Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Încheierea nr. 16/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 16/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-09-2013 în dosarul nr. 536/2/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 16.09.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: U. D.
GREFIER: I. C. D.
****************
Pe rol soluționarea în contencios administrativ a acțiunii formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII (CNSAS) în contradictoriu cu pârâtul M. G., având ca obiect „O.U.G nr. 24/2008”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, prin consilier juridic M. I., care depune delegație la dosar, și pârâtul M. G., prin avocat A. T. în baza împuternicirii avocațiale de la dosar – fila 93.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Pârâtul M. G., prin avocat, depune la dosar înscrisuri, menționând că actele medicale nu le-a obținut.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Având cuvântul, reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, prin consilier juridic, solicită admiterea acțiunii și constatarea calității de colaborator al Securității în privința pârâtului, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.2 lit.b din O.U.G nr. 24/2008. Prin notele informative pârâtul concretiza că nu erau simple glume ci atitudini potrivnice regimului având urmări neplăcute pentru persoanele denunțate și astfel au fost dispuse noi verificări de către securitate în privința lor. Prin notele depune pârâtul arată că faptele privind trecerea frauduloasă a frontierei era sancționată ca și la acest moment, însă la acel moment oamenii erau obligați să forțeze frontiera pentru că nu aveau alte posibilități, neavând avizul statului.
Pârâtul M. G., prin avocat, solicită respingerea acțiunii ca nefondată, avându-se în vedere că recrutarea s-a făcut în urma unei îndelungi supravegheri și urmăriri, iar angajamentul este semnat pe profil antiterorist, ulterior constatându-se că informațiile furnizate nu sunt de folos. Pe lângă presiunea psihică și manipularea au fost aplicate și violențe fizice, pârâtul pierzându-și astfel vederea la un ochi. Apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru constatarea calității de colaborator al Securității, notele date nu vizau atitudini potrivnice statului, chiar și prin bancuri și ideea de trecere frauduloasă a frontierei. Menționează că nu a fost încălcat dreptul la viață privată, fiind manifestări de ordin public. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
Curtea în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a delibera precum și pentru a le da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise, în temeiul art. 260 Cod procedură civilă,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 23.09.2013, la solicitarea apărătorului pârâtului.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.09.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
U. D. I. C. D.
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2730
Ședința publică din 23.09.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: U. D.
GREFIER: I. C. D.
****************
Pe rol soluționarea în contencios administrativ a acțiunii formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII (CNSAS) în contradictoriu cu pârâtul M. G., având ca obiect „O.U.G nr. 24/2008”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 16.09.2013, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 23.09.2013, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.01.2013, reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate calitatea de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe domnul M. G..
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamantul arată faptul că, prin cererea nr. P 7031/10/25.05.2010, adresată C.N.S.A.S. de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, se solicita verificarea în ceea ce îl privește pe domnul M. G., în calitate de deținător al titlului de luptător pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989. Având în vedere prevederile art. 3 lit. z) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cererea formulată de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 este legală.
Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/l/2331/09.10.2012, pârâtul M. G., fiind merceolog la I.P.I.L.F - Vădeni, a fost recrutat pentru supravegherea colegilor de serviciu. La aceeași dată a semnat Angajament, atribuindu-i-se numele conspirativ „SILI/„SILE".
Menționează că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008. Astfel, pentru colaborarea prin furnizare de informații trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
1. Informațiile furnizate Securității, indiferent sub ce formă, să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
Astfel, arată că, notele informative furnizate de către pârât la datele de 18.01.1988 și 11.07.1988, sub numele conspirativ „SILI"/ „SILE", referitoare la faptul că anumite cunoștințe ale domniei sale difuzează bancuri cu caracter politic:
-„numita D. M., inginera la sectorul producție, a difuzat un banc cu caracter politic. De față la acest act era tov. T. M., o tov. maistră T. și alte persoane pe care nu le rețin";
-„numitul I. C. „Acesta este unul din cei ce fac bancuri cu profund caracter dușmănos, și datorită relațiilor ce le are nu are rețineri în afirmații (sursa va reveni cu nume față de care acesta a făcut acest gen de discuții)";
-„numitul F. U. /.../ în cercuri mai restrânse, și față de sursă, acesta are în obicei să difuzeze bancuri cu profund caracter politic dușmănos, creând în jurul său impresia unui băiat bun";
Este de notorietate faptul că asemenea manifestări erau interzise în timpul regimului comunist, deoarece, prin intermediul bancurilor, românii făceau haz de necaz despre o . de aspecte ale vieții lor: lipsa de mâncare, lipsa de combustibil, educația politică ajunsă la grad de paranoia în școli sau ziarele care scriau despre o realitate pe care nu numai că nimeni nu o mai credea dar nimeni nu o mai trăia. Proliferarea de bancuri cu conținut politic a reprezentat de multe ori un motiv suficient pentru deschiderea unor dosare de urmărire informativă (Raport final - Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, București, 2006, f. 384 - 385). De altfel, pe baza informațiilor furnizate de pârât în notele menționate, organele de Securitate au dispus o . măsuri informativ – operative:
-„Aspectul a fost sesizat din proprie inițiativă. Copia va fi dată spre exploatare la S.II";
-„I. C.: s-au ordonat verificări";
-„U.F. - în mapă de verificare la Comp. 0620. Cazul este documentat, se vor face propuneri în caz. Materialul se verifică în cadrul mapei de verificare".
De asemenea, potrivit materialelor informative din datele de 09.02.1988 și 13.05.1988, pârâtul a furnizat informații referitoare la intențiile de evaziune din țară ale unor cunoscuți ai pârâtului:
-„numita A. C. nu a rămas în străinătate la voiajul ce l-a făcut, deoarece se pare că nu s-a înțeles cu familia la care a locuit circa o săptămână în G.. Familia din G. este plecată tot din România. Am mai reținut din discuția celor două persoane că A. C. nu a renunțat la ideea de a rămâne ilegal afară, lucru care îl va pune în aplicare din câte am înțeles la prima ieșire pe care o va face";
-„In legătură cu numita M. M. pot arăta următoarele: la revenirea mamei ei din G., a fost vizitată de o cetățeană din G., care a avut ca scop să realizeze o căsătorie cu un cetățean român numai pentru a-l scoate pe acesta din țară. Pe grecoaică o chema S. sau S. și este cunoștința sau ceva rudă prin alianță cu M. M.). Mama numitei M. urma să plece în cursul lunii ianuarie în G., unde să ducă actele necesare căsătoriei cetățeanului român cu grecoaica și de acolo să aducă actele grecești pentru român."
-„Sursa informează că a discutat cu numitul I. G., ocazie cu care acesta, printre altele, a spus sursei că are rude bine situate material în S.U.A., și dacă pleacă la rude ar putea fi susținut material de aceștia să-și facă o situație, și dacă vrea să rămână, aceștia i- ar da tot concursul."
Este evident că, în perioada comunistă, intenția de a părăsi definitiv țara era considerată o atitudine potrivnică regimului comunist, cunoscută fiind politica dusă de regimul totalitar de îngrădire a liberei circulații.
De altfel, dorința de a emigra era privită de conducerea statului ca o contestare a condițiilor „deosebite" de viață asigurate de regim, fiind atent monitorizată de organele de Securitate.
De asemenea, este cunoscut faptul că tentativa de trecere a frontierei, în afară de natura sa infracțională, era privită cu suspiciune de către organele în drept, pe motiv că astfel cetățenii români ajunși în străinătate, puteau oferii informații despre situația economică și socială a României, destrămând astfel barierele informaționale controlate de partid.
Pe cale de consecință, furnizarea unor informații de această natură, se referă la activități îndreptate împotriva regimului comunist.
Totodată, nu se poate reține faptul că pârâtul nu avea cunoștință de faptul că delațiunea domniei sale putea avea urmări asupra persoanei semnalate, în condițiile în care era de notorietate faptul că orice persoană semnalată cu intenția de a rămâne în străinătate, la o eventuală solicitare în acest sens, era sancționată prin primirea avizului negativ de plecare din țară.
De altfel, pe baza informațiilor furnizate de pârât, organele de Securitate au dispus următoarele:
-„A.C. este numele după fostul soț, /…/. Aspectul a fost sesizat din proprie inițiativă. Copia notei la S.l problema evaziune; „Să fie amândoi luați în lucru și clarificate intențiile lor"; Ulterior, într-o notă a ofițerului din data de 13.05.1988, despre aceeași persoană se precizează următoarele: „Elementa sesizată la S. I cu intenții de evaziune în G., la data de 9.11.1988. Sursa a fost instruită în a stabili ce intentii mai are în legătură cu G., dacă ține legătura în vreun fel anume, în ce scop o face. Copia notei la S.l. pentru exploatare."
-„Aspectul a fost sesizat din proprie inițiativă. Va fi dat în copie spre exploatare la S.lll B.".
-J. G. - semnalat la S.l cu intenții de evaziune. Sursa a fost instruită în a stabili pe cine are elementul în S.U.A., căile prin care a plecat, ce gânduri și intenții are el. Copia notei la S.l. pentru exploatare".
Despre activități îndreptate împotriva regimului comunist, pârâtul M. G. a informat și în nota informativă din data de 13.05.1988, sub numele conspirativ „SILE", cu referire la manifestările religioase ale unui pictor de la fabrica Zagna: „1. a spus sursei că pictorul în perioada când la fabrica Zagna lucrau și militari în termen, aduna o parte din aceștia într-un atelier al lui și le citea din broșuri religioase /.../ Pictorul în fabrică mai are care a lucrat o perioadă în același atelier, este de profesie electrician A.M.C. și îl chemă G. Se pare că și acesta face parte dintr-o sectă. G. vine de undeva din zona Sucevei și este căsătorit cu o fată ce lucrează la fabrică, fostă C., familie cunoscută ca sectantă, iar căsătoria respectivă a avut loc datorită părerilor lor religioase".
Este evident că, denunțarea de către pârât a existenței unor persoane ce desfășurau activități religioase și care încercau să atragă noi adepți, se înscria în sfera delațiunilor ce se refereau la atitudini potrivnice regimului și care erau de natură a produce consecințe negative asupra celor vizați. Discuțiile de natură religioasă erau atent monitorizate de organele de securitate, având în vedere contextul ideologic în care acestea au avut loc „îngrijorarea față de menținerea sentimentului religios la cote ridicate a determinat autoritățile de la București să inițieze în anii 1960 - 1980 acțiuni de
De altfel, pe baza acestor informații, organele de Securitate au dispus următoarele: „Pictorul a fost sesizat la S.ll cu astfel de preocupări la data de 1.111.1988. Sursa a fost instruită în a stabili ce alte relații are, natura lor, dacă continuă să facă propagandă cu caracter religios. Copia notei la S.ll pentru exploatare."
Pentru argumentele expuse, prima condiție impusă de legiuitor în constatarea calității de colaborator, este asigurată.
2. Informațiile prevăzute la punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată deoarece, nu se poate reține că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Altfel spus, prin furnizarea acestor informații, pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delațiunile sale se pot lua măsuri de urmărire și verificare (încălcarea dreptului la viață privată) și, prin urmare, a vizat această consecință.
În concluzie, informațiile furnizate de domnul M. G. au vizat îngrădirea dreptului la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, a dreptului la viață privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice a dreptului la liberă circulație, prevăzut de art. 12 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice și a dreptului la libertatea conștiinței și a religiei prevăzut de art. 30 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 18 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe conținutul articolelor: art. 3 lit. z), art. 2 lit. b), art. 8 lit. a), art. 11 alin. 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea 293/2008, coroborate cu art. 31 alin. 2 și art. 35 alin. 5, lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S. adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile articolului 112 al Codului de Procedură Civilă.
În dovedirea acțiunii, a depus următoarele înscrisuri:
1.Nota de Constatare nr. Dl/1/2331/09.10.2012, aprobată de Colegiul C.N.S.A.S.;
2.Dosar nr. R_ (cota C.N.S.A.S.), integral;
3.Cererea de verificare nr. P 7031/10/25.05.2010, adresată C.N.S.A.S. de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.
Pârâtul M. G. prin întâmpinarea formulată solicită respingerea cererii ca nefondată, arătând în esență faptul că, încă de la propunerile de recrutare se menționează că este vorba de fapte care nu sunt de competența Securității, ci a Miliției.
Pe alte note sunt rezoluții care menționează că informațiile sunt colaterale, lipsite de interes operativ sau care să privească securitatea statului.
Încă din raportul de recrutare se subliniază să se insiste pe obținerea de informații pe profilul antiterorist.
Se observă că pârâtul a fost inițial în atenția Securității - supraveghere informativă, filaj - pentru ca apoi să fie „recrutat" pentru a furniza informații.
Referitor la informațiile furnizate, fie în legătură cu bancurile cu caracter politic, fie la discuțiile legate de emigrarea în G., arată că toate acestea au fost luate sub presiune, amenințare și chiar în urma exercitării asupra sa a unor violențe fizice pentru a scrie ori semna acele note. In urma acestor lovituri și-a pierdut vederea la ochiul drept.
De asemenea, situația sa de condamnat la locul de muncă era în permanență folosită pentru a-l amenința în continuare cu pierderea libertății.
Pe do altă parte, notele respective, aparent incriminatoare, erau neutre, inutilizabile ori priveau fapte cunoscute deja de Securitate (a se vedea, de pildă, nota nr._/701/0090 din 06.10.1987, în care lucrătorul de Securitate arată că aș fi legătura lui „P. N. și M. M., cunoscuți la S III - problema greacă" — fila 13 dosar).
Toate notele date nu privesc activități ori atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, așa cum se încearcă să se motiveze în cerere.
Astfel, una se referă la o discuție cu numitul T. D., care spusese că nu a cunoscut intențiile surorii sale de a rămâne în G. și despre care nu știa dacă mai întreține vreun fel de relații cu ea.
O alta, la o discuție purtată cu P. N., care se plângea că duce o viață grea, locuiește pe unde poate, descria în negru munca din G..
O alta se referă la „o discuție surprinsă între soția mea și o altă persoană, despre o a treia, numită Ani C. - pe care eu o cunoaște - legată de regretul pe care și-l exprimase aceasta din urmă că nu a rămas în străinătate.
Se consideră că „este evident" că intenția de a părăsi definitiv țara era considerată o atitudine potrivnică regimului comunist, iar dorința de a emigra era o contestare a condițiilor oferite de regim. Apreciază că simplele afirmații aveau în vedere decât situația materială, nefiind acțiuni sau atitudini potrivnice regimului, așa cum cere art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008.
Aceeași este situația difuzării bancurilor politice. „Este de notorietate că ... românii făceau haz de necaz", dar asta nu înseamnă că o astfel de activitate poate fi o acțiune potrivnică regimului.
Un alt aspect invocat de reclamantă privind cea de-a doua condiție cerută de art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008, este faptul că toate notele informative oferite erau urmate de măsuri informativ-operative, de genul copia va fi dată spre exploatare la..., s-au ordonat verificări, materialul se verifică. Notele respective erau preluate de niște funcționari cu astfel de atribuții, care nu puteau face altceva decât să le transmită către compartimentele specializate ale aparatului din care făceau parte, pentru că asta era procedura.
Oprindu-ne aici în legătură cu prima condiție cerută, apreciază că aceasta nu este îndeplinită, atât din cauza faptului că notele au fost luate sub presiune, cât și a aceluia că ele nu vizau activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
După ce toate acestea au fost făcute, art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008 cere ca notele să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Reclamantul apreciază că „nu se poate reține" că furnizarea acestor informații nu a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatările respective nu rămâneau fără urmări.
Numai că, în marea lor majoritate, persoanele indicate de pârât erau deja în atenția Securității, care, prin însuși scopul său și modul de activitate, crease o rețea de supraveghere a cetățenilor a cărei victimă am fost și eu.
Regimul în ansamblu era restrictiv, oamenii știau despre toate limitările impuse și acțiunile securității erau cele care impuneau anumite restrângeau libertățile, nu așa-zisele mele note informative, luate în condiții de presiune fizică și psihică, uneori despre persoane pe care nici nu le cunoștea (dictate de It.-col. T., probabil pentru a avea justificări pentru supravegherea anumitor persoane).
Din ansamblul probelor administrate, respectiv dosarul depus, cu notele lucrătorilor securității, nu rezultă că informațiile mele au determinat ori au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Cu privire la încălcarea dreptului la viața privată, arată că toate aspectele sesizate priveau manifestări în spațiul public, discuții care nu erau private sau de familie, iar urmărirea făcută de Securitate era, de asemenea, în spațiul public.
Aceeași este situația cu celelalte drepturi și libertăți fundamentale. Ele nu au fost restrânse în mod real mai mult din cauza așa-ziselor note informative.
Consider că niciuna dintre condițiile prevăzute de art.2 lit.b nu este îndeplinită, motiv pentru care solicită respingerea cererii formulate de CNSAS, ca nefondată.
In dovedirea cererii, înțelege să se folosească de probele cu înscrisuri și martori.
În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art. 115 din Codul de procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată și de temeiurile de drept incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la 22.01.2013 CNSAS a solicitat instanței să se aprecieze asupra calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul M. G., reținându-se că prin cererea adresată CNSAS de către SSPR Decembrie 1989 s-a solicitat verificarea acestuia în calitate de deținător al titlului de luptător pentru V. Revoluției din Decembrie 1989.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit.b din O.U.G. nr. 24/2008 modificată și completată, pentru colaborarea prin furnizare de informații trebuie întrunite cumulativ două condiții și anume: informațiile furnizate Securității indiferente sub ce formă să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar cea de-a doua condiție privește informațiile prevăzute la pct.1 să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Analizând Nota de constatare nr.DI/I/2331/19.10.2012 emisă de CNSAS se reține că pârâtul a fost condamnat de drept comun în anul 1987 fiind recrutat de IJS B. în vederea supravegherii colegilor de serviciu în perioada 1988-1989. Acesta a avut numele conspirative „SILI/SILE” și a furnizat informații dând mai multe note olografe la 18.01.1988, 9.02.1988, 1.03.1988, 13.05.1988, 11.07.1988, 23.02.1988, primite de șeful compartimentului 0620 IJS B..
Informațiile furnizate fac referire la o . cunoștințe care difuzau bancuri cu caracter politic și dușmănos or acestea erau interzise în perioada regimului comunist și reprezentau motiv pentru deschiderea unor dosare de urmărire informativă. Astfel, în baza acestor informații organele de securitate au dispus o . măsuri operative informative, astfel cum sunt descrise în cuprinsul Notei de constatare. Acesta a sesizat organelor de securitate intenția unor persoane din anturajul său de a părăsi definitiv țara care în acea perioadă era considerată ca o atitudine potrivnică regimului totalitar comunist, ca și trecerea frontierei care era și infracțiune.
Nu pot fi reținute susținerile pârâtului referitoare la faptul că informațiile furnizate sunt lipsite de interes informativ, iar pe de altă parte au fost luate sub presiune, fiind exercitate și violențe asupra sa și sub amenințare cu pierderea libertății.
De asemenea, nu pot fi reținute susținerile pârâtului referitoare la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 2 lit.b din O.U.G. nr. 24/2008 care dispune ca îngrădirea să vizeze îngrădirea libertăților și drepturilor fundamentale ale omului deoarece în majoritate persoanele indicate în notele informative erau deja în atenția Securității și din probele administrate nu rezultă că informațiile ar fi determinat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale. Este evident că informațiile furnizate de către pârât au fost făcut conștient, fiind știut că asupra acestor persoane se vor lua măsuri de verificare și urmărire ceea ce conduce la încălcarea dreptului la viață privată.
Referitor la semnalarea unor persoane cu intenția de a rămâne în străinătate este de notorietate faptul că acestea erau sancționate prin aviz negativ de plecare în străinătate, la fel ca și manifestările religioase a unor persoane față de care organele de securitate au dispus urmărirea, pârâtul fiind instruit în a stabili relațiile unui pictor cu astfel de preocupări religioase și natura acestora.
Se apreciază că prima condiție prevăzută de art.2 lit.b care vizează îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului este îndeplinită, fiind evident că pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în notele sale informative se va lua măsuri de urmărire și verificare ceea ce presupune încălcarea dreptului la viață privată. Astfel, dreptul la libertatea de exprimare, la libertatea opiniilor era prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965 ca și de art. 19 și art. 17 din Pactul Internațional privind drepturile civile și politice cu referire la dreptul la viață privată și la liberă circulație, precum și a dreptul la libertatea conștiinței și a religiei prevăzut de art. 13 din Constituția României coroborat cu art. 18 din Pactul Internațional.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art.2 lit.b din OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, modificată și completată ulterior, urmează a se admite acțiunea formulată de reclamant și în consecință se va constata calitatea pârâtului de colaborator al Securității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, ..55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul M. G., domiciliat în B., ., ., județ B..
Constată calitatea pârâtului de "colaborator" al Securității în privința pârâtului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.09.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
U. D. I. C. D.
Red. U.D./29.10.2013
Tehnodact. I.C.D./4 ex
| ← Pretentii. Sentința nr. 1079/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 50/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
