Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 2030/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 2030/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-05-2013 în dosarul nr. 71852/3/2011

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR.2030

Ședința publică din 16.05.2013

Curtea constituită din:

Președinte: D. C. V.

Judecător: D. G. S.

Judecător: I. R.

Grefier: E. Chirănuș

Pe rol se află pronunțarea asupra recursului formulat de recurenta-reclamantăȘ. N. împotriva sentinței civile nr.2202/22.05.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a C. administrativ și fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâțiC. L. SECTOR 3 BUCUREȘTI, PRIMĂRIA S. 3 BUCUREȘTI și S. 3 BUCUREȘTI PRIN PRIMAR, având ca obiect „obligare emitere act”.

Cauza a rămas în pronunțare în ședința publică de la 25.04.2013, desfășurarea ședinței fiind consemnată în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la datele de 30.04.2013, 07.05.2013, 09.05.2013 și 16.05.2013, când a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA,

Deliberând, constată:

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului București secția a IX-a C. la data de 11.11.2011, reclamanta Ș. N. a chemat in judecata pe pârâții C. L. SECTOR 3 BUCUREȘTI și P. SECTOR 3 prin primar solicitand instantei obligarea acestora sa emită repartiție pentru un apartament cu 2 camere si proces verbal de predare-primire, obligarea paraților la plata sumei de 5700 euro, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului pentru perioada 01.04._11, precum si la plata sumei de 300 euro lunar incepand cu luna decembrie 2011 si pana la predarea efectiva a apartamentului, si sa se constatate existenta unui tratament diferențiat si discriminatoriu, potrivit art. 2 alin. (1), art. 2 alin. (3), art. 6 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 137/2000, fata de ceilalți solicitanți care au primit locuința, obligarea paraților la plata sumei de 100.000 lei reprezentând daune - morale pentru prejudiciul produs ca urmare a acțiunilor discriminatorii ale paraților si refuzului de a pune in executare o hotărâre judecătoreasca, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca prin cererea nr.3146/22.01.2005 înregistrata la Primăria sectorului 3 București, a solicitat atribuirea unei locuințe cu chirie - pentru tineri, depunând la dosar toate actele necesare, solicitate de parați. Inițial, au fost folosite doar criteriile de preferința prevăzute la Anexa 11 din HG 962/2001, insa ulterior, acestea au fost completate si cu alte criterii, prin hotărâri succesive ale CLS3 București. In anul 2010, parații au întocmit alte liste decât cele deja întocmite si aprobate in anul 2009, contrar disp.art.21 alin.2 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 114/1996, („comisiile (...) vor analiza până la data de 1 noiembrie a anului în curs cererile pentru locuințele sociale și vor prezenta spre aprobare consiliilor locale lista cuprinzând solicitanții îndreptățită sa primească în anul următor o locuință socială, în ordinea de prioritate stabilită")

.Astfel, desi in conformitate cu disp. art 21 alin. 2, listele aprobate in anul 2009 urmau sa isi producă efectele prin atribuirea de locuințe in anul 2010, parații au modificat condițiile de grilare in vederea repartizării preferențiale a apartamentelor, introducând doua criterii discriminatorii, respectiv cel privind venitul si cel privind acordarea unor puncte suplimentare solicitanților care lucrează in instituții publice, in scopul de a schimba listele de priorități întocmite in anul 2009, pentru ca, deși in 2010 când au fost repartizate locuințele, ar fi trebuit sa se tina cont de acestea, nu poziționau in fruntea listei persoanele care trebuiau sa primească aceste locuințe. C. Național pentru Combaterea Discriminării a stabilit prin Hotărârea nr. 192/18.05.2011, ca aceste doua criterii sunt discriminatorii si reprezintă in fapt, privilegii pentru cetățenii cu venituri mari, care au calitatea de funcționar public, rudele salariaților din primărie.

Prin sentința civila nr. 3215/23.11.2010 pronunțata de Tribunalul București Secția a IX-a contencios administrativ in dosarul nr._/3/2010, irevocabila prin respingerea recursului formulat de CLS 3 București, acesta a fost obligat la recalcularea punctajului in vederea repartizării unei locuințe, cu luarea in calcul a celor 80 de puncte pe care a refuzat sa i le aplice, noul punctaj obținut prin adăugarea celor 80 de puncte de care a fost privata de parați, poziționand-o in Anexa 6 pe locul 4, iar in Anexa 2 pe locul 10; In motivele de recurs formulate de CL impotriva sentinței civile mai sus indicate, acesta a recunoscut ca listele aprobate prin HCLSector 3 București nr. 39/01.03.2010 si contestate de aceasta, „au produs deja efecte", inca din anul 2010. Ca urmare, prin cererea nr._/07.10.2011, a solicitat paraților sa dispună emiterea pe numele subsemnatei a repartiției pentru un apartament cu doua camere, precum si emiterea procesului verbal de predare - primire a locuinței. La data de 07.11.2011, i s-a comunicat un răspuns care nu are legătura cu cererea nr. 3146/22.01.2005 înregistrata la Primăria sectorului 3 București, prin care i se comunica ca nu i se atribuie o locuința cu chirie pentru ca, in prezent, nu mai îndeplineste condiția vârstei si ca urmare, i se sugera, sa nu se adreseze instanțelor de judecata. La data la care Hotărârea nr. 39/01.03.2010 si-a produs efectele, așa cum a precizat in mod expres CLS 3 in fata Curții de Apel București, nu implinise vârsta de 35 de ani, iar parații au obligația de a-i pune la dispoziție o locuința cu chirie, in temeiul HCL S3 nr. 39/01.03.2018. Prin adresa nr.7547/04.11.2011, parații i-au comunicat expres ca refuza punerea in executare a sentinței civile nr.3215/23.11.2010, incercând sa creeze o diversiune pentru a nu-i respecta drepturile si pentru a eluda dispozițiile trasate in sarcina acestora de instanțele judecătorești. Titlul executoriu nu are nicio legătura cu listele de priorități pentru anul 2012, iar adresa nr.7547/04.11.2011 nu are nicio legătura cu cererea nr.3146/22.01.2005 inregistrata la Primăria sectorului 3 București, facandu-se referire la o alta cerere, astfel incat parații dau dovada de o vădita rea credința. Nu se contesta faptul ca HCLS3 nr. 39/01.03.2010 si-a produs efectele si ca in anul 2010 parații au atribuit locuințe către populație, dar nu se dorește ca aceste efecte sa se extindă si asupra unor persoane care nu sunt salariați sau rude cu salariații paraților. In consecința, prin acțiunea lor, parații i-au incalcat dreptul de a primi o locuința, drept prevăzut de art. 7 din Legea 114/1996 si i-au produs o vătămare a interesului sau legitim, intrucat in luna aprilie 2010 parații au atribuit locuințe cu chirie, iar aceasta si-a câștigat in instanța acest drept prin obligarea paraților la recalcularea corecta a punctajului, insa refuza si in prezent emiterea unei repartiții pe numele sau, in ciuda faptului ca exista in acest sens o hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila.

2. Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere, solicita admiterea acestuia, intrucat in luna aprilie 2010 parații au emis repartiții pentru circa 40 de apartamente cu doua camere, iar aceasta, deși trebuia sa se numere printre beneficiarii acestor locuințe, nu este in posesia locuinței la care este îndreptățita, astfel ca se impune repararea prejudiciului cauzat de imposibilitatea folosirii imobilului prin refuzul paraților de a pune in aplicare o hotărâre judecătoreasca.

3. In ceea ce privește existenta unui tratament diferențiat, locuințele distribuite in aprilie 2010, au fost repartizate in principal persoanelor care au calitatea de funcționar public sau rudelor acestora, si care aveau venituri de peste 1500 lei lunar.

Ca urmare, exista doua criterii de discriminare, respectiv criteriul veniturilor salariale si criteriul profesional, iar prin Sentința civila nr. 3215/23.11.2010, instanța a sancționat si cenzurat abuzul paraților si modul nelegal de atribuire a locuințelor sociale cu chirie, dar se refuza punerea in executare a hotărârii judecătorești. Prin Hotărârea nr. 192/18.05.2011, CNCD a stabilit ca cele doua criterii de la punctele 9 si 10 din Anexa la HCL Sector 3 București nr. 29/25.02.2010 sunt discriminatorii si încalcă principiul egalității de șanse la acordarea spre închiriere a unei locuințe sociale. Deși CNCD a recomandat paraților sa depună toate diligentele in vederea respectării acestui drept, iar instanța de judecata a obligat paratul C. L. sector 3 București sa recalculeze punctajul. obținut de mine si sa refacă anexa la HCL nr. 39/2010 cu poziționarea corecta a subsemnatei fata de punctajul corect aplicat, parații refuza îndeplinirea acestor recomandări si obligații, continuând sa o excludă de la privilegiul acordării unei locuințe cu chirie si privând-o de dreptul de a beneficia de locuința la care este îndreptățită.

In drept s-au invocat dispozitiile art. 7 din Legea nr.114/1996, art.21 al.2 din normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.114/1996, L. 554/2004.

Reclamanta a depus cerere precizatoare(f.30-34) prin care a aratat ca înțelege sa se judece cu C. L. al S. 3 București si cu sectorul 3 București prin Primar, sa se constatate ca primul capăt de cerere a rămas fără obiect, renunțand la judecarea capătului 3 de cerere, referitor la capătul 2 de cerere, l-a precizat in sensul ca solicita obligarea paratilor plata sumei de 5750 euro, contravaloarea lipsei de folosința a imobilului pentru perioada 01.04._12, conform cursului valutar la data efectiva a plații, pentru o chirie minima lunara de 250 euro, aferenta unui apartament de 2 camere, majorand pretențiile reprezentând daune morale, la suma de 300.000 lei, pentru prejudiciul moral produs ca urmare a acțiunilor discriminatorii pe care le-au săvârșit cu ocazia repartizării locuințelor in anul 2010.

1.Referitor la primul capăt de cerere, a rămas fara obiect, deoarece la data de 20.01.2012, intrucat i s-a repartizat apartamentul nr. 23 cu doua camere situat in . sector 3, București si a fost semnat contractul de închiriere autentificat sub nr.333/13.02.2012 de BNP F. M. si Asociații.

2.In ceea ce privește capătul 3 de cerere renunța la judecarea acestei cereri, iar in ceea ce privește acordarea sumei de 5750 euro reprezentând contravaloarea lipsei de folosința pentru perioada 01.04._12, arata ca la data de 22.12.2011, sentința civila nr. 3215/23.11.2010 pronunțata de Tribunalul București secția a IX-a contencios administrativ in dosarul nr._/3/2010, irevocabila prin respingerea recursului formulat de CLS3 București, a fost adusa la îndeplinire, prin HCLS3 nr. 183/22.12.2011 fiind aprobata modificarea listelor de priorități ce fac obiectul Anexelor 2 si 6 laHCLS3 nr. 39/01.03.2010. După recalcularea punctajului, listele de priorități si-au schimbat structura in sensul ca, in Anexa 6 se situeaza pe locul 1 si in Anexa 2 pe locul 6, asa cum rezulta din Anexele la HCLS3 nr. 183/22.12.2011.Incepând cu 01.04.2010, solicitanții Anexelor 2 si 6 la HCLS3 nr. 39/2010 care au cumulat un punctaj inferior punctajului sau, au primit locuințe in imobilele situate in București, ., . B3 sector 3 si datorita abuzurilor săvârșite de pârâții, care au refuzat acordarea punctajului corect, a fost lipsita de folosința imobilului perioada cat a durat soluționarea irevocabilă a cauzei ce a format obiectul dosarului nr._/3/2010 al Tribunalului București secția a IX-a contencios administrativ. Conform publicațiilor de specialitate chiria minimă pentru un apartament de două camere în zona Titan (unde este situat si apartamentul care i-a fost repartizat), este de 250 euro lunar.

Deoarece a fost lipsita de folosința imobilului timp 23 de luni, suma de 5750 lei reprezintă contravaloarea lipsei de folosința pentru aceasta perioada. 4. Referitor la daunele morale, solicita admiterea acestei cereri astfel cum a fost precizata, având in vedere disp. art 1 coroborat cu disp. art. 18 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 conform cărora este îndreptățită la repararea pagubei cauzata de abuzurile paraților si discriminarea la care a fost supusa de aceștia.

T. solicitanții Anexelor 2 si 6 la HCLS3 nr. 39/01.03.2010 care au cumulat un punctaj inferior punctajului sau si s-au situat in urma sa pe lista de priorități, au primit locuințe in blocurile . situate in ., sector 3 nou construite si au o suprafața de 78 mp, fiind prevăzute cu balcon, iar aceasta desi se afla pe locul 1, iar in Anexa 2 la HCLS3 nr. 39/2010 ocupa locul 6 a primit un apartament cu o suprafața mai mica si de un confort inferior apartamentelor primite de solicitanții clasați in urma sa. Ca urmare, parații au discriminat-o odata când au calculat punctajele si au întocmit listele de priorități si încă o data la momentul repartizării locuinței, deoarece i-au acordat o locuința de un confort inferior, ., in condițiile in care solicitanții clasați in urma sa pe listele de priorități au primit locuințe noi si de un confort superior. Apartamentul repartizat acesteia se afla la adresa din București ., iar blocurile noi, unde locuiesc solicitanții clasați in urma sa, sunt . situate in ., sector 3 București. In plus, lipsirea de locuința si promovarea unei acțiuni prin care sa îifie recunoscute drepturile, i-au cauzat o stare de stres si i-au afectat imaginea in societate, aducând atingere onoarei si reputației sale.

Paratul CL S3 a depus intampinare in termenul legal, prin care a aratat ca reclamanta figurează în evidențele instituției cu dosarul nr.3146/22.01.2005, depus în vederea obținerii unei locuințe pentru tineri destinată închirierii conform Legii nr.152/1998 republicată și cu dosarul nr._/22.10.2008 depus în vederea obținerii unei locuințe din fondul locativ al statului în baza Legii nr.114/1996 republicată. Prin HCLS 3 nr.39/01.03.2010 s-au aprobat listele de priorități pentru repartizarea locuințelor în anul 2010 în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Deoarece locuințele repartizate sunt locuințe construite din buget propriu și nu de Agenția Națională pentru Locuințe, aflate în proprietatea acesteia, acestea au fost repartizate pe criterii de stabilire a ordinii de prioritate, elaborate de Comisia pentru repartizarea locuințelor (constituită la nivelul Primăriei sector 3, în baza art. 30 alin. 1 și 4 din Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 114/1996) și aprobate de către C. L. Sector 3 prin hotărârea nr. 29/25.02.2010.Prin Sentința Civilă nr. 3215/23.11.2010 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, irevocabilă în data de 29.09.2011 prin respingerea recursului formulat de CLS 3, instanța a obligat CLS3 la recalcularea punctajului obținut de reclamantă pe anul 2010 în raport de HCLS 3 nr. 29/25.02.2010 și la refacerea anexei la HCLS 3 nr. 39/2010 cu poziționarea corectă a reclamantei față de punctajul corect aplicat. Dupa pronunțarea sentinței civile, a fost adoptată HCLS 3 nr. 183/22.12.2011 privind modificarea anexelor nr. 2 și 6, părți integrante ale HCLS 3 nr. 39/01.03.2010, conform prevederilor sentintei, reclamantei fiindu-i acordate în plus 95 de puncte, în consecință ocupând locul 1 în lista de priorități întocmită pentru anul 2010, anexa 6 la HCLS 3 nr. 39/01.03.2010. Urmare a disponibilizării prin eliberare a apartamentului nr. 23 situat în București . sector 3, în ședința din data de 20.01.2012, Comisia pentru repartizarea locuințelor din cadrul Primăriei Sector 3 a hotărât repartizarea către reclamantă a respectivului apartament, în acest sens fiindu-i comunicată adresa înregistrată sub nr. 08/20.01.2012. In data de 09.02.2012 a fost încheiat între S. 3 al Municipiului București și reclamantă contractul de închiriere nr. 1076 autentificat sub nr. 333/13.02.2012 la BNP F. M. și Asociații, fiind încheiat și procesul verbal de predare-primire a apartamentului - anexa nr. 3 parte integrantă din contractul anterior menționat.Ca urmare, solicită respingerea primului capăt de cerere privind obligarea instituției la emiterea pe numele reclamantei a unei repartiții pentru un apartament de 2 camere, precum și a procesului verbal de predare-primire, ca rămas fară obiect.

2. În ceea ce privește al doilea capăt de cerere obligarea instituției la plata sumei de de 5700 euro reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului pentru perioada 01.04._11, și plata de 300 euro lunar începând cu luna decembrie 2011 până la predarea efectivă a apartamentului, conform cursului valutar la data efectivă a plații, arătă următoarele:locuințele la care reclamanta face referire au fost în număr de 40, repartizarea acestora fiind făcuta cu respectarea listelor de priorități pentru repartizarea locuințelor în anul 2010 ce constituie anexele nr. 2 și 6, aprobate prin H.C.L.S. 3 nr. 39/2010, reclamanta la data emiterii repartițiilor, aprilie 2010, ocupa poziția nr. 156 în anexa nr. 2 și poziția nr. 70 în anexa nr. 6, motiv pentru care acesta nu a beneficiat de repartizarea unei locuințe. Urmare a pronunțării de către Tribunalul București Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal a Sentinței Civile nr. 3215/23.11.2010, irevocabilă la data de 29.09.2011, reclamantei i-a fost recalculat punctajul obținut, fiindu-i acordate în plus 95 de puncte. Prin adoptarea HCLS 3 nr. 183/22.12.2011 privind modificarea anexelor nr. 2 și 6, părți integrante ale Hotărârii Consiliului L. Sector 3 nr. 39/01.03.2010, reclamanta a ocupat poziția nr. 1 în lista de priorități întocmită pentru anul 2010, anexa 6 la HCLS 3 nr. 39/01.03.2010, drept urmare în data de 20.01.2012 fiindu-i repartizată o locuința. Pentru considerentele expuse, solicită respingerea celui de-al doilea capăt de cerere ca neîntemeiat, neexistand nici un prejudiciu așa cum susține reclamanta.

3.In ceea ce privește capătul trei de cerere privind constatarea existenței unui tratament diferențiat și discriminatoriu, potrivit O.U.G. 137/2000, arătă următoarele: analizarea de către Comisia pentru repartizarea locuințelor a dosarului de repartiție al reclamantei, a avut loc după elaborarea și aprobarea de către C. L. Sector 3 a criteriilor de stabilire a ordinii de prioritate în vederea repartizării locuințelor pe anul 2010. Dearece criteriile de repartizare a locuințelor stabilite de prevederile legale în vigoare nu sunt limitative, în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. 1 din Legea 114/1996 republicată, Comisia pentru repartizarea locuințelor din cadrul instituției noastre are dreptul de a stabili propriile criterii de repartizare. In consecință nu au fost introduse „criterii de discriminare" așa cum se afirmă de către reclamantă, conținutul criteriilor din fișa de punctaj fiind aprobat prin Hotărârea Consiliului L. Sector 3 nr. 29/25.02.2010 prin care s-a aprobat modificarea și completarea anexei din H.C.L.S. 3 nr. 2/29.01.2009 privind fișa de punctaj în baza căreia urmau a se analiza dosarele aflate în evidență.

4. Referitor la capătul patru de cerere, privind obligarea instituției la plata sumei de 100.000 lei, reprezentând daune morale pentru prejudiciul moral produs reclamantei, in temeiul dispozițiilor art. 1169 Cod civil, reclamantei îi revine sarcina de a dovedi, prin orice mijloace de probă, că suma solicitată cu titlu de daune morale i se cuvine ca urmare a prejudiciului moral suferit. Conform jurisprudenței în materie, prejudiciul moral constă în lezarea onoarei sau reputației unei persoane sau alte suferințe de ordin psihic. In acest sens, prin Decizia civilă nr. 3812/2000 pronunțată de Secția Civilă a ICCJ s-a apreciat că „deși este real ca stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doza de aproximare, instanța trebuie sa aiba in vedere o . criterii cum ar fi: consecințele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, măsura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura in care i-a fost afectata situația familiala, profesionala si sociala. Pentru ca instanța să poată aplica aceste criterii apare însă necesar ca cel ce pretinde daunele morale să producă un minimum de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale, ocrotite prin Constituție, i-au fost afectate și pe cale de consecință să se poată proceda la o evaluare a despăgubirilor ce urmează să compenseze prejudiciul." Daunele morale sunt, deci, consecințe de natură nepatrimonială cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constând în atingerile aduse personalității sale fizice, psihice și sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial a căror reparare urmează regulile răspunderii civile delictuale dacă fapta ilicita s-a produs în afara unui cadru contractual. Față de cele menționate reclamanta nu face dovada faptului că este îndreptățită la repararea prejudiciului moral.

Parata P. Sector 3 a depus intampinare prin care a invocat exceptiile lipsei capacitati de folosinta a Primariei sector 3 si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată pentru motivele aratate pe larg si de catre paratul CL S3.

Prin sentința civilă nr. 2202/22.05.2012, Tribunalul București secția a IX-a C. a admis exceptia lipsei capacitații de folosința a S. 3 prin Primar, a respins actiunea formulata in contradictoriu cu acest parat ca fiind formulata impotriva unei persoane fără capacitate procesuala de folosință, a respins ca neintemeiate exceptiile lipsei capacitatii procesuale de folosinta si calitatii procesuale pasive formulate de parata P. sector 3, a respins petitul 1

al acțiunii precizate, ca rămas fără obiect, a luat act de renunțarea la judecata făcută de reclamanta in privința petitului 3 al acțiunii precizate și a respins in rest petitele 2 si 4 ale acțiunii precizate, ca neîntemeiate.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut urmatoarele:

Excepția lipsei capacității de folosință a S. 3 prin Primar invocata de instanta din oficiu urmeaza a fi admisa, intrucat aceasta entitate nu are personalitate juridica si nu poate sta in proces in nume propriu, motiv pentru care actiunea formulata in contradictoriu cu acest parat va fi respinsa ca fiind formulata impotriva unei persoane fara capacitate procesuala de folosinta.

Exceptiile lipsei capacitatii procesuale de folosinta si calitatii procesuale pasive invocate de parata P. sector 3 vor fi respinse ca neintemeiate fata de imprejurarea ca, atat in dosarul nr._/3/2010 al TB-Sectia a IX a C. in care s-a pronuntat sentinta civila nr.3215/23.11.2010, cat si in dosarul nr.401/2010 in care s-a pronuntat hotararea nr.192/18.05.2011, s-a apreciat ca, aceasta parata are calitate procesuala pasiva, litigiul de fata fiind in stransa legatura cu cel ce a facut obiectul dosarului nr._/3/2010.

Pe fond, tribunalul a reținut că prin cererea nr.3146/22.01.2005 înregistrata la Primăria sectorului 3 București, reclamanta a solicitat atribuirea unei locuințe cu chirie - pentru tineri, depunând la dosar toate actele necesare, solicitate de parați.

Prin Sentința Civilă nr.3215/23.11.2010 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, irevocabilă în data de 29.09.2011 prin respingerea recursului formulat de CLS 3, instanța a obligat CLS3 la recalcularea punctajului obținut de reclamantă pe anul 2010 în raport de HCLS 3 nr. 29/25.02.2010 și la refacerea anexei la HCLS 3 nr. 39/2010 cu poziționarea corectă a reclamantei față de punctajul corect aplicat.

Dupa pronunțarea sentinței civile, a fost adoptată HCLS 3 nr. 183/22.12.2011 privind modificarea anexelor nr. 2 și 6, părți integrante ale HCLS 3 nr. 39/01.03.2010, conform prevederilor sentintei, reclamantei fiindu-i acordate în plus 95 de puncte, în consecință ocupând locul 1 în lista de priorități întocmită pentru anul 2010, anexa 6 la HCLS 3 nr. 39/01.03.2010.

Urmare a disponibilizării prin eliberare a apartamentului nr. 23 situat în București . sector 3, în ședința din data de 20.01.2012, Comisia pentru repartizarea locuințelor din cadrul Primăriei Sector 3 a hotărât repartizarea către reclamantă a respectivului apartament, în acest sens fiindu-i comunicată adresa înregistrată sub nr. 08/20.01.2012.

In data de 09.02.2012 a fost încheiat între Municipiul București –sector 3 și reclamantă contractul de închiriere nr. 1076 autentificat sub nr. 333/13.02.2012 la BNP F. M. și Asociații(f.37-44), fiind încheiat și procesul verbal de predare-primire a apartamentului - anexa nr. 3 parte integrantă din contractul anterior menționat.

F. de aceasta imprejurare, avand in vedere faptul ca nu mai subzista motivele invocate de reclamanta in actiune, la solicitarea ambelor parti, instanta va respinge ca ramas fara obiect primul petit al actiunii.

Legat de cererea reclamantei de obligare a paratilor la plata de despagubiri aceasta urmeaza a fi respinsa ca neintemeiata pentru urmatoarele motive:

Reclamanta a sustinut ca, in luna aprilie 2010 parații au emis repartiții pentru circa 40 de apartamente cu doua camere, iar aceasta, deși trebuia sa se numere printre beneficiarii acestor locuințe, nu a fost pusa in posesia locuinței la care era îndreptățita, astfel ca se impune repararea prejudiciului cauzat de imposibilitatea folosirii imobilului prin refuzul paraților de a pune in aplicare o hotărâre judecătoreasca.

A solicitat in acest sens, obligarea paratilor la plata sumei de 5.750 euro, contravaloarea lipsei de folosința a imobilului pentru perioada 01.04._12, conform cursului valutar la data efectiva a plații, pentru o chirie minima lunara de 250 euro, aferenta unui apartament de 2 camere.

A precizat ca datorita abuzurilor săvârșite de pârâți, care au refuzat acordarea punctajului corect, a fost lipsita de folosința imobilului perioada cat a durat soluționarea irevocabilă a cauzei ce a format obiectul dosarului nr._/3/2010 al Tribunalului București

Secția a IX-a contencios administrativ si potrivit publicațiilor de specialitate, chiria minimă pentru un apartament de două camere în zona Titan (unde este situat si apartamentul care i-a fost repartizat), este de 250 euro lunar. Deoarece a fost lipsita de folosința imobilului timp 23 de luni, suma de 5750 lei reprezintă contravaloarea lipsei de folosința pentru aceasta perioada paraților si discriminarea la care a fost supusa de aceștia.

Este adevarat ca, potrivit art.8 din Legea nr.554/2004, persoana vatamata . de lege sau interes legitim, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila sau care nu a primit niciun raspuns, poate solicita repararea pagubei cauzate si eventual reparatii pentru daunele morale.

Sustinerile reclamantei nu pot fi insa retinute, intrucat prejudiciul invocat este unul ipotetic, evaluat provizoriu de catre reclamanta prin raportare la pretul de piata al unei locuinte similare si nu este probat prin nici un mijloc de proba.

Obligarea paratei la plata contravalorii chiriei din aprilie 2010, de cand ceilalti solicitanti de locuinte cu chirie au fost pusi in posesie si pana la data la care i s-a atribuit efectiv, cu chirie o locuinta din fondul locativ de stat, s-ar putea face doar prin stabilirea unei raspunderi delictuale in sarcina institutiei parate.

Pentru antrenarea unei asemenea raspunderi, in conditiile art.1 si 8 din Legea nr.554/2004 si art.998-999 C.civil(1349 N.c.civ.), trebuiesc probate 4 conditii: fapta ilicita, prejudiciul, legatura de cauzalitate si culpa institutiilor parate.

Legat de fapta ilicita, se poate admite imprejurarea ca, institutiile parate se fac vinovate de stabilirea eronata a punctajului reclamantei, imprejurare ce a determinat-o sa recurga la instanta, pentru restabilirea drepturilor incalcate. In atari conditii, si culpa acestora este evidenta si in stransa legatura cu fapta ilicita comisa.

In privinta prejudiciului, trebuie subliniat faptul ca, se impune a fi reparat doar prejudiciul cert, sub aspectul existentei si intinderii sale.

In cazul de fata, reclamanta nu a probat nici existenta prejudiciului, limitandu-se doar la a-l invoca, fapt ce nu echivaleaza cu dovada existentei sale si nici intinderea lui, astfel ca, aceasta conditie pentru antrenarea raspunderii pentru fapta proprie nu este indeplinita.

Imprejurarea ca s-a raportat la pretul de piata al unui apartament similar, atunci cand a calculat aceste despagubiri nu este suficienta, intrucat nu exista nici o dovada la dosar a platii unei asemenea sume cu titlu de chirie pentru un apartament inchiriat de reclamanta in perioada mentionata, prejudiciul fiind asadar, neprobat si incert.

In privinta daunelor morale tribunalul a reținut urmatoarele:

Reclamanta a solicitat prin actiunea precizata, daune morale de 300.000 lei, in temeiul art. 1 si 18 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, apreciind ca este îndreptățită la repararea pagubei cauzata de abuzurile paraților si discriminarea la care a fost supusa de aceștia.

A mentionat ca toti solicitanții care au cumulat un punctaj inferior punctajului sau si s-au situat in urma sa pe lista de priorități, au primit locuințe in blocurile . situate in ., sector 3, nou construite si au o suprafața de 78 mp, fiind prevăzute cu balcon, iar aceasta, desi se afla pe locul 1, iar in Anexa 2 la HCLS3 nr. 39/2010 ocupa locul 6 a primit un apartament cu o suprafața mai mica si de un confort inferior apartamentelor primite de solicitanții clasați in urma sa.

Ca urmare, parații au discriminat-o odata când au calculat punctajele si au întocmit listele de priorități si încă o data la momentul repartizării locuinței, deoarece i-au acordat o locuința de un confort inferior, ., in condițiile in care solicitanții clasați in urma sa pe listele de priorități au primit locuințe noi si de un confort superior. Apartamentul repartizat acesteia se afla la adresa din București ., iar blocurile noi, unde locuiesc solicitanții clasați in urma sa, sunt B1, B2 si B3 situate in ., sector 3 București. Lipsirea de locuința si promovarea unei acțiuni prin care sa ii fie recunoscute drepturile, i-au cauzat o stare de stres si i-au afectat imaginea in societate, aducând atingere onoarei si reputației sale.

In aceasta privinta, asa cum s-a aratat, exista o culpa a paratilor fata de atribuirea cu intarziere a unei locuinte cu chirie din fondul locativ de stat, pentru care daca reclamanta ar fi probat existenta si intinderea prejudiciului suferit i se puteau acorda despagubiri materiale.

Imprejurarea ca, alti solicitanti de locuinte cu punctaje inferioare acesteia au primit apartamente in blocuri mai bune, mai spatioase si cu balcon nu poate constiui un criteriu pentru acordarea unor daune morale.

Nici faptul ca lipsirea de locuința i-a cauzat o stare de stres si i-a afectat imaginea in societate, aducând atingere onoarei si reputației sale nu poate fi retinuta, intrucat in perioada solicitata, reclamanta nu a stat in . ca a avut o situatie precara, iar procesul cu o autoritate publica pentru o locuinta, nu poate fi de natura a stirbi imaginea si prestigiul unei persoane in societate.

Reclamanta face parte totusi din categoria persoanelor „privilegiate” intrucat a indeplinit conditiile pentru acordarea unei locuinte din fondul locativ de stat, pentru care plateste o chirie modica, avand in acest sens rezolvata probleme unei locuinte, in conditiile actuale in care, majoritatea tinerilor se confrunta cu o lipsa acuta a locurilor de munca si a veniturilor necesare pentru a indeplini aceste conditii si mai ales cu o imposibilitate acuta a autoritatilor de a asigura asemenea spatii de locuit, in raport de numarul mare de cereri.

Acest prejudiciu moral produs reclamantei, trebuia probat de aceasta, potrivit art. 1169 Cod civil, prin orice mijloace de probă.

Prin Decizia civilă nr. 3812/2000 pronunțată de Secția Civilă a ICCJ s-a apreciat că „deși este real ca stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doza de aproximare, instanța trebuie sa aiba in vedere o . criterii cum ar fi: consecințele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, măsura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura in care i-a fost afectata situația familiala, profesionala si sociala.

Pentru ca instanța să poată aplica aceste criterii apare însă necesar ca cel ce pretinde daunele morale să producă un minimum de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale, ocrotite prin Constituție, i-au fost afectate și pe cale de consecință să se poată proceda la o evaluare a despăgubirilor ce urmează să compenseze prejudiciul."

In speta de fata, lezarea unor valori morale invocata de reclamanta nu s-a dovedit, nici consecintele fizice si psihice si nici afectarea situatiei familiale, profesionale sau sociale, neexistand un minimum de argumente și indicii din care sa rezulte afectarea drepturilor personale nepatrimoniale, ocrotite prin Constituție.

Potrivit art. 1169 Cod Civil, cu raportare la art. 998-999 Cod Civil, reclamanta avea obligația de a dovedi, alături de fapta ilicită și vinovăția pârâtei in raport de prejudiciul produs prin emiterea deciziei mentionate, și însuși acest prejudiciu, precum și legătura de cauzalitate între prejudiciu și fapta săvârșită.

Nefiind reținute la dosar dovezi în acest sens, Tribunalul va respinge ca neîntemeiată cererea privind daunele morale solicitate.

Pe de altă parte, tribunalul apreciază că prin atribuirea unui apartament cu chirie a fost satisfacuta cererea reclamantei adresata paratei, aceasta reprezentand o reparație suficientă, întrucât s-a indreptatat fata de reclamanta situatia creata si au fost inlaturate toate inconvenientele care i-au produs o vatamare .

Pentru aceste considerente, având în vedere materialul probator și dispozițiile legale aplicabile, astfel cum au fost analizate, tribunalul apreciază că cererea reclamantei este neîntemeiată in privinta acordarii daunelor materiale si morale, urmand a fi respinsa in consecinta, iar in privinta primului petit, va fi respinsa ca ramasa fara obiect.

In temeiul art.246 C.p.civ instanta va lua act de renuntarea facuta de reclamanta in privinta petitului 3 al actiunii.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată și precizată.

În motivarea căii de atac, reclamanta a arătat următoarele:

„1. Instanța de fond nu a analizat actele aflate la dosarul cauzei

a) Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere constând in obligarea paratului C. L. al S. 3 București la plata sumei de 5750 euro reprezentând contravaloarea lipsei de folosința a imobilului, pentru perioada 01.04._12, conform cursului valutar la data efectiva a plații, pentru o chirie minima lunara de 250 euro aferenta unui apartament de 2 camere, precizez:

Așa cum a recunoscut si intimatul parat, in aprilie 2010, au fost repartizate un număr de 40 de locuințe, precizând ca la acea data, subsemnata mă aflam pe locul 156 si nu beneficiam de repartizarea unei locuințe.

Intimatul - parat NU contesta nici repartizarea locuințelor si nici data efectuării acestor repartiții, respectiv aprilie 2010.

Nu a fost contestată nici valoarea chiriei pe piața libera, valoare care este de notorietate si nu mai trebuie dovedita, așa cum a apreciat instanța de fond.

Pe de altă parte, am depus la dosar dovezi din care rezulta valoarea de piața a chiriei pentru un apartament cu 2 camere in zona unde paratul mi-a repartizat locuința.

Mai mult decât atât, la dosarul cauzei se afla si contractele de închiriere aferente întregii perioade in care ar fi trebuit sa beneficiez de o locuința din fondul locativ de stat, in baza căruia subsemnata si familia mea am locuit cu chirie .>

Conform acestor contracte, subsemnata am achitat o chirie lunara de 100 lei pentru o garsoniera, astfel ca in perioada aprilie 2010 - februarie 2012, am achitat o suma de 2200 lei reprezentând chiria pentru o garsoniera.

Ca urmare, prejudiciul cert sub aspectul existentei si întinderii sale, este dovedit cu actele de la dosar care nu au fost avute in vedere de instanța de fond. *"

Solicit să dispuneți obligarea intimatului - pârât la plata dobânzii legale aferente acestei sume, precum si actualizarea cu rata inflației.

b)In legătura cu daunele morale solicitate, precizez următoarele:

In dovedirea daunelor morale, am depus la dosarul cauzei, acte medicale si concedii medicale din care rezulta ca starea mea de sănătate a fost afectata de abuzurile intimatului - parat, respectiv dovezi ca am fost diagnosticata cu sindrom depresiv anxios, insa instanța de fond nu a avut in vedere aceste înscrisuri

De asemenea, instanța de fond nu a avut in vedere faptul ca in perioada aprilie 2010 - februarie 2012, subsemnata si familia mea am fost privați de spațiul locativ la care eram îndreptățiți - 2 camere, fiind obligați sa locuim împreuna cu fiica noastră in vârsta de 11 ani, inghesuiti . a avea posibilitatea sa-i oferim fiicei noastre un spațiu de studiu corespunzător.

Stresul cauzat de lipsa de spațiu este de la sine înțeles si nu mai erau necesara dovezi suplimentare, așa cum in mod eronat a reținut instanța de fond,, mai ales ca intimatul - parat nu a contestat acest aspect al spațiului locativ de care am uzat in perioada in care am fost lipsita de folosința unei locuințe mai spațioase, la care aveam dreptul in mod legal.

Instanța de fond nu a avut in vedere nici Hotărârea nr. 192/18.05.2011, prin care C. Național pentru Combaterea Discriminării, a stabilit ca cele doua criterii care au condus la lipsirea mea de locuința in perioada aprilie 2010 - februarie 2012, sunt discriminatorii si reprezintă in fapt, privilegii pentru o anume categorie de cetățeni, respectiv cetățeni cu venituri mari, care au calitatea de funcționar public, in speța, rudele salariaților din primărie.

Ca urmare, discriminarea a fost dovedit prin chiar acest înscris, iar instanța de fond in mod greșit nu a avut in vedere nici acest înscris.

2. Instanța de fond nu a precizat motivele pentru care „împrejurarea că alți solicitanți de locuințe cu punctaje inferioare reclamantei au primit apartamente in blocuri mai bune, mai spațioase si cu balcon, nu poate constitui un criteriu pentru acordarea unor daune morale ".

Astfel, instanța de fond s-a mărginit doar la a afirma ca acordarea unor locuințe mai bune si mai spațioase către solicitanții clasați in urma mea, nu reprezintă un criteriu pentru acordarea de daune morale, fara a preciza si motivele pentru care aceasta situație de fapt nu poate fi avuta in vedere pentru aprecierea temeiniciei cererii mele.

Ca urmare, sub acest aspect, sentința recurata nu cuprinde motivele pe care se sprijină.

3. Motivele reținute de instanța de fond, sunt contradictorii

Referitor la prejudiciul moral, instanța de fond a reținut ca nu s-a dovedit lezarea unor valorilor morale indicate de subsemnata, desi se menționează ca „prin atribuirea unui apartament cu chirie, a fost satisfăcuta cererea reclamantei adresata paratei, aceasta reprezentând o reparație suficienta, întrucât s-a îndreptat fata de reclamanta, situația creata si au fost "înlăturate toate inconvenientele care i-au creat o vătămare.

Prin urmare, instanța de fond se contrazice, deoarece, desi retine ca nu am dovedit lezarea valorilor morale indicate de subsemnata, revine si precizează ca exista vătămare a acestor valori, doar ca aceasta vătămare a fost reparata prin acordarea unei locuințe, chiar daca aceasta reparație a survenit cu o in târzie re de 2 ani.

Prin urmare, motivarea instanței de fond este contradictorie cu privire la aspectul daunelor morale.

In drept: art. 304 ind.1 cpc si art. 304 pct. 7 cpc.

Recursul este fondat, în limitele și pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

Astfel, din analiza actelor dosarului, Curtea constată că reclamantei i-a fost refuzată atribuirea cu chirie a unei locuințe pentru tineri în anul 2010, ca urmare a întocmirii listei de priorități cu încălcarea dispozițiilor legale. Prin sentința civilă nr. 3215/23.11.2010 a Tribunalului București secția a IX-a C., definitivă și irevocabilă, C. L. al sectorului 3 București a fost obligat să recalculeze punctajul obținut de reclamantă aferent anului 2010 și să o poziționeze în mod corect pe reclamantă în lista de priorități. Acesteia i-a fost atribuită o locuință cu chirie la data de 09.02.2012, în baza contractului de închiriere nr. 1076 încheiat cu sectorul 3 al Municipiului București.

În raport de aceste împrejurări, Curtea reține că în perioada aprilie 2010 – februarie 2012 reclamanta a locuit împreună cu familia sa într-o garsonieră, fiind astfel privată de spațiul locativ la care era îndreptățită (două camere) pe o perioadă de aproape doi ani. Această situație de fapt a fost provocată prin fapta ilicită a pârâților (refuzul de atribuire a locuinței în anul 2010) și a cauzat reclamantei suferințe psihice (stresul cauzat de lipsa spațiului locativ), prejudiciul moral fiind apreciat de instanță la suma de 2500 lei.

În privința celorlalte daune solicitate de recurenta reclamantă, Curtea apreciază drept corectă sentința atacată și își însușește considerentele acesteia. Aceasta în condițiile în care nu a fost făcută dovada prejudiciului material, la dosar neexistând chitanțe sau alte înscrisuri care să ateste plata de către reclamantă a chiriei stipulate în contractul de închiriere a garsonierei din .>

Curtea reține totodată că în speță nu a fost dovedită legătura de cauzalitate dintre starea de sănătate a reclamantei și refuzul pârâților de a-i atribui în anul 2010 locuința solicitată. De asemenea, Curtea constată că deși reclamanta pretinde că alți solicitanți ai locuințelor pentru tineri au primit locuințe mai spațioase în blocuri noi și solicită daune pentru acest fapt, aceasta nu susține încălcarea de către pârâți a unor dispoziții legale, astfel că nu poate fi reținută o faptă ilicită și, deci, răspunderea civilă delictuală este exclusă.

Față de considerentele mai sus expuse și văzând dispozițiile art. 312 alin. 2, 3 c.p.c. Curtea va admite recursul și va modifica sentința atacată în sensul că va admite în parte acțiunea și va obliga pârâții să plătească reclamantei suma de 2500 lei cu titlu de daune morale, urmând a fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de recurenta-reclamantăȘ. N. împotriva sentinței civile nr.2202/22.05.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a C. administrativ și fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. SECTOR 3 BUCUREȘTI, PRIMĂRIA S. 3 BUCUREȘTI și S. 3 BUCUREȘTI PRIN PRIMAR.

Modifică sentința în sensul că admite în parte acțiunea și obligă pârâții să plătească reclamantei suma de 2500 lei cu titlu de daune morale.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 16.05.2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

D. C. VladDaniel G. SeverinIonel R.

GREFIER

E. Chirănuș

Red,DV, tehnored.EC/2ex.

Tribunalul București/judecător D. C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 2030/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI