Despăgubire. Sentința nr. 289/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 289/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-01-2013 în dosarul nr. 8157/2/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 289
Ședința publică din 23.01.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: M. I.
GREFIER: I. C. D.
****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta P. M. în contradictoriu cu pârâta C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, având ca obiect „despăgubiri”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta P. M., prin avocat O. A. M., în baza împuternicirii avocațiale de la dosar – fila 9, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, la data de 27.12.2012 pârâta C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR a depus la dosar întâmpinare la cererea precizatoare a acțiunii, în 2 exemplare, prin care invocă excepția nulității Dispoziției nr. 391/2006 emisă de Primarul municipiului B., iar la 10.01.2013 Primăria municipiului B. a transmis în copie certificată actele care au stat la baza emiterii Dispoziției nr. 391/2006 a Primarului municipiului B., într-un exemplar, după care,
Curtea îi comunică apărătorului reclamantei un exemplar al întâmpinării la cererea precizatoare formulată de pârâtă.
Reclamanta P. M., prin avocat, în temeiul art. 244 alin.1 Cod procedură civilă, solicită suspendarea judecării cauzei până la soluționarea de către Primăria municipiului B. a solicitărilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor formulate prin adresa de restituire a dosarului nr._/CC, având în vedere actele depuse pentru acest termen de către Primăria municipiului B. și excepția de nelegalitate Dispoziției nr. 391/2006 emisă de Primarul municipiului B. invocată de pârâtă. Depune la dosar cererea de suspendare a cauzei în 2 exemplare.
Deliberând asupra cererii de suspendare a judecării cauzei, Curtea o respinge, constatând că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 244 alin.1 pct. 1 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra excepției nulității Dispoziției nr. 391/2006 emisă de Primarul municipiului B. și a excepției prematurității acțiunii invocate de pârâtă, precum și pe fond.
Având cuvântul, reclamanta P. M., prin avocat, solicită respingerea excepției nulității Dispoziției nr. 391/2006 emisă de Primarul municipiului B. ca prematur formulată, iar în subsidiar, ca neîntemeiată, având în vedere faptul că la acest moment pârâta nu poate invoca o astfel de excepție fără a avea o opinie completă asupra dispoziției menționate.
Cu privire la excepția prematurității formulării acțiunii, solicită respingerea acesteia ca urmare a faptului că potrivit modificărilor aduse Legii nr. 247/2005, se prevede numai suspendarea procedurii de emitere a titlurilor de despăgubire și nu și respingerea măsurilor de desemnare a evaluatorului în vederea întocmirii raportului de evaluare.
Pe fond, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată ulterior, numirea unui evaluator pentru întocmirea raportului de evaluare și emiterea titlului de despăgubire după expirarea termenului de suspendare prevăzut de O.U.G nr. 4/2012. Nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, astfel cum a fost precizată ulterior, reclamanta P. M. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la repartizarea dosarului_/CC în vederea parcurgerii procedurii de stabilire a despăgubirilor, obligarea pârâtei ca în termen de 30 de zile de la repartizarea dosarului să dispună numirea unui evaluator pentru evaluarea imobilului situat în B., . nr. 1, județul B. și obligarea pârâtei să emită titlul de despăgubiri pentru imobilul din B., . nr. 1, jud. B., în termen de 30 de zile de la data finalizării raportului de evaluare.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat, în esență, că a dobândit dreptul de a obține despăgubirile aferente imobilului situat în B., . nr. 1, județul B., în calitate de moștenitoare a defunctei L. M., proprietara imobilului menționat.
Astfel, ca urmare a notificării formulate de către defuncta L. M. la data de 18.08.2006, Primăria municipiului B. a hotărât prin dispoziția nr. 391 acordarea de despăgubiri în echivalent conform legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, pentru construcțiile în suprafață de 847.56 m.p. și terenul în suprafață de 1370,64 m.p. imobil situat în municipiul B., . nr. 1, județul B..
După o perioadă de 2 ani de la transmiterea întregii documentații către Comisie de către Primăria B., reclamanta a formulat o notificare prin care a solicitat pârâtei să îi comunice stadiul soluționării cererii de acordare a despăgubirilor. Ca urmare a acestei adrese, pârâta i-a comunicat reclamantei că cererea a fost înregistrată sub nr._/CC, însă dosarul nu a fost selectat în vederea analizării și transmiterii către un evaluator autorizat.
Reclamanta învederează că deși au trecut 6 ani de la data la care dosarul a fost transferat pârâtei în vederea acordării despăgubirilor, aceasta nu a procedat la analizarea dosarului, limitându-se numai la a menționa în cadrul fiecărei adrese de răspuns faptul că dosarul urmează a fi selectat în vederea analizării și efectuării evaluării. Reclamanta apreciază că prin atitudinea sa, pârâta încalcă nu numai prevederile legii speciale în materie de acordare a despăgubirilor, ci și pe cele europene cu privire la dreptul la un proces echitabil.
Prin urmare, deși legea nu prevede un termen imperativ în care dosarele transmise în urma admiterii cererii de acordare a despăgubirilor de către autoritatea locală să fie soluționate de către C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, instanța nu poate reține caracterul rezonabil al unei întârzieri în verificarea legalității actelor emise de autoritatea locală care datează de mai bine de peste 6 ani.
Reclamanta arată că răspunsurile pârâtei prin i se comunică faptul că dosarul urmează a fi selectat în vederea analizării și efectuării evaluării, reprezintă în fapt un refuz nejustificat, astfel cum este prevăzut de dispozițiile art. 2 din Legea nr. 554/2004, întrucât deși acesta nu cuprinde o mențiune expresă referitoare la refuzul autorității publice de a emite titlul de despăgubire, nici unul din răspunsurile primite nu prezintă un termen în care dosarul urmează să fie soluționat.
În drept, reclamanta își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 2 și art. 8 din Legea nr. 554/2004.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a invocat excepția nulității Dispoziției nr. 391/2006 emisă de Primarul municipiului B., cu motivarea că prin adresa nr._/CC/12.11.2012 remisă Primăriei mun. B. a solicitat acesteia motivarea soluției administrative adoptată prin propunerea de acordare de despăgubiri și pentru imobilul teren, având în vedere faptul că defuncta L. M. nu și-a exprimat dorința de a fi despăgubită și pentru acesta.
De asemenea, în cauză este necesar să se comunice dacă imobilul din ..1 este identic cu cel din ., așa cum este el menționat în Procesul Verbal încheiat la data de 02.06.1958, având în vedere faptul că acesta conține modalitatea de preluare și suprafețele imobilului construcție pentru care a fost făcută propunerea de acordare despăgubiri. Mai mult decât atât, la rubrica aferentă proprietarului este trecută doamna B. E., mama notificatoarei L. M.. În considerarea acestui fapt, pentru situația în care există identitate între cele două imobile, urmează a se face precizări și completări în ceea ce privește situația proprietății la momentul preluării.
Pârâta a invocat și excepția prematurității cererii, arătând că etapa transmiterii și înregistrării dosarelor a fost parcursă în ceea ce privește dosarul privind acordarea de măsuri reparatorii în favoarea reclamantei, în sensul că dosarul aferent Dispoziției nr. 391/2006, a fost transmis de Primăria municipiului B., în calitate de entitate notificată, fiind înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale sub nr._/CC. Totodată, dosarul menționat a fost analizat în privința legalității respingerii cererii de restituire în natură a imobilului notificat în condițiile Legii nr.10/2001 și s-au constatat aspectele de nulitate mai sus menționate.
Referitor la etapa evaluării, pârâta susține că aceasta este condiționată de clarificarea aspectelor mai sus menționate, de completarea dosarului cu informațiile solicitate, de retransmiterea dosarului de către Primăria mun. B., precum și de expirarea perioadei de suspendare prevăzută de O.U.G nr. 4/2012 modificată și completată prin Legea nr.117/2012, precum și de respectarea principiului ordinii de înregistrare a dosarelor la Secretariatul Comisiei Centrate pentru Stabilirea Despăgubirilor, conform Deciziei nr._/14.11.2012.
Prin instituirea acestui termen de suspendare, obligațiile prevăzute de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, în toate ipotezele și implicit dreptul afirmat de reclamantă, ca si condiție de exercitare a acțiunii civile, sunt afectate de un termen suspensiv în curs de desfășurare. Or, atât sub imperiul vechiului cod civil, cât și potrivit noului cod civil, creditorul-titular al unui drept afectat de un termen suspensiv nu poate cere realizarea dreptului, respectiv executarea obligației corelative acestui drept, înainte de împlinirea termenului.
În conformitate cu art. 137 alin. 1 C.pr.civ., analizând cu prioritate excepțiile invocate de pârâte, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește excepția nulității Dispoziției nr. 391/2006 emisă de Primarul municipiului B., Curtea constată că este neîntemeiată și o va respinge, având în vedere că dispoziția emisă de primărie în temeiul dispozițiilor Legii nr. 10/2001, prin care se propune acordarea de despăgubiri pentru imobilele preluate abuziv de către stat și care nu mai pot fi restituite în natură, poate fi contestată în termenele și condițiile prevăzute de actul normativ sus menționat.
Prin urmare, Dispoziția nr. 391/2006 intră sub incidența art. 5 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară.
Cu privire la excepția prematurității invocată de pârâta C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, Curtea o va respinge ca neîntemeiată, având în vedere că, în fapt, reprezintă o apărare de fond și nu o excepție, aceeași argumentație fiind reluată de pârâtă și cu privire la fondul cererii de chemare în judecată.
Pe fondul cauzei, analizând actele și lucrările dosarului, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată și de temeiurile de drept incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin Dispoziția nr. 391/2006 emisă de Primarul municipiului B. s-a propus acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în B., . nr. 1, județul B..
Dispoziția menționată împreună cu dosarul aferent au fost înaintate la C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, fiind înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale sub nr._/CC.
Curtea reține că potrivit art. 16. alin. 1 cap. 5 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, „Deciziile/dispozițiile emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale învestite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, se predau pe bază de proces - verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe județe, conform eșalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi” .
Conform art. 16 alin. 2 ind. 1 din același act normativ, „Dispozițiile autorităților administrației publice locale vor fi centralizate pe județe la nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoțite de referatul conținând avizul de legalitate al instituției prefectului, ulterior exercitării controlului de legalitate de către acesta”.
Art. 16 alin. 4 prevede că „Pe baza situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2) în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură”.
De asemenea, potrivit art. 16 alin. 5 din legea menționată „Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare”.
Analiza dispozițiilor legale menționate relevă că autoritatea pârâtă nu are competența legală de a exercita controlul asupra dispozițiilor emise de autoritatea notificată, prin care s-a propus acordarea de despăgubiri.
Astfel, singura autoritate abilitată de art. 16 alin. 2 ind. 1 din Legea nr. 247/2005 să verifice legalitatea dispozițiilor autorităților administrației publice locale este prefectul, care exercită controlul de legalitate.
Potrivit art. 16 alin. 4 din Legea nr. 247/2005, Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor verifică numai legalitatea respingerii cererii de restituire în natură.
În consecință, prin cenzurarea legalității dispoziției autorității administrației publice locale, sub aspectul îndreptățirii persoanei notificante de a primi despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și-a depășit limitele de competență stabilite de legiuitor.
În cauza dedusă judecății, pârâta C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a stat în pasivitate în ceea ce privește parcurgerea etapelor procedurii administrative pentru acordarea despăgubirilor la care reclamanta este îndreptățită urmare a Dispoziției nr., solicitând Primăriei Municipiului B. informații abia la data de 12.11.2012, după data introducerii prezentei acțiuni și la aproximativ șase ani de la data înregistrării dosarului aferent acestei dispoziții la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Curtea constată că deși Legea nr. 247/2005 nu impune un termen de soluționare a cererilor, neparcurgerea etapei evaluării și implicit, neemiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubite, într-un interval destul de mare în raport de data înregistrării dosarului la Comisie, poate fi apreciată ca reprezentând o încălcare a dreptului reclamantei la soluționarea cererii într-un termen rezonabil, așa cum este acesta prevăzut de dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Aceasta cu atât mai mult cu cât pârâtei C. Centrală, îi revin fără putință de tăgadă obligații în acest sens, fiind ținută de respectarea principiului operativității specifice oricărei activități a autorităților administrative.
În consecință, motivele invocate de pârâtă în susținerea refuzului de emitere a deciziei reprezentând titlul de despăgubire sunt neîntemeiate și se circumscriu noțiunii de refuz nejustificat de a soluționa cererea reclamantei.
Totodată, Curtea constată că la data de 15.03.2012 a intrat în vigoare O.U.G. nr. 4/2012, care la art. 1 prevede suspendarea pe o perioadă de 6 luni, a emiterii titlurilor de despăgubire, precum și a procedurilor privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Ulterior, prin Legea nr. 117/2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 456/06.07.2012, intervalul de 6 luni a fost prelungit până la data de 15.05.2013.
În consecință, urmează ca pârâta să-și îndeplinească obligațiile instituite în sarcina sa prin prezenta hotărâre, după expirarea termenului prevăzut de O.U.G. nr. 4/2012.
Pentru considerentele expuse, constatându-se că reclamanta a fost vătămată în dreptul de a beneficia de o soluționare efectivă a cererii de acordare de despăgubiri într-un termen rezonabil, în baza art. 1 și art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanța va obliga pârâta C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să desemneze un evaluator pentru întocmirea raportului de evaluare în vederea stabilirii de măsuri reparatorii prin echivalent în dosarul aferent Dispoziției nr. 391/2006 și să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire după expirarea termenului de suspendare prevăzut de O.U.G. nr. 4/2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția nulității Dispoziției nr. 391/2006 emisă de Primarul municipiului B. ca neîntemeiată.
Respinge excepția prematurității ca neîntemeiată.
Admite acțiunea formulată de reclamanta P. M., cu domiciliul ales la S.C.A. „M., FLOROV și ASOCIAȚII” în București, Splaiul Independenței, nr.1, ., ., în contradictoriu cu pârâta C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1.
Obligă pârâta să desemneze un evaluator pentru întocmirea raportului de evaluare în vederea stabilirii de măsuri reparatorii prin echivalent în dosarul aferent Dispoziției nr. 391/2006 și să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire, după expirarea termenului de suspendare prevăzut de O.U.G. nr. 4/2012.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.01.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. I. I. C. D.
Red. M.I./04.02.2013
Tehnodact. I.C.D./ 4 ex.
| ← Pretentii. Decizia nr. 5628/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 288/2013. Curtea de... → |
|---|
