vreo apărare cu privire la motivele care au stat la baza acestei hotărâri și fiind încălcat principiul disponibilității, al contradictorialității si al rolului activ.

Au mai arătat recurenții că hotărârea cuprinde motive contradictorii si chiar străine de obiectul cauzei.

Astfel, instanța a reținut prevederile art. 50 din HCL sect. 2 nr. 24/2001 potrivit căruia reclamele se vor menține pana la expirarea contractului de închiriere (care sta la baza emiterii autorizației de construcție) și art. 10 din aceeași HCL, potrivit căruia reclamele pot fi amplasate numai cu acordul proprietarilor, dar, in același timp, a considerat ca prelungirea ulterioara a contractului de închiriere nu reprezintă un element de nelegalitate al autorizației "atâta vreme cat Asociația de Proprietari nu a adus la cunoștința paratului P. sectorului 2 aceasta împrejurare".

Prin urmare, instanța de fond a apreciat ca legalitatea autorizației de construcție este o situație subiectiva, care este creata si care depinde de voința Asociației de Proprietari, iar emitentul actului nu are nicio obligație sau răspundere in acest sens. Din interpretarea logica a celor menționate mai sus rezultă ca numai in situația in care Asociația de Proprietari prezintă pârâtului P. sectorului 2 actul de prelungire a contractului de închiriere, acesta din urma avea obligația de a revoca autorizația de construcție, or aceasta interpretare n-are niciun sens, cu atât mai puțin unul juridic.

Au invocat recurenții și motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod proc. civ, învederând faptul că la baza emiterii Autorizația de Construire nr. 359/41S/05.10.2004 si a Certificatului de urbanism nr. 389/2004 a stat contractul de închiriere nr. 30/08.03.2004, dar, în prezent, nu mai există acordul tuturor proprietarilor direct afectați pentru ancorarea mesh-ului publicitar.

Potrivit art. 41 din Legea nr. 230/2007, ancorarea de reclame pe pereți se va putea face numai pe baza deciziei comitetului executiv, cu acordul proprietarilor direct afectați și, după caz, pe baza unui proiect tehnic întocmit de instituții de specialitate, verificat de un expert autorizat, precum și cu autorizația pentru executarea de lucrări, eliberate în condițiile legii, iar potrivit HCL sect. 2 nr. 24/2001, reclamele se vor menține pana la expirarea contractului de inchiriere.

Potrivit art. 7 alin. 15 din Legea nr. 51/1991, autorizația de construire isi pierde valabilitatea in caz de modificare a condițiilor care au stat la baza emiterii autorizației.

Prin urmare, susțin recurenții că, desi durata de 6 luni a autorizaței de construire nr. 359/41 S/05.10.2004 este stabilita strict pentru intervalul in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrările, faptul ca acest termen a expirat si ca solicitantul si-a indeplinit obligația de executare a panoului, nu inseamna ca autorizația de construcție nu produce niciun efect.

Panoul publicitar nu poate fi menținut pe fațada imobilului decât in baza autorizației de construire. In cazul in care, situația de fapt si documentele avute in vedere la momentul emiterii acesteia se schimba, este necesara obținerea unei noi autorizații de construire, actul precedent pierzandu-si valabilitatea.

Faptul ca autoritatea emitenta nu a inteles sa constate ilegalitatea autorizației raportat la situația existenta la momentul efectuării solicitării de revocare, reprezintă o vătămare a drepturilor/interesului legitim si îi îndreptățește să se adreseze instanței judecătorești, in temeiul Legii nr. 554/2004.

Prin urmare, desi la momentul emiterii, autorizația de construire indeplinea, probabil, condițiile legale, la data la care ei au devenit proprietari si au început sa fie vătămați de amplasarea acestui panou, menținerea acesteia reprezintă o încălcare a legii, care poate fi sancționată doar de către instanța de contencios administrativ.

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 304, art. 304 pct. 7, art. 304 pct. 9, art. 312 alin. 61 Cod procedura civila.

Intimatul-pârât P. S. 2 BUCUREȘTI a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului formulat, cu motivarea că reclamanții au achiziționat apartamentul din imobilul pe care este amplasat mashul publicitar - pentru care a fost emisa de Construire nr. 359/41 S/05.10.2004, a cărei anulare se solicită - ulterior datei la care s-a solicitat acordul locatarilor și încheierii contractului de închiriere nr. 30/08.03, iar analizarea legalității și temeiniciei oricărui act administrativ țin de modalitatea în care a fost emis și de conformitatea acestuia cu dispozițiile legale pe care se întemeiază la momentul emiterii acestuia, iar nu pentru aspecte intervenite ulterior.

Analizând sentința prin prisma criticilor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată că recursul nu este fondat, urmând a fi respins ca atare, cu înlocuirea parțială a motivării instanței de fond, astfel:

Condițiile generale de legalitate ale oricărui act administrativ se referă la: respectarea principiului supremației Constituției în emiterea sa, respectarea principiului legalității în adoptarea actului administrativ, actul administrativ să fie emis sau adoptat de organul competent în limitele competenței sale, forma actului administrativ și procedura de emitere să fie cele prevăzute de lege.

În cauză, reclamanții au solicitat să se constate nelegalitatea actului administrativ reprezentat de autorizația de construcție nr. 359/41 S/05.10.2004, susținând: 1. lipsa consimțământului tuturor proprietarilor apartamentelor din imobil, direct afectați de existenta suportului publicitar de tip mesh; 2. existenta suportului publicitar de tip mesh le creează condiții improprii de locuit in imobil; 3. s-a depășit cu mult perioada inițiala pentru care s-a emis autorizația de construcție nr.359/41 S/05.10.2004, iar condițiile existente la momentul emiterii acesteia s-au modificat radical din 2004 pana in prezent.

Dispozițiile care reglementează obținerea autorizației de construcție sunt cele prevăzute de Legea nr. 50/1991, în vigoare la data emiterii actului contestat, respectiv:

- art. 1 alin. 1”Executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire sau de desființare. Autorizația de construire sau de desființare se emite la solicitarea deținătorului titlului de proprietate asupra unui imobil - teren și/sau construcții - ori a altui act care conferă dreptul de construire sau de desființare, în condițiile prezentei leg”;

- art. 3 „Autorizația de construire se eliberează pentru: h) lucrări de construcții cu caracter provizoriu: chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere situate pe căile și spațiile publice, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame, precum și anexele gospodărești ale exploatațiilor agricole situate în extravilan;

- art. 6 alin. 5 „Autoritatea emitentă a autorizației de construire stabilește o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările. În această situație, valabilitatea autorizației se extinde pe toată durata de execuție a lucrărilor prevăzute prin autorizație, în conformitate cu proiectul tehnic”;

- art. 6 alin. 6 „Neînceperea lucrărilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la pierderea valabilității autorizației, fiind necesară emiterea unei noi autorizații de construire. În situația în care caracteristicile nu se schimbă față de autorizația inițială, se va putea emite o nouă autorizație de construire, fără a fi necesar un nou certificat de urbanism”;

- art. 6 alin. 12 ind. 1”În situația în care în timpul execuției lucrărilor, și numai în perioada de valabilitate a autorizației de construire, survin modificări de temă privind construcția autorizată, care conduc la necesitatea modificării acesteia, titularul are obligația de a solicita o nouă autorizație, potrivit legii”.

De asemenea, sunt avute în vedere dispozițiile art. 24 din ANEXA 2 - REGULAMENTUL-CADRU al asociațiilor de proprietari, unde se prevede că „Asociația de proprietari îndeplinește următoarele atribuții: (…) d) încheie contracte și își asumă obligații în nume propriu sau în numele proprietarilor de apartamente, în interesele legate de clădire”, precum și Hotărârea Consiliului Local Sector 2 nr. 24/2002 privind aprobarea „Regulamentului pentru autorizarea construirii și amplasării firmelor și reclamelor publicitare”, unde, la art. 10 se dispune în sensul că „se pot amplasa reclame (de mari dimensiuni) pe calcanele sau fațadele și pe terasele sau acoperișurile clădirilor persoanelor fizice sau juridice numai cu acordul proprietarilor”.

Or, autorizația de construcție nr. 359/41 S/05.10.2004 a fost emisă în temeiul contractului de închiriere nr. 30/08.03.2004 (f. 83, 84 dosar fond), încheiat pe baza acordului tuturor proprietarilor apartamentelor afectate de la acea vreme (f. 85 dosar fond), cu respectarea certificatului de urbanism și a celorlalte avize necesare.

Prin urmare, fiind întrunite toate aceste cerințe la momentul eliberării actului și dat fiind că panoul publicitar a fost realizat în perioada de valabilitate a autorizației, rezultă că nu poate fi identificat niciun element de nelegalitate dintre cele avute în vedere de legiuitor.

Cât privește motivul reclamanților vizând condițiile improprii de locuit in imobil cu care se confruntă în prezent și lipsa acordului lor pentru continuarea contractului de închiriere încheiat în anul 2004 și prelungit până în prezent, Curtea consideră că sunt aspecte de țin de materia dreptului civil, fiind necesar a se verifica dispoziții Legii nr. 230/2007, ulterioară elaborării actului administrativ contestat, sens în care reclamanții au și acționat, de altfel, după cum se observă din cuprinsul sentinței civile nr._/03.07.2012 pronunțate de Judecătoria S. 2 București în dosarul nr._/300/2010 (f. 36-40 dosar fond).

Pentru considerentele expuse, reținând inexistența motivelor de nelegalitate a actului administrativ contestat, în baza art. 312 alin. 1 teza a II-a C.proc. civ., se va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge recursul formulat de recurențiireclamanți P. M. M. și S. A. A. împotriva sentinței civile nr.3658/25.06.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații – pârâți PRIMĂRIA S. 2 BUCUREȘTI, . și P. S. 2 BUCUREȘTI – N. Onțanu, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15.11.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, P. S. V. R. M. F. I.

GREFIER

M. LUCREȚIA

Redactat/tehnoredactat – R.V. 2 EX./02.12.2013

JUD.FOND. L. G. - Tribunalul București – Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal

l

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Decizia nr. 5020/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI