Refuz acordare drepturi. Decizia nr. 5687/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5687/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-12-2013 în dosarul nr. 19709/3/2010*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 5687
Ședința publică de la 12 Decembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE I. R.
Judecător D. C. V.
Judecător D. G. S.
Grefier M. D.
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de recurentul V. C. prin mandatar V. F., împotriva sentinței civile nr. 616/30.01.2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. S. DE E. A PERSOANELOR CU handicap BUCUREȘTI și S. DE E. A PERSOANELOR CU HANDICAP IALOMIȚA.
Dezbaterile asupra cererii de recurs au avut loc în ședința publică din data de 05.12.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre. Având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 12.12.2013 când, în aceeași compunere, a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 21.04.2010 pe rolul Tribunalului București, Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, V. F., în calitate de mandatară pentru soțul său V. C., a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtele C. S. de E. a Persoanelor cu Handicap București și S. de E. a Persoanelor cu Handicap Ialomița, ca prin sentința ce o va pronunța să oblige pârâtele la eliberarea unui certificat de încadrare în grad de handicap, contestând decizia de încadrare în grad de handicap nr.1688/22.02.2010, emisă de C. S. de E. a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți cu privire la soțul său, V. C., solicitând anularea deciziei și obligarea acesteia la emiterea unei decizii care să dispună încadrarea la gradul de handicap corect.
În motivarea cererii a arătat că, la data de 24.09.2009 i-a fost eliberat soțului său, V. C., certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 2244, de către C. de expertiză a persoanelor cu handicap pentru adulți din cadrul Consiliului Județean Ialomița, fiind respinsă încadrarea acestuia in vreun grad de handicap.
Consideră această decizie ca fiind eronată, pentru că apreciază că soțul său, V. C. îndeplinește condițiile de a fi încadrată într-un grad de handicap, potrivit actelor medicale deținute, iar menținerea acestei soluții de către C. S. de E. a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți din cadrul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap este greșită.
S-au invocat în drept dispozițiile art. 11 din Lg. nr.554/2004, art. 13 alin 5 din OG nr. 14/2003 și s-a atașat acțiunii un set de acte conținând, decizia de încadrare în handicap nr. 1688/22.02.2010, adeverință medicală.
La termenul de judecată din data de 03.11.2010, Tribunalul a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București– Secția de C. Administrativ la data de 08.12.2010, primul termen de judecată fiind acordat la data de 16.05.2011.
La termenul de judecată din data de 5 septembrie 2011, instanța a amânat judecarea cauzei pentru a da posibilitatea mandatarei V. F. să depună la dosarul cauzei dovada calității de reprezentant, conform prevederilor art. 67 – 68 Cod de procedură civilă.
La termenul de judecată din data de 23.01.2012, instanța a invocat din oficiu excepția netimbrării cererii și excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a mandatarei reclamantului V. F. și a rămas în pronunțare pe excepțiile invocate.
Prin sentința civilă nr. 616/30.01.2012, Curtea de Apel București secția a VIII-a C. a respins excepția de netimbrare ca neîntemeiată, a admis excepția lipsei dovezii calității de reprezentant și a anulat cererea reclamantului, ca fiind introdusă de o persoană fără dovada calității de reprezentant.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art 15 litera din Legea 146/1997 sunt scutite de taxe judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac stabilirea și plata pensiilor, precum și alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;
Astfel, cererea introdusă de către reclamant are ca obiect anularea Deciziei de încadrare în grad de handicap nr.1688/22.02.2010 emisă de C. S. de E. a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți și obligarea pârâtelor la eliberarea unui alt certificat de încadrare în grad de handicap, or ,anularea actelor administrative menționate anterior are ca efect acordarea către reclamant a drepturilor prevăzute de sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
În raport de obiectul cererii cu care reclamantul a învestit instanța de judecată, instanța a reținut că sunt incidente prevederile art 15 litera din Legea 146/1997 ,motiv pentru care instanța a respins ca neîntemeiată excepția de netimbrare a cererii de chemare în judecată.
Deliberând față de excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, instanța de fond a reținut că aceasta este întemeiată urmând a fi admisă ca atare.
Potrivit art 161 alin 1 din C. când instanța constată lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale a părții sau când reprezentantul părții nu face dovada calității sale, se poate da un termen pentru împlinirea acestor lipsuri.
Potrivit art 161 alin 2 din C. dacă lipsurile nu se împlinesc, instanța va anula cererea.
Potrivit art 83 alin 1 din C. când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată.
Potrivit art 68 alin 1 din C. procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată; în cazul când procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocaților.
În vederea soluționării excepției lipsei dovezii calității de reprezentant a mandatarei reclamantului ,având în vedere faptul că la cererea de chemare în judecată reclamantul V. C., prin mandatar V. F. nu au fost atașate, conform art. 83 din Codul de procedură civilă, procura de reprezentare în original ori în copie legalizată instanța a dispus citarea atât a reclamantului ,personal, cât și a mandatarei acestuia cu mențiunea de a face dovada calității de reprezentant.
Având în vedere faptul că la cererea de chemare în judecată mandatara reclamantului, respectiv V. F. nu a depus, conform art. 83 din Codul de procedură civilă, procura de reprezentare în original ori în copie legalizată instanța a dispus citarea atât a reclamantului ,personal, cât și a mandatarei acestuia cu mențiunea de a face dovada calității de reprezentant.
Atât reclamantul V. C. ,cât și mandatara acestuia V. F.,legal citați cu această mențiune, nu au depus la dosarul cauzei împuternicirea dată mandatarei de a formula cereri de chemare în judecată în numele reclamantului și pentru acesta.
Pe de altă parte, față de calitatea de soți învederată în prezenta cauză a mandatarei cu reclamantul, instanța învederează că această situație juridică este irelevantă în prezenta cauză în privința dovezii calității de reprezentant întrucât prezumția de mandat tacit reciproc existentă între soți instituită de prevederile art 30 din Codul Familiei nu se referă și la introducerea pe rolul instanțelor a cererilor de chemare în judecată de către unul din soți în numele celuilalt soț.
Având în vedere faptul că la cererea de chemare în judecată mandatara reclamantului, respectiv V. F. nu a depus, conform art. 83 din Codul de procedură civilă, procura de reprezentare în original ori în copie legalizată instanța de fond a admis excepția lipsei calității de reprezentant va anula cererea de chemare în judecată ca fiind introdusă de o persoană fără dovada calității de reprezentant.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul V. C., prin soția sa, V. F..
Prin intermediul motivelor de recurs formulate, soția recurentului arată faptul că nu a primit comunicarea hotărârii judecătorești pronunțată în cauză la ultimul său domiciliu din Movila, județ Ialomița, .. 560, această comunicare fiind trimisă la adresa din București, ., sector 2.
Soția recurentului arată că nu este mulțumită de hotărârea judecătorească și solicită să fie luată în considerare starea reală a bolnavului fiind netransportabil, iar la solicitarea instanței de a fi adus bolnavul în București nu s-a putut da curs întrucât Judecătoria Ialomița a comunica recurentei faptul că trebui să asigure personal transportul acestui bolnav. Mai arată că bolnavul trebui monitorizat de aparatura cu care este dotată salvarea, deoarece aceste suferă de insuficiență cardiacă, piciorul stâng fiind paralizat, iar piciorul drept îl are rupt din șold și neoperat, poziția lui fiind numai pe spate, suferind totodată de insuficiență renală.
Prin toate fax-urile primite de la Primăria Movila, județ Ialomița, soția recurentului arată că a indicat instituției faptul că nu își poate reprezenta, prin procură, soțul bolnav, deoarece în actele pe care l-a înaintat instanței (ce au fost prezentate și notarului public) s-a specificat faptul că soțul său nu are drept de semnătură, fiind lipsit de discernământ.
Datorită acestor probleme și având în vedere demersurile întreprinse în sensul mai sus arătat, încă din anul 2009, soția recurentului s-a îmbolnăvit psihic și neurologic, iar bolnavul – soțul său, a rămas nesupravegheat și și-a rupt piciorul din șold. D. urmare, solicită acordarea daunelor morale și materiale.
Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.
Prin încheierea din data de 04.03.2013, ICCJ – SCAF a trimis recursul spre competentă soluționare Curții de Apel București.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei secții la data de 18.03.2013.
Recursul este nefondat, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
Astfel, Curtea apreciază că sentința recurată este legală și temeinică și își însușește considerentele acesteia.
Curtea constată că actele medicale depuse la dosar nu pot înlătura prezumția existenței discernământului reclamantului, în condițiile în care acesta nu a fost pus sub interdicție.
În opinia Curții, împrejurarea că reclamantul nu este transportabil nu determină imposibilitatea acordării de către acesta a unei procuri de reprezentare – potrivit art. 11 alin. 1 teza 2 din Legea nr. 36/1995 „pentru îndeplinirea obligațiilor profesionale, notarul public se poate deplasa și în afara sediului biroului notarial…”.
Față de considerentele mai sus expuse și văzând dispozițiile art. 312 alin. 1 c.p.c. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Onorariul avocatului din oficiu al recurentului va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul V. C. prin V. F., împotriva sentinței civile nr. 616/30.01.2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. S. DE E. A PERSOANELOR CU HANDICAP BUCUREȘTI și S. DE E. A PERSOANELOR CU HANDICAP IALOMIȚA, ca nefondat.
Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 300 lei va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 12 Decembrie 2013.
Președinte, I. R. | Judecător, D. C. V. | Judecător, D. G. S. |
Grefier, M. D. |
Red. / Tehnored. D.V./2 ex.
Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal
Jud. S. O.
| ← Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG... | Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 2595/2013.... → |
|---|
