Anulare act administrativ. Sentința nr. 4058/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2013

Sentința nr. 4058/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-12-2013 în dosarul nr. 9424/2/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4058

Ședința publică din data de 17.12.2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: A. Ș.

GREFIER: ANIȘOARA N.

Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantele ABBOT SRL, ABBOT B. BV, ABBOT H. P. BV, ABBOT P. G., P. B. NORGE AS, ABBOT LABORATORIE LTD, ABBOT L. SA, LABORATOIRES F. SA, ABBOT S. AB, ABBOT G.&CO.KG, în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, având ca obiect anulare act administrativ.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 10.12.2013 și au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, pentru a da posibilitatea părților să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise și, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de azi, 17.12.2013, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

CURTEA,

Asupra prezentei cauze constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.12.2012, sub nr._, reclamantele ABBOT SRL, ABBOT B. BV, ABBOT H. P. BV, ABBOT P. G., P. B. NORGE AS, ABBOT LABORATORIE LTD, ABBOT L. SA, LABORATOIRES F. SA, ABBOT S. AB, ABBOT G.&CO.KG, în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, au solicitat anularea adresei comunicate în format electronic în data de 5 mai 2012 ("Datele CNAS"), precum și a adresei nr. DMSSM/1706/30.08.2012, comunicata prin poștă în data de 4 septembrie 2012, ca nelegale si netemeinice și emiterea unui act administrativ legal și temeinic, în concordanta cu prevederile legale incidente și situația reala a medicamentelor suportate din FNUASS si din bugetul Ministerului Sănătății corespunzătoare Trimestrului 1/2012 si anului 2011; obligarea pârâtei sa comunice reclamantelor datele primare în baza cărora au fost determinate valorile comunicate atribuite DAPP pentru Trimestrul 1/2012 precum si pentru anul 2011, la nivel lunar in perioada ianuarie - martie 2012 precum si ianuarie - decembrie 2011, pentru fiecare furnizor (farmacie, spital, centru de dializa) si pentru fiecare tranzacție in parte, respectiv codul CIM si forma farmaceutica, volumele consumate, tipul de compensare si procentul specific de compensare (50, 90, 100%), valorile specifice de suportat din FNUASS si din bugetul Ministerului Sănătății și furnizorii acestor produse.

În fapt, arată că în conformitate cu O.U.G. nr. 77/2011, în sarcina reclamantelor, prin reprezentant legal, a fost instituită obligația de a plați trimestrial o taxă (taxa "clawback") pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personala, folosite în tratamentul ambulatoriu pe baza de prescripție medicala prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate ("FNUASS") și din bugetul Ministerului Sănătății.

Urmare a analizei Datelor CNAS, reclamantele au constatat existența mai multor erori majore, existenta a numeroase discrepanțe cu privire la produsele medicamentoase incluse în pretinsul consum trimestrial centralizat atribuit DAPP, respectiv o . inadvertențe legate de aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 77/2011, privind contribuția trimestriala aferenta trimestrului IV 2011.

Pe cale de consecința, au formulat contestația înregistrată la CNAS sub nr. 5562/15.05.2012 împotriva Datelor CNAS, solicitând reexaminarea integrala a Datelor CNAS, in concordanta cu prevederile legale incidente, precum si cu situația reala a medicamentelor suportate din FNUASS si din bugetul Ministerului Sănătății in Trimestrul I 2012 precum și în anul 2011, cu consecința revocării actului contestat și emiterea unui nou act, legal și temeinic; furnizarea, cu privire la toate produsele menționate in Datele CNAS, a datelor primare in baza cărora a fost determinat consumul total 2011 si consumul centralizat atribuit DAPP pentru trimestrul 1/2012 pentru fiecare furnizor (farmacie, spital, centru de dializa) si pentru fiecare tranzacție in parte, respectiv codul CIM si forma farmaceutica, volumele consumate, tipul de compensare și procentul specific de compensare (50%, 90%, 100%), precum si valorile specifice de suportat din FNUASS si din bugetul Ministerului Sănătății și furnizorii acestor produse.

Reclamantele au prezentat situația de fapt în speță, au făcut mențiuni privind parcurgerea procedurii prealabile (contestația nr. 5562/15.05.2012, răspunsul comunicat prin Adresa nr. DMSSM/1706/30.08.2012), și au invocat în motivarea acțiunii următoarele considerente:

(i) Inexistenta motivării in drept si in fapt care a stat la baza emiterii actului administrativ contestat.

Având în vedere natura de act administrativ, consideră ca Datele CNAS trebuie sa îndeplinească toate exigentele unui asemenea act, respectiv să conțină motivarea în drept și în fapt a informațiilor comunicate.

Motivarea în drept și în fapt a actului administrativ este o cerința imperativă a legii, decurgând din principiul transparentei decizionale. De asemenea, motivarea în drept și în fapt ar da posibilitatea reclamantelor să evalueze în mod corect și complet actul în cauza și să analizeze, prin prisma interesului său, acuratețea, legalitatea și temeinicia datelor comunicate.

Este adevărat că actul administrativ se bucura de prezumția de legalitate, care la rândul său se bazează pe prezumțiile autenticității si veridicității. Aceste prezumții țin de regimul juridic specific atribuit actelor administrației în vederea executării în regim de putere publica a unor sarcini generale.

Aceste prezumții sunt însă relative, ele putând fi răsturnate prin dovada încălcării legii. Cu alte cuvinte, prezumția de legalitate nu împiedica și nu se opune declanșării controlului judiciar, care să stabilească conformitatea actelor respective cu legea. Dimpotrivă, acesta posibilitate este prevăzuta expres de art. 1 din Legea nr. 554/2004.

În acest sens, Înalta Curte de Casație si Justiție a stabilit că: "Pe de alta parte, principiul legalității actelor administrative presupune atât ca autoritățile administrative să nu încalce legea, cât și ca toate deciziile lor să se întemeieze pe lege. El impune, in egala măsura, ca respectarea acestor exigente de către autorități să fie în mod efectiv asigurată. Prin urmare, in procesul executării din oficiu a actelor administrative trebuie asigurat un anumit echilibru, precum si anumite garanții de echitate pentru particulari, întrucât acțiunile autorităților publice nu pot fi discreționare, iar legea trebuie sa furnizeze individului o protecție adecvata împotriva arbitrariului. (I.C.C.J, Secția contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 2199 din 14 aprilie 2009).

Un element al acestei protecții îl constituie și necesitatea motivării actului administrativ, aceasta fiind o cerința obligatorie, confirmata atât de doctrină cât și de jurisprudență. In acest sens, indică cu titlu de exemplu Decizia nr. 1470/11 martie 2011 a Înaltei Curți de Casație si Justiție prin care se rețin următoarele: "obligația autorității emitente de a motiva actul administrativ constituie o garanție împotriva arbitrariului in conduita administrației publice, menită, pe de o parte, să permită destinatarilor unei decizii administrative să-i cunoască și să-i evalueze temeiurile și efectele și, pe de alta parte, să facă posibila exercitarea controlului de legalitate, o motivare insuficientă sau greșită echivalând cu lipsa motivării."

A admite o opinie contrară, respectiv a permite autorităților publice să emită acte administrative care dau naștere unor obligații in sarcina destinatarilor, fără a permite acestora să cunoască și să evalueze temeiurile acestora, și fără a da instanței competente posibilitatea verificării efective a legalității acestor acte, ar echivala cu admiterea exercitării excesului de putere de către aceste autorități.

Acest exces de putere însă, reprezintă o încălcare a legii, astfel cum rezulta din prevederile art. 2 alin. 1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, care definesc excesul de putere ca fiind exercitarea dreptului de apreciere, aparținând autorităților administrației publice, prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, prevăzute de Constituție sau de lege.

Mai mult decât atât, în situația menționată, reclamantelor le-ar fi încălcat dreptul de acces liber la justiție și la o examinare echitabila a cauzei, componente ale dreptului Ia un proces echitabil consacrat de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, precum și de art.21 din Constituția României.

Inexistenta motivării în drept și în fapt nu asigura în mod real și efectiv dreptul la contestare acordat reclamantelor de către legiuitor, prin art. 6 din OUG nr. 77/2011.

Întrucât CNAS nu a pus la dispoziția reclamantelor modul de calcul al obligațiilor reținute în sarcina lor, au fost nevoite sa-si exercitate dreptul de a contesta acordat de lege, exclusiv în baza Datelor CNAS.

Astfel, subliniază că trebuiau să aibă posibilitatea de a cunoaște și de a sesiza eventualele erori sau inadvertențe în modul de calcul al valorii consumului, având in vedere faptul ca, pe baza acestor date, comunicate de CNAS fără nicio motivare suplimentară, DAPP au calculat și au achitat, taxa clawback datorată pentru anul 2011 și pentru trimestrul I 2012.

(ii) Inexistența formei scrise

Datele CNAS transmise in format electronic nu îndeplinesc condițiile de forma esențiale pentru valabilitatea unui act administrativ, in speța forma scrisa, întrucât nu cuprinde semnătura electronică extinsă.

Având în vedere dispozițiile art. 5 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronica, se poate observa că înscrisul în forma electronica este asimilat în ceea ce privește condițiile și efectele sale cu înscrisul sub semnătură privată doar daca i s-a incorporat, atașat sau asociat logic o semnătura electronica extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la un moment respectiv și generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, iar potrivit art. 7 din același act normativ: "In cazurile în care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o condiție de proba sau de validitate a unui act juridic, un înscris în forma electronica îndeplinește aceasta cerința daca i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii."

Pe cale de consecința, întrucât comunicarea în format electronic nu respecta condițiile de legalitate și de opozabilitate ale unui act administrativ, se impune lipsirea acestuia de forța obligatorie, prin anularea sa.

(iii) Inexistența obiectului actului administrativ

Potrivit art. 5 alin. 7 din OUG nr. 77/2011, "C. Naționala de Asigurări de Sănătate transmite in format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, pana la finele lunii următoare expirării trimestrului, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate."

Învederează faptul că adresa emisă în format electronic din data de 5 mai 2012 nu nominalizează valoarea consumului centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, lipsind așadar actul administrativ de însuși obiectul său.

(iv) Includerea contravalorii medicamentelor vândute anterior datei de 01.10.2011 în valoarea consumului centralizat de medicamente determinat de CNAS pentru trimestrul I 2012 fără a ține cont de prevederile art.9 alin. (1) din OUG nr. 77/2011.

Un alt aspect esențial consideră că vizează legalitatea aplicării prevederilor OUG nr. 77/2011 cu privire la produsele din portofoliul DAPP, consumate în sistemul public în Trimestrul I 2012 însă vândute înainte de 01.10.2011. Astfel, potrivit art.9 alin. (1) din OUG nr. 77/2011, pentru toate aceste produse vândute anterior intrării in vigoare a OUG nr. 77/2011, CNAS trebuia sa stabilească contribuția trimestriala conform art. 3631 din Legea nr. 95/2006 si a legislației secundare relevante, nefiind incidente așadar prevederile OUG nr. 77/2011.

Având în vedere termenele de validare a facturilor și de decontare prevăzute in reglementările aplicabile, situația stocurilor de medicamente, precum și perioada de timp necesară pentru ca un anumit produs medicamentos să ajungă să fie consumat în sistemul public de sănătate, parcurgând întregul lanț de distribuție pana la furnizorul din sistemul de asigurări sociale de sănătate, este dincolo de orice îndoială faptul ca o mare parte din cantitățile de produse din portofoliul reclamantelor, comercializate în România în trimestrul III 2011 a fost inclusa atât în baza de calcul a contribuției reglementate prin legislația anterioara OUG nr. 77/2011, cât și în consumul centralizat menționat în Datele CNAS.

(v) includerea adaosurilor comerciale și a TVA în valoarea consumului centralizat de medicamente (baza de calcul a contribuției trimestriale)

În legătura cu modalitatea de determinare a valorii consumului centralizat de medicamente atribuit reclamantelor, care reprezintă baza de calcul a contribuției trimestriale de plata, contestă includerea în aceasta valoare a adaosurilor comerciale percepute pe lanțul de distribuție, respectiv a taxei pe valoare adăugata (daca este cazul).

În acest sens, învederează că includerea în valoarea consumului a valorii adaosurilor comerciale (venituri care aparțin altor entități decât reclamantele și afiliații săi, respectiv terților distribuitori angro si farmaciilor) si taxarea reclamantelor cu privire la aceste venituri reprezintă o măsura nelegitima de impunere care încalcă manifest principiile fundamentale al justei așezări a sarcinilor fiscale si al neutralității fiscale.

Tot astfel, aplicarea contribuției la valori care includ TVA reprezintă o dublă impozitare, nereglementată în mod expres prin OUG nr. 77/2011 și, în mod evident, contrara prevederilor art. 56 din Constituție si legislației fiscale in vigoare.

De altfel, Comisia pentru sănătate publica si Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancara si piața de capital din Senat s-au pronunțat asupra proiectului de lege pentru aprobarea OUG NR. 77/2011 in sensul eliminării TVA (cat si a adaosurilor de distribuție si de farmacie) din baza de calcul a contribuției argumentând ca "orice contribuție trebuie sa se aplice celui care încasează venitul pe suma pe care acesta o încasează. In plus, aplicarea contribuției pe valoare cu TVA înseamnă o dubla taxare: se plătește atât TVA-ul cat si o taxa suplimentara aplicata pe valoarea TVA."

(vi) Determinarea eronată și netransparentă a datelor de către CNAS

În absența oricăror informații publice, verificabile si complete, cu privire la care consumul trimestrial de medicamente suportat din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății, dar și a bugetului aprobat trimestrial, determinarea datelor este un act netransparent al CNAS, supus eventualelor abuzuri si erori materiale, înțeleg să invoce lipsa oricărei forme de auditare sau control independent asupra Datelor reclamantelor ce stau la baza stabilirii contribuției datorate de ele.

Există cel puțin două medicamente pentru care avem incertitudini cu privire la corectitudinea datelor furnizate de către CNAS.

Cu titlu exemplificativ, sunt prezentate în cadrul tabelelor de mai jos datele de consum comparative, (comunicate de CNAS precum și cele puse la dispoziție de Cegedim România SRL, furnizor privat de astfel de date), din care reies unele discrepanțe privind medicamentele Kaletra si Norvir, obiect al aplicării taxei clawback pentru subscrisele DAPP.

a) KALETRA (CIM W43277001)

Sursa date	Valoare CNAS 2011 -Ql RON	Valoare CNAS 2011 -Q2 RON	Valoare CNAS 2011-Q3 RON	Valoare CNAS 2011 -Q4 RON	Total 2011
Cegedim Romania SRL	8,270,291	10,895,993	11,815,892	11.725,316	42,707,492
CNAS	N.A.	N.A.	N.A.	10,689.160	19,976,902.46
Diferență				1.036.156	22,730,590

Nota: Datele din acest tabel care sunt marcate ca aparținând Cegedim Romania SRL sunt proprietatea Cegedim Romania SRL. Cegedim Romania SRL a calculat valorile estimative de mai sus pe baza datelor colectate de la un eșantion reprezentativ de farmacii cu circuit închis din spitale.

Din analiza datelor mai sus menționate, astfel cum au fost acestea comunicate de CNAS, reiese că mai mult de jumătate din consumul total aferent anului 2011 pentru medicamentul Kaletra a fost realizat în trimestrul IV/2011. Diferența între sumele estimate puse la dispoziție de Cegedim Romania și cele comunicate de CNAS este de 22.730.590 RON, suma care reprezintă încă o dată consumul comunicat de CNAS pentru Kaletra în anul 2011.

Având în vedere volumele vândute, este mai mult decât evident că în realitate cantitatea consumată în 2011 nu putea fi așa cum este cea raportată de către CNAS în baza raportărilor de la spitale. Este însă posibil ca anumite spitale să nu fi raportat corect consumul, Kaletra fiind în principal un medicament utilizat în tratament spitalicesc.

b) Norvir (CIM W55487001)

Sursa date	Valoare CNAS 2011 -Ql RON	Valoare CNAS 2011-Q2 RON	Valoare CNAS 2011-Q3 RON	Valoare CNAS 2011 -Q4 RON	Total 2011
Cegedim Romania SRL	1,053,747	2,476,198	2,526,056	2,279,550	8,335,551
CNAS	N.A.	N.A.	N.A.	1,947,349.85	3,798,034.02
Diferența				332,200	4,537,517

Din analiza datelor mai sus menționate, astfel cum au fost acestea comunicate de CNAS, reiese că aproximativ o treime din consumul total aferent anului 2011 pentru medicamentul Norvir a fost realizat în trimestrul IV/2011. Diferența între sumele estimate puse la dispoziție de Cegedim România și cele comunicate de CNAS este de 4,537,517 RON, sumă care reprezintă dublul consumului comunicat de CNAS pentru Norvir în anul 2011.

În ce privește nelegalitatea și netemeinicia adresei nr. DMSSM/1706/30.08.2012 arată că aceasta nu clarifica nici măcar probleme punctuale sesizate cu privire la anumite produse care nu s-au comercializat niciodată in România sau a căror comercializare a încetat cu mult înaintea intrării in vigoare a OUG nr. 77/2011 - menționându-se doar ca "acestea au fost transmise la CAS in vederea reverificării". Învederează că nici până în prezent, după aproximativ șapte luni de la data depunerii contestației, nu le-a fost transmis rezultatul acestor reverificări.

În privința datelor primare care au stat la baza calculării consumului propriu, solicitate de reclamante, arată că nu li s-a pus la dispoziție un răspuns. Solicită să se aibă în vedere adresa nr. 8126/19.07.2012, prin care Consiliul Concurentei informează CNAS că „Fiecărui plătitor de taxa clawback i se pot comunica in mod individual datele de vânzări ale medicamentelor proprii, la un nivel cat mai detaliat”. În mod evident, CNAS nu a acționat în spiritul acestei recomandări până în prezent și nu a pus la dispoziția reclamantelor niciun fel de date primare concrete care sa ne permită verificarea modului de calcul al Datelor CNAS.

În drept, au invocat dispozițiile art. 1, art. 3, art. 5 alin. 3 și 7, art. 6 alin. 1 și 5, art. 9 alin. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, art. 7 și art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 5 din Legea nr. 455/2011.

Pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE a formulat întâmpinare la data de 22.01.2013, prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.

Cu privire la capătul de cerere referitor la anularea notificării transmise pe cale electronică către reclamante în data de 5 mai 2012 prin care acesteia i s-a comunicat procentul de contribuție clawback aferent trimestrului I al anului 2012 precum și bugetul de referință pentru medicamente aferente aceluiași trimestru, arată că potrivit Ordonanței de Urgență nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, o contribuție trimestrială calculată conform prezentei ordonanțe de urgență.

Ulterior, susține că aceste dispoziții au fost modificate prin Ordonanță de Urgență nr. 110/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860/07.12.2011.

Prin modificarea adusă s-a stabilit modul de calcul a contribuției trimestriale începând cu trimestrul I al anului 2012 de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora, pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.

Astfel, potrivit art. 3¹(1) începând cu trimestrul I al anului 2012 contribuția trimestrială, denumită în continuare Ctd, datorată de fiecare plătitor se calculează astfel:

[2 Vit 1 (Vit - Vitr) |

Ctd = |--- x --- +--- x--------- | x (VTt - VTtr),

[3 VTt 3 (VTt-VTtr) |

unde:

Vit = valoarea vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;

Vitr = valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;

VTt = valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;

VTtr = valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.

Astfel, potrivit dispozițiile art. 5 alin. (4) și (5) din OUG nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora consumul total trimestrial de medicamente (CTt) suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, se calculează pe baza datelor raportate de casele de asigurări de sănătate și centralizate de la farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă.

De asemenea, conform Ordinului președintelui CNAS nr. 927/2011 pentru aprobarea machetei de raportare de către casele de asigurări de sănătate la C. Națională de Asigurări de Sănătate a consumului centralizat de medicamente, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 829 din 23 noiembrie 2011, prevede la art. 1 faptul că pentru calculul contribuției trimestriale aprobate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, casele de asigurări de sănătate au obligația validării consumului de medicamente, raportat de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora, pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu ori fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc, și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă în condițiile Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1._ pentru aprobarea formularului de raportare a consumului de medicamente, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 791 din 8 noiembrie 2011.

În acest context, reiese că raportarea consumului centralizat de medicamente de către casele de asigurări de sănătate se face în conformitate cu prevederile legale sus menționate.

Pe cale de consecință, urmare a raportărilor electronice transmise de furnizori caselor de asigurări de sănătate în sistemul informatic unic integrat, prin Ordinul președintelui CNAS nr. 119/27.04.2012, la art. 1 alin. (1) s-a aprobat valoarea vânzărilor trimestriale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății pentru trimestrul I al anului 2012, în sumă de 1._,64 lei.

De asemenea, conform următorului alineat al articolului mai sus menționat din Ordinul nr. 119/2012, s-a aprobat valoarea vânzărilor totale de medicamente din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății pentru anul 2011, în sumă de 6._,16 lei.

Precizează că valorile mai sus menționate au stat la baza stabilirii:

- valorii vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății (Vit);

- valorii vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății (Vitr).

Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 3A1 alin. (2) din OUG nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, a fost stabilită la suma de 1.425 milioane lei. Această valoare poate fi majorată prin legile bugetare anuale.

Astfel, C. Națională de Asigurări de Sănătate, în conformitate cu prevederile art. 3¹alin. (3) din OUG nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, a calculat valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății (Vitr).

Această valoare s-a calculat prin raportarea vânzărilor de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție pe anul 2011 la totalul vânzărilor de medicamente (aprobată prin Ordinul președintelui CNAS nr. 119/2012), ce se suportă, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferente aceluiași an, și înmulțirea rezultatului cu valoarea vânzărilor totale trimestriale de referință de 1.425 milioane lei.

Potrivit art. 5 alin. (4) din OUG nr. 77/2011 cu modificările și completările ulterioare, farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamente raportează consumul de medicamente care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, după cum urmează:

a) farmaciile cu circuit deschis raportează lunar consumul, în condițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

b) unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele raportează lunar, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară, la casele de asigurări de sănătate consumul de medicamente pe baza formularelor de raportare aprobate prin ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în termen de 30 de zile.

Astfel, afirmă că datele transmise de CNAS sunt conforme cu realitatea, după cum urmează:

- datele raportate de furnizorii de medicamente, (farmacii) reprezintă medicamentele înregistrate ca fiind eliberate asiguraților care se decontează din Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate ; ^

- datele raportate de unitățile sanitare și centrele de dializă sunt înregistrate în evidențele acestora, urmare a procedurilor de achiziții derulate pentru procurarea medicamentelor necesare acordării serviciilor medicale către asigurați.

Mai mult de atât, susține faptul că la nivelul Ministerului Sănătății s-a constituit un G. de lucru pentru elaborarea proiectului de act normativ referitor la taxa de clawback, la care participă reprezentanți ai autorităților din partea Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ministerului Finanțelor Publice, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și reprezentanți ai industriei farmaceutice, respectiv reprezentanți ai Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente și ai Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România.

Astfel, în cadrul grupului de lucru pentru elaborarea proiectului de act normativ referitor la taxa de clawback pentru asigurarea transparenței de către CNAS, în ceea ce privește procedurile și activitățile derulate la nivelul comisiei pentru punerea în aplicare a dispozițiilor OUG nr. 104/2009 și OUG nr.77/2011 cu modificările și completările ulterioare, s-a luat în discuție postarea, de către CNAS, pe site-ul propriu a unei serii de date și informații referitoare la consumul de medicamente trimestrial suportate din FNUASS care stau la baza calculului privind contribuția trimestriala (taxa de clawback) suportata de deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor prin reprezentanții acestora, în baza datele înregistrate la nivelul CNAS ca urmare a declarațiilor lunare ale furnizorilor de medicamente, unități sanitare cu paturi și centre de dializă din care rezultă valoarea vânzărilor de medicamente, respectiv cantitatea și valoarea compensată pe fiecare cod CIM, precum și sursa informației, respectiv CAS din care: farmacii, spitale și centre de dializă. Precizează că, în acest sens s-a convenit, solicitarea unui punct de vedere a Consiliului Concurenței care prin adresa nr. 126/12.07.2012 a precizat că publicarea pe site-ul CNAS a informațiilor privind vânzările pe fiecare medicament, precum și cele privind clienții fiecărei companii/medicament ar putea constitui o piedică în calea unei bune funcționări a pieței, inclusiv facilitatea unor înțelegeri anticoncurențiale.

Astfel că datele nu pot fi postate pe site-ul CNAS, ele fiind comunicate individual fiecărui deținător de APP, iar suma datelor comunicate individual constituie valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.

Față de toate aceste considerente, solicită a se constata că în situația de față, argumentele prezentate de reclamantă sunt nefondate, întrucât C. Națională de Asigurări de Sănătate a depus toate diligentele în vederea asigurării unor date corecte care să poată sta la baza calculării valorii vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății (Vit) și a valorii vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de contribuție, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății (Vitr).

Veniturile realizate ca urmare a aplicării contribuției trimestriale potrivit OUG nr. 77/2011 cu modificările și completările ulterioare, respectiv pentru trimestrul I al anului 2012, constituie venituri la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală și pentru servicii medicale, potrivit art. 7 din actul normativ mai sus menționat.

Având în vedere că sumele plătite de deținătorii de autorizații de punere pe piață a medicamentelor, deci inclusiv de reclamanta din prezenta cauză sunt folosite pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă (decontate în cadrul plății pe serviciu medical), în condițiile neefectuării plății, s-ar ajunge în situația în care numai o parte a medicamentelor scadente la plată ar putea fi decontate, prin neplata acestei contribuții creându-se o situație de îngrădire a accesului la medicamente a asiguraților.

În subsidiar, precizează că prin Decizia nr. 158/1998 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 72 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1996, Curtea Constituțională a statuat că ,,(..)existența unei obligații exprese a fiecărui cetățean de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice, prevăzută la art. 53 alin. (1) din Constituție, și a unei obligații a statului de a proteja interesele naționale în activitatea financiară, conform art. 134 alin. (2) din Constituție, este justificată de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului. Este în afară de orice îndoială că încasarea impozitelor și taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naționale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să își îndeplinească obligațiile sale față de cetățeni și agenții economici, care au fost stabilite în art. 134 alin. (2) din Constituție, printre care:

a) libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;

b) protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară".

Față de susținerea reclamantelor potrivit căreia adresa transmisă în format electronic de CNAS nu a fost motivată în drept și în fapt, arătă că aceasta menționează atât actele normative în baza cărora a fost emisă, cât și consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate.

În ce privește lipsa semnăturii electronice, afirmă că O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, nu prevede obligația CNAS de a atașa înscrisului în formă electronică, o semnătură electronică.

Cu privire la includerea în mod eronat în datele CNAS a unor medicamente, menționează următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 1 din OUG nr. 77/2011 „deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, o contribuție (...)".

Prevederile art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2011 de care fac vorbire reclamantele, potrivit cărora pentru medicamentele vândute anterior intrării în vigoare a prevederilor O.U.G. nr. 77/2011, contribuția datorată se stabilește și se plătește conform O.U.G. nr. 104/2009, au fost interpretate de reclamante în mod greșit, legiuitorul referindu-se la medicamentele care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, utilizate (vândute) într-un trimestru de către farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă furnizori în decursul unui trimestru, și nicidecum de medicamentele vândute de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor.

Solicită a se observa că raportarea consumului de medicamente care se decontează din bugetul Fondului național de asigurări sociale de sănătate se face doar de către farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamente, neexistând și raportări din partea deținătorilor de autorizații de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanților legali ai acestora din care să reiasă vânzările efective de medicamente efectuate de către aceștia în cursul unui trimestru. Precizează că pentru trimestrul I 2012, O.U.G nr. 77/2011 nu prevede o astfel de obligație în sarcina deținătorilor de autorizații de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanților legali ai acestora, având în vedere experiența avută în trecut, când potrivit O.U.G. nr. 104/2009 aceștia aveau obligația să depună declarații cu vânzările efective de medicamente realizate în cursul unui trimestru, iar aceștia nu le depuneau motivând că nu au încasat banii pe medicamentele vândute.

Față de cele arătate mai sus, arată pârâta că datele transmise de C.N.A.S. sunt conforme cu realitatea, având în vedere că:

Prin raportare la cele mai sus menționate, precizează că, potrivit art. 5 alin. (4), (5) și (6), consumul total trimestrial de medicamente (CTt) suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, se calculează pe baza datelor raportate de casele de asigurări de sănătate, datele fiind centralizate de la farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă.

Astfel, împrejurările de fapt și de drept prezentate de reclamante nu oferă indicii care să confirme susținerea acestora potrivit cărora pentru veniturile realizate din comercializarea acelorași cantități de medicamente, a fost calculată de două ori contribuția clawback, atât la momentul la care acestea au fost vândute, cât și atunci când au fost consumate, întrucât calculul contribuției clawback s-a făcut pe baza consumului de medicamente, raportat de farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă, consum ce a fost validat de casele de asigurări de sănătate cu raportările depuse de deținătorii de autorizații de punere pe piață a medicamentelor sau de reprezentanții legali ai acestora.

Referitor la includerea TVA-ului în baza de calcul a contribuției trimestriale datorate în baza O.U.G. nr. 77/2011:

Potrivit art. 125 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului și este colectat conform dispozițiilor acestui act normativ.

De asemenea, conform Directivei 2006/112/CE a Consiliului Uniunii Europene din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 347 din 11 decembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, prin „persoana impozabilă" se înțelege orice persoană care, în mod independent, desfășoară în orice loc orice activitate economică, indiferent de scopul sau rezultatele activității respective .

Prin raportare la dispozițiile art. 3 alin. (1) și (2) din OUG nr. 77/2011, referitor la modul de calcul al contribuției trimestriale se are în vedere consumul suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.

În conformitate cu art. 9 din Anexa 30 la Ordinul comun al ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 864/538 /2011 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru anul 2011 de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011 -2012, cu modificările și completările ulterioare, casele de asigurări de sănătate decontează numai medicamentele cu denumirile comerciale prevăzute în Lista cu medicamente (denumiri comerciale), elaborată pe baza Listei cuprinzând denumirile comune internaționale (DCI) ale medicamentelor din Nomenclatorul medicamentelor de uz uman de care beneficiază asigurații pe bază de prescripție medicală în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuție personală, aprobată prin hotărâre a Guvernului.

Prevederile mai sus menționate se coroborează în mod corespunzător cu art. 14 alin. (1) din actul normativ invocat anterior, potrivit cărora, lista prețurilor de referință pe unitate terapeutică este aferentă medicamentelor (denumiri comerciale) din catalogul național al prețurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piață (CANAMED), care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și se elaborează de C. Națională de Asigurări de Sănătate, respectiv Ordinul președintelui CNAS nr. 696/2009, cu modificările și completările ulterioare, în care prețul de referință se calculează pornind de la prețul maxim de vânzare cu amănuntul cu TVA, prevăzut în CANAMED.

Menționează că la calcularea prețului de referință pentru medicamentele cuprinse în sublistele A, B, secțiunile C1 și C3 din sublista C din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, se are în vedere prețul maximal de vânzare cu TVA .

Prin urmare, consumul de medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate este calculat în baza prețului de referință suportat din FNUASS care include și TVA.

Prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1275 /2011 - Partea I - au fost aprobate listele și prețurile de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naționale de sănătate, precum și metodologia de calcul al acestora.

În acest sens, menționează că medicamentele din sublista C secțiunea C2 din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare, care se eliberează prin farmacii cu circuit închis, respectiv pentru DCI-urile corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc, prețurile de decontare nu pot depăși prețurile cu ridicata corespunzătoare prețurilor de decontare.

Concluzionând față de aspectele mai sus menționate, precizează că susținerile reclamantei referitoare la includerea TVA-ului în baza de calcul a contribuției trimestriale datorate în baza OUG nr. 77/2011, sunt neîntemeiate, având în vedere că OUG nr. 77/2011 prevede în mod expres că la calculul consumului total trimestrial de medicamente se iau în considerare prețul medicamentelor decontat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății (care se decontează de către casele de asigurări de sănătate farmaciilor, de către spitale furnizorilor de medicamente, centrelor de dializă (distribuitori).

Precizează totodată că veniturile realizate ca urmare a aplicării contribuției trimestriale potrivit O.U.G. nr. 77/2011 cu modificările și completările ulterioare, constituie venituri la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și sunt folosite pentru medicamente incluse în programele naționale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală si pentru servicii medicale, potrivit art. 7 din actul normativ mai sus menționat.

Analizând actele depuse la dosar, susținerile părților și dispozițiile legale aplicabile în materie, Curtea reține următoarele:

Prin adresa comunicată în format electronic la 5 mai 2012, CNAS a comunicat reclamantelor următoarele date:

- VTt- valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din FNUASS și Buget MS pentru trim. I 2012, conform declarațiilor furnizorilor de servicii medicale și de medicamente, de 1._,64 lei,

- Vit- valoarea vânzărilor individuale din trimestrul I 2012 suportate din FNUASS și Buget MS pentru trim.I 2012, centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției,

- valoarea vânzărilor totale de medicamente suportate din FNUASS și Buget MS pentru anul 2011, conform declarațiilor furnizorilor de servicii medicale și de medicamente, de 6._,16 lei,

- valoarea vânzărilor individuale din anul 2011 suportate din FNUASS și Buget MS pentru trim.I 2012, centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției.

Conform art. 6 din OUG nr. 77/2011, în vigoare la data comunicării datelor, „(1) Datele comunicate de C. Națională de Asigurări de Sănătate potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) pot fi contestate de persoanele prevăzute la art. 1 în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor.

(2) Contestațiile se depun la C. Națională de Asigurări de Sănătate și se soluționează prin emiterea unui act administrativ, comunicat contestatarilor, în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora.

(3) Depunerea contestațiilor nu suspendă obligația de plată a contribuției prevăzute la art. 3.

(4) În cazul soluționării contestațiilor până la termenul de plată prevăzut la art. 5 alin. (8), se vor plăti contribuțiile aferente noilor sume comunicate de C. Națională de Asigurări de Sănătate, iar în cazul depășirii acestui termen se vor face regularizări la termenele de plată aferente trimestrului următor.

(5) Ulterior comunicării actului administrativ sau la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), contestatarul se poate adresa instanței de contencios administrativ potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare”.

Stabilirea, calculul și declararea contribuției se efectuează de persoanele obligate la plata acesteia.

C. Națională de Asigurări de Sănătate comunică acestor persoane, potrivit OUG nr. 77/2011, informații necesare calculului.

Aceste informații constau în date primite de la casele de asigurări de sănătate privind consumul centralizat de medicamente.

La rândul lor, casele de asigurări de sănătate primesc raportări lunare privind consumul de medicamente de la farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele respective.

Aceste raportări se fac în format electronic, pe baza formularului prevăzut în Anexa Ordinului Ministerului Sănătății nr._, (STRUCTURA DE DATE a fișierului de raportare de către unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă a consumului de medicamente, în conformitate cu prevederile OUG nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății:

| Descriere atribut |

|.|

| Codul de identificare a furnizorului de servicii (Codul unic de identificare)|

|.|

| Denumirea furnizorului de servicii |

|.|

| Numărul de contract al furnizorului de servicii |

|.|

| Anul contractului |

|.|

| Codul casei de asigurări cu care are contract farmacia |

|.|

| Data la care s-a efectuat raportarea |

|.|

| Numărul programului național de sănătate (valoarea codului din nomenclatorul |

| de programe naționale conform Hotărârii Guvernului nr. 720/2008, acolo unde |

| este cazul) |

|.|

| Numărul foii de condică în registrul spitalului |

|.|

| Data condicii de medicamente |

|.|

| Specifică dacă medicamentul este eliberat pe bază de rețetă. |

|.|

| Numărul de înregistrare în registrul de consultații/în foile de observație |

|.|

| Data înregistrării în registrul de consultații/în foile de observație |

|.|

| Specifică dacă pacientul este asigurat sau nu. |

|.|

| Parafa medicului prescriptor |

|.|

| CNP-ul persoanei care a primit prescrierea |

|.|

| Codul casei de asigurări a pacientului. Acest atribut este preluat din |

| nomenclatorul OrgUnits. |

|.|

| Numărul rețetei |

|.|

| . |

|.|

| Data prescrierii rețetei |

|.|

| Numărul fișei de internare |

|.|

| Data fișei de internare |

|.|

| Numărul de zile de tratament |

|.|

| Data de prescriere a rețetei |

|.|

| Data de eliberare a rețetei |

|.|

| Data facturii către casa de asigurări de sănătate |

|.|

| . numărul facturii către casa de asigurări de sănătate |

|.|

| Cetățenia pacientului (codul de țară din nomenclatorul de țări) |

|.|

| Specifică dacă rețeta a fost aprobată de comisie. |

|.|

| Codul medicamentului. Acest atribut se preia din nomenclatorul Drugs. |

|.|

| Codul substanței active. Acest atribut se preia din nomenclatorul |

| ActiveSubstances. |

|.|

| Codul concentrației. Acest atribut se preia din nomenclatorul Concentrations.|

|.|

| Codul categoriei de boală. Acest atribut se preia din nomenclatorul |

| DiseaseCategories. |

|.|

| Codul de boală. Acest atribut se preia din nomenclatorul ICD10. |

|.|

| Codul formei farmaceutice. Acest atribut se preia din nomenclatorul |

| PharmaceuticalForms. |

|.|

| Doza zilnică |

|.|

| Cantitatea de UT pe forma de ambalare |

|.|

| Cantitatea prescrisă de UT |

|.|

| Cantitatea eliberată de UT |

|.|

| Numărul facturii de achiziție |

|.|

| Data facturii de achiziție |

|.|

| Valoarea totală a facturii de achiziție |

|.|

| Codul unic de identificare a furnizorului de pe factura de achiziție |

|.|

| Numărul lotului de medicamente |

|.|

| Data expirării lotului de medicamente |

|.|

| Cantitate de UT facturată |

|.|

| Procent TVA |

|.|

| Valoare TVA |

|.|

| Valoare fără TVA |

|.|

| Valoare totală |

|.|

| Preț unitar |

|.|

| Modul de distribuție a valorii |

| (0 - PNS nedefalcat, 1 - spital, 2 - ambulatoriu) |

|.|

iar pe suport de hârtie se depune situația centralizată.

Conform Ordinului CNAS nr. 927/2011 pentru aprobarea machetei de raportare de către casele de asigurări de sănătate la C. Națională de Asigurări de Sănătate a consumului centralizat de medicamente, art.1,

„Pentru calculul contribuției trimestriale aprobate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, casele de asigurări de sănătate au obligația validării consumului de medicamente, raportat în condițiile Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1._ pentru aprobarea formularului de raportare a consumului de medicamente, de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora, pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu ori fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc, și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă”.

Conform art. 2, „(1) Casele de asigurări de sănătate vor valida raportul farmaciilor cu circuit deschis privind consumul de medicamente cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală, cuprinse în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare, pe baza machetei-raport prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Casele de asigurări de sănătate vor valida raportul unităților sanitare cu paturi privind consumul de medicamente care se acordă bolnavilor cuprinși în cadrul programelor naționale de sănătate, pe baza machetei-raport prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Casele de asigurări de sănătate vor valida raportul centrelor de dializă pentru consumul de medicamente utilizate în cadrul serviciilor medicale de dializă, pe baza machetei-raport prevăzute în anexa nr. 3”.

Iar potrivit art. 3, „Datele prevăzute la art. 2 vor fi raportate la C. Națională de Asigurări de Sănătate lunar, atât în format electronic, cât și pe suport hârtie, până la data de 20 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția”.

Conform art. 5 alin. 7 din OUG nr. 77/2011, „C. Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate”.

Curtea constată că analiza corectitudinii raportărilor comunicate de farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă, referitoare la consumul lunar de medicamente se realizează de Casele de asigurări de sănătate, care le validează, comunicând CNAS consumul centralizat, conform art. 5 alin. 6 din OUG nr. 77/2011 („Casele de asigurări de sănătate raportează lunar consumul centralizat către C. Națională de Asigurări de Sănătate până la data de 20 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția, pe baza unei machete de raportare aprobate prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”).

Deci obiectul comunicării electronice către persoanele obligate la plata contribuției de către CNAS îl constituie, potrivit legii, datele centralizate comunicate de casele de asigurări de sănătate după validarea acestora.

CNAS nu realizează o evaluare a acestor raportări, o verificare, neavând competențe în acest sens potrivit OUG nr. 77/2011.

Având în vedere aceste considerente, Curtea nu reține criticile reclamantelor privind nemotivarea actului comunicat în format electronic la 5 mai 2012, privind valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din FNUASS și Buget MS și valoarea vânzărilor individuale, respectiv inexistența formei scrise (pct. i și ii ale acțiunii).

Cu privire la natura juridică a actelor contestate, Curtea reține că potrivit OUG nr. 77/2011, datele comunicate de CNAS pot face obiectul contestației administrative. În soluționarea acestei contestații, CNAS emite un act administrativ.

Având în vedere că actele administrative prin care Casele județene de asigurări de sănătate verifică și validează raportările lunare ale consumului de medicamente nu sunt comunicate persoanelor obligate la plata contribuției, însă acestea stau la baza stabilirii contribuției clawback, rezultatele validării fiind comunicate de către CNAS ca date privind consumul de medicamente, Curtea apreciază că soluționarea contestației și emiterea de către pârâtă a unui act administrativ care să răspundă tuturor criticilor formulate presupune verificarea evaluării realizate la momentul validării raportărilor farmaciilor cu circuit deschis, a unităților sanitare cu paturi, respectiv a centrelor de dializă.

În lipsa acestei analize, soluționarea contestației care privește corectitudinea raportărilor se realizează în mod formal, echivalând cu lipsa unui control efectiv asupra actelor emise de Casele județene de asigurări de sănătate, iar actul administrativ emis conform art. 6 alin. 2 din OUG nr. 77/2011 de către CNAS nu statuează asupra drepturilor și obligațiilor ce constituie conținutul raportului juridic născut în aplicarea OUG privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății.

Curtea constată că nu sunt fondate criticile privind inexistența obiectului actului contestat (pct. iii al acțiunii), în condițiile în care CNAS a comunicat în format electronic datele necesare pentru calculul contribuției trimestriale conform art. 3¹(1) din OUG nr. 77/2011.

Reclamantele au arătat că în suma reprezentând valoarea vânzărilor de medicamente individuale pentru trimestrul I 2012 a fost inclusă contravaloarea medicamentelor vândute anterior datei de 01.10.2011, cu încălcarea dispozițiilor art. 9 alin. 1 din OUG nr. 77/2011- „Pentru medicamentele (…) vândute anterior intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, contribuția datorată potrivit art. 363^1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește de C. Națională de Asigurări de Sănătate și se plătește conform reglementărilor legale în vigoare la data vânzării acestora”.

Curtea reține apărările formulate de pârâtă cu privire la interpretarea dispozițiilor legale, în sensul că „vânzările” se referă la medicamentele utilizate (vândute) într-un trimestru de farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi, respectiv centrele de dializă și nu la medicamentele vândute de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, astfel că nu se rețin criticile reclamantelor cu privire la „produsele din portofoliul DAPP, consumate în sistemul public în trimestrul I 2012 însă vândute înainte de 01.10.2011”(pct. iv din acțiune).

Cu privire la includerea în baza de calcul a valorii adaosurilor comerciale, Curtea constată că motivele de nelegalitate invocate nu sunt întemeiate.

Conform art. 1 din OUG nr. 77/2011, „Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor (…) au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, o contribuție trimestrială calculată conform prezentei ordonanțe de urgență”.

Conform art. 14 din același Ordin, lista prețurilor de referință pe unitate terapeutică este aferentă medicamentelor (denumiri comerciale) din catalogul național al prețurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piață (CANAMED), care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și se elaborează de C. Națională de Asigurări de Sănătate, respectiv Ordinul președintelui CNAS nr. 696/2009, cu modificările și completările ulterioare, în care prețul de referință se calculează pornind de la prețul maxim de vânzare cu amănuntul cu TVA, prevăzut în CANAMED.

Pentru medicamentele din sublista C secțiunea C2 din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare, care se eliberează prin farmacii cu circuit închis, respectiv pentru DCI-urile corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc, prețurile de decontare nu pot depăși prețurile cu ridicata corespunzătoare prețurilor de decontare.

În ce privește taxa pe valoare adăugată, Curtea constată că nu poate fi reținut argumentul în sensul că la calculul consumului total trimestrial de medicamente se ia în considerare prețul medicamentelor decontat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății (care se decontează de către casele de asigurări de sănătate farmaciilor, de către spitale furnizorilor de medicamente, centrelor de dializă (distribuitori), în condițiile în care prin Decizia nr. 39 /05.02.2013, Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul că dispozițiile art. 3¹ alin. 5 ale OUG nr. 77/2011 sunt neconstituționale, cât privește sintagma „care include și taxa pe valoare adăugată” reținând că, contribuția trimestrială reprezintă un procent aplicat nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra taxei pe valoare adăugată aplicată prețului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit.

Având în vedere că includerea taxei pe valoare adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente, în raport de care se calculează taxa de claw-back este neconstituțională, conform Deciziei Curții Constituționale publicată în Monitorul Oficial din data de 20.02.2013, anterior pronunțării soluției în prezenta cauză, iar potrivit dispozițiilor art. 31 alin. 3 din Legea nr. 47/1992, pe perioada celor 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept și ulterior expirării acestui termen își încetează efectele, Curtea constată că modalitatea de calcul a contribuției datorate de reclamantă nu mai are temei legal.

În raport de raționamentul avut în vedere de Curtea Constituțională, indiferent de forma prevederilor legale aplicabile în materia contribuției claw-back într-o anumită perioadă, calcularea contribuției prin raportare la o bază de calcul conținând și TVA echivalează cu aplicarea unui impozit la impozit.

În ce privește motivele invocate de reclamantă la pct. vi al contestației, Curtea constată că, astfel cum s-a reținut la pct. i al contestației, referitor la motivarea actului administrativ, analiza și soluționarea acestor motive implică verificarea actelor care au stat la baza raportărilor, reclamanta susținând că „este posibil ca anumite spitale să nu fi raportat corect consumul”.

Pârâta CNAS nu a realizat această verificare, iar din actul administrativ contestat (decizia de soluționare a contestației comunicată prin adresa nr. 1706/30.08.2012) nu rezultă care sunt considerentele de fapt și de drept pe care se bazează soluția respingerii acestor critici.

Curtea constată că analiza legalității actului administrativ presupune ca acesta să conțină elementele de fapt și de drept pe care se fundamentează; în lipsa acestor elemente, controlul judiciar nu se poate efectua.

Instanța a avut în vedere aceste aspecte la respingerea ca neutilă a probei cu expertiza solicitată de reclamante, probă care viza verificarea actelor care au stat la baza validărilor și a raportărilor centralizate ale caselor de asigurări de sănătate către CNAS, reținând că obiectul analizei de legalitate în prezenta cauză îl constituie actul administrativ emis de pârâta CNAS.

În ce privește capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei să comunice datele primare, la nivel lunar, in perioada ianuarie - martie 2012 precum si ianuarie - decembrie 2011, pentru fiecare furnizor (farmacie, spital, centru de dializa) si pentru fiecare tranzacție in parte, respectiv codul CIM si forma farmaceutica, volumele consumate, tipul de compensare si procentul specific de compensare (50, 90, 100%), valorile specifice de suportat din FNUASS si din bugetul Ministerului Sănătății și furnizorii acestor produse, Curtea constată că aceste date nu sunt deținute de pârâtă, ci de casele de asigurări de sănătate, care, astfel cum s-a reținut mai sus, le validează în vederea decontării și comunică CNAS doar consumul centralizat, conform art. 5 alin. 6 din OUG nr. 77/2011 („Casele de asigurări de sănătate raportează lunar consumul centralizat către C. Națională de Asigurări de Sănătate până la data de 20 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția, pe baza unei machete de raportare aprobate prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”).

Având în vedere aceste considerente, Curtea va admite în parte acțiunea, va anula adresa din 5 mai 2012 de comunicare în format electronic a datelor, și adresa nr. DMSSM/1706/30.08.2012, și va obliga pârâta la comunicarea datelor prevăzute de lege în vederea calculării contribuției trimestriale având în vedere cele stabilite prin prezenta hotărâre, cu privire la includerea TVA în baza de calcul a contribuției trimestriale, respectiv cu privire la obligația de a verifica aspectele de fapt invocate de reclamante cu privire la corecta validare a consumului raportat de spitale, farmacii, față de raportările depuse de către deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor sau de reprezentanții acestora, obligația de a prezenta raționamentul care stă la baza admiterii sau respingerii acestor critici, cu referire expresă la cele două situații invocate de reclamante, privind medicamentele Kaletra și Norvir.

Având în vedere dispozițiile art. 274 C.p.civ., va obliga pârâta la plata sumei de 12.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, admise în parte.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte acțiunea formulată de reclamantele ABBOT SRL, ABBOT B. BV, ABBOT H. P. BV, ABBOT P. G., P. B. NORGE AS, ABBOT LABORATORIE LTD, ABBOT L. SA, LABORATOIRES F. SA, ABBOT S. AB, ABBOT G.&CO.KG, toate cu sediul ales în București, .. 69-71, sector 1, în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, Calea Călărașilor, nr. 248, ..

Anulează adresa din 5 mai 2012 și adresa nr. DMSSM/1706/30.08.2012.

Obligă pârâta la comunicarea datelor prevăzute de lege în vederea calculării contribuției trimestriale având în vedere cele stabilite prin prezenta hotărâre.

Respinge capătul doi de cerere ca neîntemeiat.

Obligă pârâta la plata sumei de 12.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, admise în parte.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 17.12.2013.

PREȘEDINTE GREFIER

Red. A.Ș./A.N.

13 ex./31.07.2014

← Anulare act administrativ. Decizia nr. 1434/2013. Curtea de Apel...		Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 3624/2013.... →

Anulare act administrativ. Sentința nr. 4058/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 4058/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI