Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 3214/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

>„A fost instruit să-l contacteze în continuare pe suspect și să discute despre aspectele politice actuale/.../pt. a vedea cum le comentează";

>„Să-l contacteze în continuare ptr. a stabili comentariile ce le face, față de care persoane anume, legate de unele evenimente politice actuale"

Din documentele de mai sus se poate observa implicarea ofițerului în acțiunea informativă deschisă asupra titularului dosarului. Important este faptul că simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără cunoștința și fără acordul acestora și pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată.

Față de cele arătate, se impune următoarea precizare: definiția legală a noțiunii de lucrător nu presupune situațiile în care respectivele persoane (ofițeri, subofițeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceștia suprimau sau îngrădeau . Din punct de vedere al legiuitorului, este irelevant dacă aceste încălcări sau limitări aveau susținere legală sau regulamentară. Altfel spus, un angajat al Securității care respectând instrucțiunile din acea vreme ar fi instrumentat un dosar încălcând, pe motive politice, drepturi și libertăți fundamentale stipulate de Constituția de la acea dată, precum și de pactele internaționale, la care România era parte, respectivul se înscria în sfera lucrătorilor Securității, în sensul OUG nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare..

Pârâtul, prin activitățile desfășurate, a îngrădit drepturile și libertățile fundamentale, garantate de legislația din acea vreme. Astfel, în speța dată, îngrădirea dreptului la viață privată s-a produs în momentul în care Securitatea a pătruns în intimitatea persoanei urmărite prin încadrarea cu surse informative iar informațiile obținute au fost utilizate pentru a se documenta dosarul de urmărire informativă. De asemenea, îngrădirea dreptului la liberă exprimare s-a produs prin avertizarea urmăritului pentru comentariile de natură politică, audierea și colportarea știrilor transmise de posturile de radio „Europa Liberă" și „Vocea Americii".

Activitățile desfășurate de către domnul F. A., în calitate de angajat al fostei Securități, au îngrădit următoarele drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislație în vigoare la acea dată:

>dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice;

>dreptul la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice;

Sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008 pentru a se putea constata calitatea de „lucrător al Securității". Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:

1. Persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945-1989. Or, în speța dată, această condiție este asigurată deoarece domnul F. A. a avut gradele de locotenent (1976, 1977, 1978) și, respectiv, locotenent major (1979, 1980) în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate lași, Serviciul 1, Biroul 3.

2. În calitatea menționată la punctul 1 să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale. omului. Și această condiție este asigurată prin acțiunile expuse pe larg anterior. Așa cum se poate observa, toate măsurile întreprinse de către pârât au încălcat drepturi și libertăți fundamentale ale omului garantate prin legile în vigoare și la acea dată.

In drept, art. 1 alin. 7 și alin. 8, art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea 293/2008, coroborate cu art. 27 alin. 1 și alin. 5 și art. 35 alin. 5 lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile articolului 194 al Codului de Procedură Civilă.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare.

La dosar au fost depuse înscrisuri.

Analizând actele dosarului, Curtea apreciază că acțiunea reclamantului nu este întemeiată, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

Astfel, Curtea apreciază că poate fi legal sesizată exclusiv în privința activităților desfășurate de pârât în legătură cu urmărirea persoanei pentru care a fost făcută cererea de verificare, respectiv G. T. (fila 15), nu și cu privire la activitățile desfășurate de pârât în dosarele de urmărire informativă a altor persoane. Aceasta întrucât pârâtul nu se află în niciuna dintre situațiile și nu are niciuna dintre funcțiile ori demnitățile care impuneau verificarea din oficiu a calității de lucrător ori colaborator al Securității conform dispozițiilor art. 3 din OUG nr. 24/2008, iar din interpretarea sistematică și teleologică a dispozițiilor art. 1 alin. 7 din OUG nr. 24/2008 rezultă în primul rând că, atunci când nu sunt aplicabile dispozițiile art.3 din O.U.G. nr.24/2008, verificarea unei persoane care a aparținut fostelor structuri ale Securității se poate face doar la cererea unei persoane îndreptățite, adică a unei persoane care a fost subiect al unui dosar de urmărire din partea fostelor structuri ale Securității.

Totodată, în al doilea rând, rezultă că cererea de aflare a identității și de verificare a calității de lucrător al Securității îi poate viza exclusiv pe ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei îndreptățite, care a formulat cererea. Aceeași concluzie rezultă și din interpretarea dispozițiilor art.27 alin.(1) din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S. publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 189 din 9 ianuarie 2009, potrivit cărora „petiționarul îndreptățit, luând cunoștință de conținutul dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S., demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului".

În privința persoanei pentru care a fost făcută cererea de verificare, Curtea constată că, chiar dacă în nota de constatare se face referire la aceasta, reclamantul nu a apreciat în cuprinsul cererii de chemare în judecată că pârâtul ar fi desfășurat în legătură cu G. T. activități care să determine încadrarea sa drept lucrător al Securității. Or, Curtea nu se poate pronunța asupra calității pârâtului de lucrător al Securității pe baza unor fapte care nu fac obiectul acțiunii formulate de reclamant.

Față de considerentele mai sus expuse și văzând dispozițiile art. 11 din OUG nr. 24/2008, Curtea va respinge acțiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, ..55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul F. A., cu domiciliul în Iași, Piața Unirii nr.2, ., ., jud. Iași, ca neîntemeiată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 23.10.2013.

PREȘEDINTEGREFIER

D. C. V. E. CHIRĂNUȘ

Red.DV, tehnored.EC/4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță