Anulare act administrativ. Sentința nr. 925/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 925/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-03-2013 în dosarul nr. 2316/2/2012
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 925
Ședința publică de la 6 martie 2013
Curtea constituită din:
Președinte P. C.
Grefier M. C.
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta S.C. B. ROMÂNĂ DE MĂRFURI S.A. în contradictoriu cu pârâtul C. CONCURENȚEI.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la 30 ianuarie 2013, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei la 6 februarie 2013, 13 februarie 2013, 20 februarie 2013, 27 februarie 2013 și apoi la 6 martie 2013, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata:
La data de 20.03.2012 sub nr._ s-a înregistrat cererea reclamantei S.C. B. ROMÂNĂ DE MĂRFURI S.A. prin care a chemat in judecata pe paratul C. C. pentru ca prin hotararea ce se va pronunta să se anuleze decizia paratului nr. 3/9.02.2012 si sa fie obligat paratul sa reanalizeze plangerea sa inregistrata la 14.11.2011.
In subsidiar, a solicitat admiterea plangerii sale din 14.11.2011 si obligarea paratului, C. C., sa deschida investigatia in problematica expusa in plangere.
În fapt, reclamanta a aratat ca este administrator al unei piețe la disponibil, piață la disponibil care a fost organizata în baza Legii nr.357/2005 privind bursele de mărfuri care reglementează activitatea societăților comerciale pe aceasta piață.
Piața la disponibil este structurată pe ringuri de produse specializate, în cadrul cărora sunt definite activele suport. Pentru fiecare activ suport bursa definește activele de tranzacționat. De exemplu, în cadrul ringului produselor petroliere sunt identificate ca active suport produse ca: benzina, motorina, păcura, combustibilul lichid ușor, combustibilul lichid greu. în ceea ce ne privește, avem organizate mai multe ringuri specializate: ringul produselor petroliere, ringul energiei electrice, gazelor naturale, ringul cerealelor, ringul mărfurilor generale și ringul materialelor de construcții.
De asemenea, . Mărfuri SA se află în proces de licențiere ca administrator de piață centralizată, societatea sa primind confirmarea din partea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei - autoritatea competentă în domeniul energiei electrice - să desfășoare activități de tranzacționare de energie electrică.
L-a sesizat pe parat cu o plangere privind încălcarea prevederilor art.9 din Legea concurenței nr.21/1996, invederând astfel faptul că sunt încălcate legislația concurenței și principiile liberei concurențe prin: i) emiterea Ordinului Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri nr.445/10.03.2009, ordin prin care s-a creat un monopol pe piața de tranzacționare a energiei electrice în favoarea . Energie Electrică OPCOM SA; ii) și prin modul de elaborare a proiectelor legislative prin care se intenționează preluarea Directivei nr.72/2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE, proiecte care legiferează monopolul pe piața de tranzacționare a energiei electrice în favoarea . Energie Electrică OPCOM SA, indicând ca având un comportamentul anticoncurențial Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.
A mai invederat ca paratul a solicitat puncte de vedere de la reclamanta si MECMA, nu si de la ANRDE.
Prin decizia contestata i s-a respins plangerea pe motiv ca nu se impune pornirea unei investigatii in privinta celor doua ipoteze.
Cu privire la nelegalitatea deciziei contestate, reclamanta a invocat faptul ca in mod nejustificat a fost amanata pronuntarea pe plangerea sa, era necesara o analiza suplimentara din partea Comisiei Consiliului C. si astfel se impunea deschiderea unei investigatii, paratul nu s-a pronuntat cu privire la aspectele de neconcurenta invocate in privinta ANRDE, fiind necesar un punct de vedere al acestei autoritati.
Ulterior a precizat motivele pentru care in opinia sa se impunea declansarea unei investigatii, facand referire separata la ordinul MECMA nr. 445/2009, la proiectul legislativ de preluare a Directivei nr. 72/2009 (proiectul legii energiei electrice) si proiectul OUG pentru transpunerea Directivei nr. 2009/72.
Revenind la motivele de nelegalitate, a sustinut ca nu a solicitat amanarea pronuntarii contrar celor mentionate in continutul deciziei, iar amanarea pronuntarii creaza un dubiu esential in privinta solutiei, amanarea pronuntarii fiind nejustificata, iar din discutiile din sedinta de ascultare reiesea ca trebuia admisa si nu respinsa cererea.
Cu privire la faptul ca era necesara deschiderea unei investigatii a aratat ca paratul i-a transmis punctul de vedere al acestuia prin care propunea respingerea plangerii, insa a raspuns acestei adrese si, ca urmare, intrucat aspectele invocate trebuiau analizate cu atentie conform sustinerilor celor trei membri ai Comisiei paratului, plangerea trebuia sa fie admisa si nu rspinsa conform prevederilor art. 6 al. 11 din Regulamentul privind analiza si solutionarea plangerilor la încălcarea prevederilor art.5, 6 și 9 din Legea concurenței nr.21/1996 și a prevederilor art.101 și art.102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
In continuare reclamanta a subliniat ca era necesar nu doar punctul de vedere al MECMA ci si al ANRDE, deoarece aceasta autoritate avea competenta de a elibera licenta, iar prin refuzul acesteia abuziv, s-a creat o barierea la . reclamantei.
Dupa ce a precizat care au fost motivele indicate de parat care au stat la baza deciziei de respingerea a plangerii sale, reclamanta a aratat ca sustinerile paratului sunt eronate.
Mandatul comercial acordat reprezentanților acționarului unei societăți comerciale de a avea o anumită conduită în Adunările Generale ale Acționarilor ale societății respective reprezintă un act care își încetează efectele juridice la momentul la care este adus la îndeplinire, respectiv la data Adunării Generale a Acționarilor pentru care a fost acordat.
A mai precizat ca prin ordinul MECMA nr. 445/2009 a fost abrogat un ordin similar si daca ar fi fost vorba despre un mandat comercial nu era aplicabila institutia abrogarii ci acea a revocarii.
Reclamanta a mai considerat ca ordinul a fost emis in realizarea puterii publice, in vederea executarii legii, respectiv a doua hotarari de guvern si stinge raporturi juridice, cele generate de adresa ANRDE nr. 1244/2007.
Efectul ordinului a fost acela de eliminare a pietei concurentiale.
In continuare reclamanta a sustinut ca pentru serviciile de intermediere de contracte bilaterale nu ar trebui să existe nicio licență care să fie acordată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei sau vreo altă autoritate publică din România.
Tocmai din cauză că, "legislația în vigoare nu interzice participanților la piață să tranzacționeze energie folosind ringul BRM sau orice alte platforme de tranzacționare" Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri nr.445/10.03.2009 a avut nevoie de emiterea Ordinului nr.445/2009 pentru a împiedica libera concurență pe piață.
A concluzionat reclamanta, ca tocmai pentru ca legislația permite concurenta. Ministerul Economiei, Comerțului si Mediului de Afaceri a intervenit prin Ordinul nr.445/2009 pentru a o elimina si a crea un monopol în favoarea unei societăți comerciale pe care o controlează direct si exclusiv.
Prin acest ordin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri a impus tuturor companiilor producătoare de energie electrică aflate în subordinea sa, companii care reprezintă marea majoritate a producătorilor de energie electrică din România, să tranzactioneze toate cantitățile de energie electrică exclusiv prin OPCOM, fără a lua în considerare posibilitatea ca aceste companii să colaboreze și cu un alt operator, așa cum este de exemplu cazul Bursei Române de Mărfuri, care la acel moment avea confirmarea din partea de Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei să desfășoare activități de tranzacționare de energie electrică.
Reclamanta a aratat ca are dreptul de a desfășura activități de tranzacționare pe piața de energie electrică, drept conferit de Legea nr.357/2005 privind bursele de mărfuri precum și de actul de înființare al Bursei Române de Mărfuri.
A concluzionat ca au fost infrante principiile liberei concurente, fiind confirmata legislativ o stare de ilegalitate, ca exista un conflict de interese statul roman fiina actionar majroitatr la CN TRANSELECTRICA SA, care la randul ei este actionar unic la . Energie Electrica OPCOM SA.
C. Concurenței a decis să respingă plângerea societății reclamante și să nu deschidă investigația nici în privința proiectul legislativ de preluare a Directivei nr.72/2009 (proiectul Legii energiei electrice) reținând: "în ceea ce privește dispozițiile proiectului Legii energiei electrice, la care se face referire în plângerea BRM, se constată că aspectele semnalate nu cad sub incidența Legii concurenței, întrucât proiectul în discuție nu este un act normativ validat ce produce efecte pe piață. In ceea ce privește aprecierea BRM că era necesar punctul de vedere al ANRE cu privire la aspectele semnalate în plângere, s-a constatat că efectuarea unui astfel de demers nu era necesar întrucât calitatea de inițiator a proiectului legislativ aparține MECMA."
Reclamanta a concluzionat ca si aceste aprecieri sunt eronate deoarece paratul nu a inclus in dispozitiv niciuna dintre masurile de „monitorizare” mentionate la punctul 46 din Decizia 3/2012.
Paratul a apreciat in privinta proiectului de preluare a directivei mai sus indicate ca acest proiect nu este inca un act normativ si nu poate declansa o investigatie in privinta sa, afirmand doar ca va trasmite MECMA punctul de vedere al reclamantei.
Intrucat paratul a retinut ca MECMA trebuie sa creeze conditiile exercitarii concurentei, trebuia sa admita plangerea sa si sa declanseze o investigatie.
Practic paratul a refuzat sa-si exercite atributiile prevazute de dispozitiile art. 26 al. 1 lit l din legea nr. 21/1996.
Atribuția de protecție a concurenței menționată în chiar art. 1 al Legii concurenței nr.21/1996, cu modificările ulterioare se exercită și prin cenzurarea proiectelor legislative care afectează concurența. Or, proiectul în discuție validează un monopol creat de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri prin eliminarea abuzivă a concurenței de pe piață, ceea ce ar trebui să constituie un temei suficient pentru intervenția autorității de concurență.
A aratat ca a semnalat cu privire la proiectul de lege pentru modificarea legii energiei nr. 13/2007 mai multe prevederile de natura a crea premisele unor incalcari grave ale prevederilor legale in materia concurentei, a liberalizarii pietei, inclusiv a pietei de energie.
Dupa ce a indicat textele din proiect pe care le considera ca incalca prevederile in materie de concurenta, reclamanta a aratat ca legislația concurenței nu permite crearea de monopoluri nici măcar cu privire la servicii de bursă, astfel încât cu atât mai mult este nelegală încercarea de a impune o bursa unică și controlată de Statul român.
Nu lipsit de relevanță este și faptul că acordarea exclusivității exercitării atribuțiilor și competențelor de operator al pieței unui singur operator economic ar putea conduce la întârzieri în punerea în practică a normelor europene privind cooperarea regională în vederea integrării piețelor, perspectivă din care, apreciaza ca se impune, o data în plus, asigurarea liberului acces al oricărui operator economic la gestionarea piețelor centralizate de energie electrică.
A mai sustinut ca pentru transpunerea prevederilor Directivei nr. 2009/72 a fost emis un proiect de ordonanță de urgență (inițiat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei), propunere legislativă care contravine evident principiului nediscriminării a cărui implementare este vizată în premisele directivei, în mai multe texte (punctul 3, 4, 23, 36, 37), precum și în dispozitivul directivei în art. 37 alin. (4) lit. b).
In cuprinsul acestui proiect a identificat prevederi contrare principiului nediscriminarii si a obiectivului declarat al ordonantei.
Astfel, din analiza comparativă a modului în care este definit operatorul pieței centralizate de energie electrică cu modul în care sunt definiți alți operatori pe piața de energie, se poate observa opțiunea inițiatorului de a utiliza singularul „operatorul economic"7, respectiv „persoana juridică" (art. 3 pct. 24 și 34), ceea ce este de natură a induce ideea unei restricționari a accesului la această categorie de participant la piața de energie. în contrast cu acest mod de reglementare, în alte situații este folosită sintagma „orice persoană fizică sau juridică".
Proiectul de act normativ suprimă prevederea expresă, pe care reglementarea în vigoare (Legea nr. 13/2007 a energiei electrice, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 51 din data de 23 ianuarie 2007, cu modificările și completările ulterioare) o cuprinde în ceea ce privește piața de energie electrică. Astfel, art. 2 lit. c) din proiectul ordonanței se referă la „asigurarea funcționării eficiente a pieței de energie electrică", atunci când vorbește despre obiectivele ordonanței de urgență, spre deosebire de reglementarea actuală, potrivit căreia, conform art. 2 lit. c), activitățile în domeniul energiei electrice (și termice produse în cogenerare) se desfășoară pentru realizarea „asigurării funcționării piețelor concurențiale de energie electrică " (s. n.).
O altă critică vizează necesitatea ca prin modificările care se aduc legislației naționale în procedura de transpunere a Directivei nr. 2009/72 să se realizeze corelarea cu alte reglementări cu incidență în sectorul energiei electrice, cum ar fi dispozițiile Legii nr.357/2005 privind bursele de mărfuri, prin crearea cadrului pentru aplicarea acestor din urmă reglementări, obiectiv care nu este atins prin proiectul în discuție.
A prezentat in final un caz in care Comisia Europeana a actionat pentru protectia concurentei atunci cand existau doar temeri, in vreme ce autoritatea nationala de concurenta a refuzat sa intervina atunci cand sunt probe de netagaduit.
In drept, a invocat dispozitiile art. 40 din legea nr. 21/1996.
In dovedirea cererii sale, reclamanta a depus decizia contestata.
La 25.04.2012 paratul a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantei si mentinerea ca legala si temeinica a deciziei sale nr. 3/2012.
La termenul din 6.06.2012 parata a depus actele care au stat la baza deciziei contestate si inscrisuri de catre reclamanta.
Totodata a fost admisa proba cu inscrisuri pentru parti, respingandu-se solicitarea reclamantei de depunere a transcriptului inregistrarii audio-video pentru a face dovada ca amanarea pronuntarii s-a facut pentru ca existau indicii cu privire la deschiderea investigatiei.
La 19.09.2012 reclamanta a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 al. 2 lit f, art. 23 al. 1 si art. 28 lit c din legea nr. 123/2012 a energiei electrice si gazelor naturale, depunand totodata si inscrisuri.
La 31.10.2012 paratul a depus punctul sau de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate invocata de reclamanta si inscrisuri privind o alta plangere formulata de reclamanta.
Reclamanta a depus concluzii scrise cu privire la admisibilitatea exceptiei de neconstitutionalitate.
Prin incheierea din 7.11.2012 instanta a respins cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 al. 2 lit f, art. 23 al. 1 si art. 28 lit c din legea nr. 123/2012 a energiei electrice si gazelor naturale, considerand-o inadmisibila pentru motivele aratate in incheierea de la acea data.
La 30.01.2013 paratul a depus concluzii scrise, iar 19.02.2013, completare la concluziile scrise.
Reclamanta a depus concluzii scrise la 6.02.2013.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constata ca actiunea reclamantei este neintemeiata pentru urmatoarele considerente.
Prin decizia contestata nr. 3/2012 a paratului, C. C. s-a respins plangerea . MARFURI SA, inregistrata la 14.11.2011 pe motiv ca plangerea nu prezinta suficiente temeiuri pentru a justifica pornirea unei investigatii.
Paratul si-a motivat decizia cu privire la ordinul nr. 445/2005, in sensul ca MECMA a urmarit ca tranzactionarea energiei produse de companiile aflate in subordinea sa sa se realizeze in mod transparent utilizant mecanismele specifice pietei de energie electrica si folosind platforme autorizate de ANRE.
Ordinul nu a avut ca scop influentarea activitatii desfasurata de agentii economici care presteaza servicii de intermediere a tranzactiilor cu energie electrica.
In privinta cadrului legislativ a retinut ca acesta nu prevede o interdictie pentru alti operatori de a intermedia tranzactii ..
S-a concluzionat ca intrucat legislatia in vigoare permite existenta mai multor operatori licentiati, pana la moemntul obtinerii unei licente de administrator al unei piete centralizate de catre BRM sau de catre alti operatori nu se poate vorbi de o afectare a concurentei pe aceasta piata prin emiterea ordinului contestat.
Cu privire la proiectul legislativ de preluare a Directivei nr. 72/2009 a retinut ca acesta nu intra sub incidenta sa intrucat proiectul in discutie nu este un act normativ validat.
Punctul de vedere al ANRE nu era necesar intrucat calitatea de initiator a proiectului legislativ apartine MECMA.
In continuare in decizie s-a precizat ca va fi monitorizat procesul legislativ, proces nefinalizat la momentul emiterii deciziei.
Cu privire la critica reclamantei referitoare la amanarea pronuntarii instanta retine ca acesta nu poate fi in niciun caz un motiv de nelegalitate a deciziei atacate, deoarece chiar si in ipoteza in care nicio parte nu solicita amanarea pronuntarii, aceasta amanare poate fi dispusa daca comisia nu a ajuns la o concluzie sau considera ca reclamanta mai putea depune inscrisuri in sustinerea plangerii sale.
De asemenea chiar presupunand ca amanarea pronuntarii s-ar fi facut fara o justificare reala, nici aceasta situatie nu poate atrage nulitatea si nici nu este un motiv de nelegalitate a deciziei atacate.
Tot astfel orice sustinere a membrilor comisiei ca era necesara pentru solutionarea plangerii o analiza mai amanuntita.
Reclamanta face o interpretare eronata a dispozitiilor art. 6 al. 11 din Regulamentul privind analiza și soluționarea plângerilor referitoare la încălcarea prevederilor art. 5, 6 și 9 din Legea concurenței nr. 21/1996 și a prevederilor art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deoarece nu exprimarea oricarui punct de vedere sau prezentarea oricaror informatii ori documente suplimentare sunt de natura a schimba analiza preliminara efectuata si, mai mult, textul prevede ca paratul, C. C. “poate” declansa procedura de investigatie privind intreprinderile impotriva carora a fost formulata plangerea.
Asadar ramane in continuare la aprecierea paratului daca aceste noi informatii ori documente sunt de natura a determina declansarea procedurii de investigatie.
Cu privire la nesolicitarea unui punct de vedere din partea ANRE, paratul a motivat in decizia contestata motivul pentru care nu a fost solicitat un astfel de punct de vedere.
Se constata ca ANRE nu este nici emitent al ordinului nr. 445/2009 si nici nu are nici potrivit Constitutiei Romaniei atributii de initiativa legislativa.
Prin urmare este corecta sustinerea paratului din decizia contestata deoarece nici in privinta unei legi si nici in privinta unei ordonante de urgenta, aceasta institutie (ANRE) nu are initiativa legislativa (art. 74 din Constitutia Romaniei), ordonanta fiind asimilata legii, deoarece aceasta este emisa in baza delegarii legislative de care beneficiaza Guvernul.
Astfel chiar si in ipoteza sustinuta de reclamanta cum ca proiectul ordonantei de urgenta privind transpunerea prevederilor Directivei nr. 2009/72 ar fi fost intocmit de ANRE, aceasta nu poarta nicio raspundere cu privire la respectivul proiect neputand figura ca initiator.
In alta ordine de idei refuzul de a elibera licenta, invocat de reclamanta este un refuz de emitere a unui act administrativ, astfel incat orice nemultumire a reclamantei legata de acest aspect trebuia rezolvat de catre instanta de contencios administrativ . ca obiect fie obligarea la emiterea actului fie contestarea unui act care contine un refuz de emitere a licentei.
Cu privire la aspectele de fond invocate de reclamanta referitor la ordinul MECMA nr. 445/2009 in mod corect paratul a sesizat faptul ca acest minister a actionat in calitate de reprezentant al statului in calitatea sa de actionar, ori in aceasta calitate nu se poate considera ca MECMA a actionat ca o autoritate publica care emite un act administrativ.
Ordinul nu este un act administrativ in intelesul legii nr. 554/2004, art. 2 lit c, nu este, contrar sustinerilor reclamantei, un act in realizarea puterii publice.
MECMA nu a actionat in realizarea puterii publice prin emiterea ordinului si chiar daca actul are la baza o . acte normative, esential este ca acesta vizeaza pozitia statului in calitate de actionar al societatilor producatoare de energie electrica.
Chiar daca poarta denumirea de ordin, actul nu poate fi considerat altceva decat un act prin care se stabilesc limitele mandatului.
Nici faptul ca s-a folosit sitagma de abroga in loc de revoca mandatul acordat prin Ordinul 408/2006 nu face sa se schimbe natura actului respectiv mandatarea reprezentantilor sai in A. la societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat... producatori de energie electrica...”.
Prin urmare MECMA nu a actionat atunci cand a emis ordinul ca o autoritate publica ci ca un actionar, neputand fi incidente dispozitiile art. 9 din legea nr. 21/1996.
Ori avand in vedere calitatea de actionar a statului roman si de organ al statului in privinta exercitarii drepturilor de actionar al MECMA, acesta putea sa ia orice decizie cu privire la modalitatea in care sa fie comercializata energia electrica produsa in societatile in care era unicul sau majoritarul actionar.
Afirmatiile reclamantei privind crearea unui monopol si neajunsurile create de ordin nu sunt justificate in niciun fel.
Cu privire la proiectele de acte normative se retine ca aceste proiecte sunt emise in virtutea dreptului de exercitare al initiativei legislative ori in acest caz nu se poate vorbi ca MECMA ori chiar ANRE, in cazul in care acesta ar fi avut vreo atributie delegata referitoare la procesul de elaborare a actului normativ cu putere de lege, actioneaza sau puteau actiona ca autoritate administrativa pentru a fi incidente dispozitiile art. 9 din legea nr. 21/1996.
Un proiect de act normativ cu putere de lege nu este un act administrativ.
Mai mult el nu produce niciun fel de efecte juridice, ci numai legea ori ordonanta care va fi emisa si care este act juridic fie al Parlamentului fie al Guvernului si care va putea fi contestata numai cu privire la neconstitutionalitatea sa si urmand procedura prevazuta de legea nr. 47/1992.
Reclamanta a invocat exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor legii nr. 123/2012, dar o astfel de exceptie avea legatura cu fondul unui proces in care obiectul era legat de un act administrativ emis in baza respectivei legi si nicidecum in legatura cu un proces pornit inainte de . acestei legi si ori cu o plangere formulata la C. C. anterior emiterii actului normativ in cauza.
Referitor la avizele pe care le poate da C. C. cu privire la actele normative se retine ca aceste avize se acorda daca sunt solicitate si nu din oficiu, astfel ca emitentul actului normativ poarta raspunderea atat a solicitarii cat si a emiterii actului normativ fara solicitarea unui aviz sau fara a tine seama de o recomandarile facute de parat conform art. 26 al. 1 lit l si 27 al. 6 din legea nr. 21/1996.
De asemenea se retine ca la paragraful 46 din decizia contestata s-a facut referirea ca aspectele semnalate de reclamanta vor fi aduse la cunostinta initiatorului.
Prin urmare faptul ca actul normativ a fost adoptat . este optiunea legiuitorului si nicidecum a unei autoritati administrative centrale ori locale.
Revenind la ordinul nr. 445/2009 al MECMA se retine ca in mod corect in completarea la concluzii paratul a aratat ca ordinul a fost emis in contextul in care au existat o . scandaluri legate de contractele de furnizare a energiei electrice si care au avut ca efect prejudicierea statului ca si actionar in societatile producatoare de energie electrica, deci inca o data se constata ca statul a actionat pentru protejarea intereselor sale de actionar.
F. de cele retinute mai sus se constata neintemeiata actiunea reclamantei, decizia atacata fiind legala si temeinica si in baza dispozitiilor legii nr. 21/1996 si ale art. 1, 8 si 18 din legea nr. 554/2004, va respinge actiunea reclamantei ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta S.C. B. ROMÂNĂ DE MĂRFURI S.A. cu sediul în București, . – 52, ., în contradictoriu cu pârâtul C. CONCURENȚEI, cu sediul în București, Piața Presei Libere nr. l, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6.03.2013.
PREȘEDINTE,
C. P. GREFIER,
C. M.
RED. CP (4 ex.)
DOSAR NR._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 30 ianuarie 2013
Curtea compusă din:
Președinte P. C.
Grefier M. C.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta S.C. B. ROMÂNĂ DE MĂRFURI S.A. în contradictoriu cu pârâtul C. CONCURENȚEI, având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanta S.C. B. Română de Mărfuri S.A., prin avocat, din cadrul S.C.A.”L. și Asociații”, cu împuternicire avocațială la fila 31 dosar, și pârâtul C. Concurenței, prin reprezentant, inspector de concurență L. C., cu delegație la fila 38 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care.
Reclamanta, prin avocat, conform dispozițiilor încheierii de ședință din data de 12 decembrie 2012, depune împuternicirea avocațială și cererea de chemare în judecată semnate. Arată că și-a schimbat sediul, noul sediu fiind în București, .-52, ..
Nemaifiind alte cereri, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată pe cale separată. Pe lângă aspectul de formă, acela că nu s-a cerut punct de vedere A.N.R.E., solicită să se aibă în vedere elementele de fond detaliate în cererea de chemare în judecată. Referindu-se la motivele acțiunii arată că Ordinul M.E.C.M.A. nr. 445/10.03.2009 nu e un mandat comercial, ci un act administrativ reglementat de dispozițiile în materie în contextul în care s-a cerut tuturor să tranzacționeze pe piață. S.C. B. Română de Mărfuri S.A. face tranzacții în temeiul autorizației A.N.R.E. și al legii care guvernează bursele de mărfuri. Monopolurile sunt expres reglementate de lege. Piața de energie nu este în situația în care să se poate reglementa un monopol. C. Concurenței s-a apărat că nu poate interveni. Se putea acționa în faza de proiect a legii. C. Concurenței a apreciat că există indicii.
Pârâtul, prin reprezentant, solicită respingerea acțiunii. Pe aspectele procedurale, arată că au fost respectate prevederile regulamentului privind soluționarea plângerilor. În mod corect s-a apreciat că nu se impune declanșarea unei investigații. Prin emiterea Ordinului nr. 445/2009 autoritatea publică a acționat ca un investitor privat în economia de piață și nu în exercitarea prerogativelor. Referitor la reanalizarea plângerii, arată că legislația prevede acest lucru atunci când există elemente noi. În acest sens a acționat și reclamanta. A înaintat o nouă plângere la C. Concurenței, care a fost soluționată, soluție împotriva căreia reclamanta a formulat contestație la Curtea de Apel București, cu termen în martie 2013. Depune concluzii scrise.
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la 6 februarie 2013.
Dată în ședința publică de la 30 ianuarie 2013.
Președinte, Grefier,
P. C. M. C.
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 6 februarie 2013
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea la 13 februarie 2013.
Dată în ședința publică de la 6 februarie 2013.
Președinte, Grefier,
P. C. M. C.
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 13 februarie 2013
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea la 20 februarie 2013.
Dată în ședința publică de la 13 februarie 2013.
Președinte, Grefier,
P. C. M. C.
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 20 februarie 2013
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea la 27 februarie 2013.
Dată în ședința publică de la 20 februarie 2013.
Președinte, Grefier,
P. C. M. C.
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 27 februarie 2013
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea la 6 martie 2013.
Dată în ședința publică de la 27 februarie 2013.
Președinte, Grefier,
P. C. M. C.
| ← Cetăţenie. Decizia nr. 5101/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr.... → |
|---|
