Custodie publică - prelungire. Sentința nr. 1746/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1746/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-05-2013 în dosarul nr. 3828/2/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1746
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 29.05.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - M. M. P.
GREFIER – A. M. G.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București prin procuror C. C..
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul I. G. PENTRU IMIGRĂRI în contradictoriu cu pârâtul S. A., având ca obiect prelungire custodie publică.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul prin consilier juridic A. A. cu delegație de reprezentare pe care o depune la dosar și pârâtul personal și asistat de traducător Pokharel Nawa-Raj care depune Autorizația nr._ emisă de către Ministerul Justiției – Servicii Profesii Juridice Conexe.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind excepții de invocat sau cereri prealabile de formulat, instanța acordă cuvântul pe propunere de probe.
I. G. pentru Imigrări și Ministerul Public, pe rând având cuvântul prin reprezentanți, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse deja la dosar.
Pârâtul S. A., asistat de interpret, arată că nu are probe de administrat.
Curtea, după deliberare, încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri, apreciind că este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei și nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea fondului.
Reclamantul, prin consilier juridic, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu prelungirea perioadei de luare în custodie a pârâtului pentru o perioadă de 3 luni. Arată că reprezentanța diplomatică nu a eliberat un document de călătorie necesar îndepărtării străinului de pe teritoriul României.
Pârâtul, asistat de interpret, arată că nu este de acord cu măsura prelungirii de luare în custodie și că dorește să fie liber.
Ministerul Public, prin reprezentant, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. Arată că se impune prelungirea luării în custodie publică pe o perioadă de 3 luni, având în vedere că nu s-a reușit îndepărtarea cetățeanului străin de pe teritoriul României, existând riscul sustragerii de la această procedură.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 28.05.2013, reclamantul I. G. pentru Imigrări a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună prelungirea duratei de luare în custodie publică a cetățeanului pakistanez S. A., fiul lui Nawab Aii și Zareena, născut la data de 01.04.1987 în Gurjanwala - Pakistan, aflat în Centrul de cazare a străinilor luați în custodie publică Otopeni, pentru următoarele motive:
La data de 07.12.2012, străinul a fost depistat de către lucrători ai poliției de frontieră din cadrul S.P.F. C. și predat la aceeași dată lucrătorilor de la Serviciul pentru Imigrări A. pentru măsuri potrivit competențelor.
În urma verificărilor s-a stabilit că străinul nu se identifică în evidențele traficului de călători la frontiera română ca fiind intrat/ieșit în/din România, acesta declarând că a intrat ilegal în țară prin zona de vest a României în data de 16.06.2012. Ulterior, la data de 17.06.2012, cel în cauză a solicitat acordarea statutului de refugiat pe teritoriul României. Cererea acestuia a fost analizată în procedură accelerată și respinsă la data de 12.10.2012, prin hotărârea IGI-DAI nr._.
Străinul a depus plângere împotriva hotărârii date de IGI- D.A.I., iar la data de 12.11.2012 prin Sentința nr._, Judecătoria G., respinge definitiv și irevocabil acțiunea celui în cauză.
Întrucât cel în cauză nu mai este solicitant de azil iar în cazul său nu sunt aplicabile prevederile art.92 și 921 din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind interzicerea sau suspendarea returnării, împotriva cetățeanului pakistanez a fost dispusă măsura îndepărtării sub escortă.
Având în vedere faptul că străinul nu poseda documente de călătorie și nici mijloace financiare necesare îndepărtării de pe teritoriul României în 24 de ore, I. G. pentru Imigrări a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, prin referatul nr.305o838/DM/S3/RA din data de 07.12.2012, măsura luării în custodie publică a cetățeanului pakistanez, procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, dispunând prin Rezoluția nr. 3616/II/-5/07.12.2012, luarea în custodie publică a străinului pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 07.12.2012 până la data de 06.01.2013.
În vederea obținerii unui document de călătorie, necesar punerii în aplicare a măsurii de îndepărtare sub escortă de pe teritoriul României a celui în cauză, I. G. pentru Imigrări, prin Nota verbală nr._/DM/S3/AM din 17.12.2012, a întreprins demersurile necesare pe lângă Ambasada Republicii Islamice Pakistan la București.
Având în vedere faptul că, reprezentanța diplomatică nu a eliberat un document de călătorie necesar îndepărtării străinului de pe teritoriul României și nici nu existau informații din partea ambasadei că documentul solicitat va fi eliberat până la data expirării perioadei de 30 de zile dispuse de P. de la data de 17.12.2012, I. G. pentru Imigrări a solicitat Curții de Apel Timișoara prelungirea duratei luării în custodia publică a susnumitului. În cauză, Curtea de apel Timișoara a admis cererea formulată de instituția reclamantă dispunând prelungirea duratei luării în custodie publică a străinului pe o perioadă de cinci luni, cu începere de la data de 06.01.2013.
Aflat în centru de cazare, la data de 10.12.2012, cetățeanul pakistanez a solicitat accesul la o nouă procedură de azil, cerere ce a fost respinsă prin Hotărârea IGI-DAI nr._ din data de 14.12.2012. Împotriva acestei hotărâri, străinul a depus plângere, acțiune ce a fost respinsă definitiv și irevocabil de către Judecătoria Timișoara, în data de 22.01.2013.
I. G. pentru Imigrări a continuat demersurile pe lângă Ambasada Republicii Islamice Pakistan la București pentru obținerea unui document de călătorie iar la data de 06.02.2013, cel în cauză a fost transferat în Centrul Otopeni, în vederea prezentării și audierii de către reprezentanții misiunii diplomatice.
După audierea străinului, un reprezentant al misiunii diplomatice a comunicat telefonic instituției reclamante că datorită unor activități pe care le au în derulare nu s-au putut ocupa de cazurile aflate în lucru, inclusiv acesta, dar că la începutul lunii iunie vor comunica rezultatele verificărilor. De asemenea, la data de 27.05.2013, instituția reclamantă a transmis reprezentanței diplomatice de la București o nouă notă verbală prin care a fost indicat numărul și datele de identificare a cetățenilor pakistanezi aflați în custodia autorităților române.
Întrucât perioada de custodie publică de cinci luni dispusă de Curtea de Apel Timișoara expiră la data de 06.06.2013, iar până la această dată Ambasada Republicii Islamice Pakistan la București nu a eliberat documentul de călătorie, reclamantul a solicitat prelungirea duratei luării în custodie publică a numitului S. A., pentru o perioada de 3 luni urmând ca în momentul obținerii documentului de călătorie și procurarea biletului de avion, străinul sa fie îndepărtat de pe teritoriul României.
În dovedire reclamantul a anexat înscrisuri.
Cererea de chemare în judecată a fost comunicată străinului la data de 27.05.2013, conform procesului verbal întocmit în acest sens și depus în copie la dosar.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare prin care să invoce eventuale apărări, deși a fost legal citată cu această mențiune, dar, prezent personal în fața instanței, a arătat, prin interpret, că nu este de acord cu măsura prelungirii duratei de luare în custodie publică și că dorește să fie liber.
În cauză a fost încuviințată și respectiv administrată proba cu înscrisuri ca fiind pertinentă, concludentă și utilă.
Analizând actele dosarului, Curtea reține următoarele:
Potrivit disp. art. 97 alin. 1-6 din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România:
„(1) Luarea în custodie publică este o măsură de restrângere temporară a libertății de mișcare pe teritoriul României, dispusă de magistrat împotriva străinului care nu a putut fi îndepărtat sub escortă în termenul prevăzut de lege, în una dintre următoarele situații:
a) există un risc de sustragere de la procedura de îndepărtare;
b) străinul nu a respectat termenul de întoarcere voluntară acordat prin decizia de returnare;
c) străinul a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul României;
d) străinul evită sau împiedică pregătirea returnării ori procesul de îndepărtare;
e) străinul face obiectul măsurii de siguranță a expulzării dispuse de instanța de judecată.
(2) Măsura luării în custodie publică se dispune de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea îndeplinirii tuturor demersurilor necesare îndepărtării sub escortă.
(3) Măsura poate fi dispusă și de către instanța de judecată odată cu pronunțarea hotărârii prin care străinul este declarat indezirabil ori este dispusă expulzarea acestuia. În acest caz, luarea în custodie publică se dispune până la îndepărtarea de pe teritoriul României, dar nu mai mult de 18 luni.
(4) Prelungirea duratei de luare în custodie publică prevăzute la alin. (2) pentru străinii care nu au putut fi îndepărtați de pe teritoriul României în termen de 30 de zile se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Oficiului Român pentru Imigrări. Instanța trebuie să se pronunțe înainte de expirarea termenului luării în custodie publică dispuse anterior, iar hotărârea instanței este irevocabilă.
(5) Perioada de luare în custodie publică a străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnării nu poate depăși 6 luni.
(6) Perioada prevăzută la alin. (5) poate fi extinsă în mod excepțional, în condițiile prevăzute la alin. (4), pe o perioadă suplimentară ce nu poate depăși 12 luni, în cazurile în care Oficiul Român pentru Imigrări a fost în imposibilitate de a efectua îndepărtarea străinului datorită:
a) acțiunilor acestuia care împiedică procesul de îndepărtare;
b) întârzierilor în obținerea documentației necesare îndepărtării din partea țărilor terțe”.
Reținând aceste prevederi legale, Curtea constată că împotriva pârâtului S. A. au fost dispuse în mod succesiv măsura luării în custodie publică prin Rezoluția nr. 3616/II-5/07.12.2012 pentru o perioadă de 30 de zile, respectiv până la data de 06.01.2013, iar de către Curtea de Apel Timișoara măsura prelungirii duratei de luare în custodie pentru o perioadă de 5 luni, cu începere din data de 06.01.2013.
Se mai reține de asemenea, din actele dosarului, că la data de 17.06.2012 străinul a solicitat acordarea statutului de refugiat pe teritoriul României, cererea acestuia fiind analizată în procedura accelerată și respinsă la data de 12.10.2012 prin hotărârea IGI-DAI nr._. Străinul a depus plângere împotriva hotărârii date de IGI-DAI iar la data de 12.11.2012 prin Sentința nr._ Judecătoria G. a respins definitiv și irevocabil acțiunea celui în cauză. De asemenea, aflat în centru de cazare, la data de 10.12.2012 cetățeanul pakistanez a solicitat accesul la o nouă procedură de azil, cerere respinsă prin Hotărârea IGI-DAI nr._ din data de 14.12.2012, împotriva acestei hotărâri străinul a depus plângere, acțiunea fiind respinsă definitiv și irevocabil de către Judecătoria Timișoara în data de 22.01.2013.
În același timp, se mai constată demersurile întreprinse de reclamant pe lângă Ambasada Republicii Islamice Pakistan la București în vederea obținerii documentului de călătorie necesar punerii în aplicare a măsurii de îndepărtare a pârâtului sub escortă de pe teritoriul României.
Curtea apreciază ca fiind îndeplinite în cauză condițiile prevăzute de art. 97 din OUG nr. 194/2002, luarea în custodie fiind justificată în condițiile în care măsura îndepărtării sub escortă nu a putut fi executată față de lipsa documentului de călătorie, împrejurarea că în privința pârâtului nu sunt aplicabile prevederile art. 92 și 921 din OUG nr. 194/2002, faptul că cererea pârâtului pentru acordarea statutului de refugiat din data de 17.06.2012 a fost respinsă, la fel și cererea sa de acces la procedura de azil din data de 10.12.2012, împrejurare necontestată de pârât, dar mai ales imposibilitatea îndepărtării sub escortă datorită întârzierii eliberării documentului de călătorie de către Ambasada Republicii Islamice Pakistan la București.
În consecință, pentru aceste considerente de fapt și de drept, Curtea va admite cererea și va dispune prelungirea duratei luării în custodie publică a străinului S. A. pentru o perioadă de 3 luni, începând cu data de 07.06.2013. În ceea ce privește data de la care este dispusă măsura prelungirii, aceasta este justificată de faptul că până la data de 06.06.2013 inclusiv își produce efectele Sentința civilă nr. 1/03.01.2013 a Curții de Apel Timișoara – secția contencios administrativ și fiscal.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂREȘTE:
Admite cererea formulată de reclamantul I. G. PENTRU IMIGRĂRI cu sediul în București, . C. nr. 15A, sector 5, în contradictoriu cu pârâtul S. A. aflat la Centrul de cazare a străinilor luați în custodie publică, cu sediul în Otopeni, .. 257, județul Ilfov, având ca obiect prelungire custodie publică.
Dispune prelungirea duratei luării în custodie publică a pârâtului pentru o perioadă de 3 luni, începând cu data de 07.06.2013.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.05.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
M. M. P. A. M. G.
Red. MMP/Tehnodact. AMG - 2 ex/09.07.2013
| ← Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 2595/2013.... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 5929/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
