Pretentii. Decizia nr. 2647/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2647/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-06-2013 în dosarul nr. 3998/98/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.2647
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.06.2013
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE M. - C. I.
JUDECĂTOR O. S.
JUDECĂTOR V. N.
GREFIER D. Ș.
Pe rol se află spre soluționare cererea de recurs formulată de recurenta pârâtă D.G.F.P- ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE FETEȘTI împotriva sentinței civile nr.3181/F/08.11.2012 pronunțată de Tribunalul Ialomița în contradictoriu cu intimatul reclamant A. Ș. având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul reclamant A. Ș. prin avocat Z. A. în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, lipsind recurenta pârâtă D.G.F.P- ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE FETEȘTI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții că intimatul reclamant a fost citată cu un exemplar al motivelor de recurs. Totodată se arată că din partea recurentei pârâte s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform disp.art. 242 alin 2 Cod procedură civilă.
Apărătorul intimatului reclamant învederează Curții că nu mai sunt alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de recurs.
Apărătorul intimatului reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
Curtea, față de disp.art. 150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului din prezenta cauză:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomița la data de 10.10.2012, sub nr._, reclamantul A. Ș., cu domiciliul în Făcăeni, nr. 14, jud. Ialomița în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE FETEȘTI cu sediul în Fetești . jud. Ialomița, a solicitat obligarea acesteia la restituirea sumei de 13.301 lei, reprezentând contravaloare taxă poluare pentru autovehicul, încasată necuvenit, achitată cu chitanța . nr._/26.07.2012 indicele de inflație pentru perioada cuprinsă între data plății și restituirea efectivă.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că a achiziționat un autovehicul second - hand dintr-un stat comunitar, și că, pentru a fi înmatriculat în România i s-a calculat și perceput taxa auto de poluare în sumă totală de 13.301 lei, potrivit deciziei emisă de pârâta D.G.F.P. IALOMI’A -A.F.P. Fetești, taxă achitată cu documentul susmenționat.
Procedând astfel, consideră reclamantul, se încalcă Tratatul Comunității Europene, care interzice instituirea unor taxe discriminatorii asupra unor mărfuri aparținând unor state ale comunității europene fără ca aceste taxe să fie aplicate și mărfurilor naționale, situație în raport de care norma europeană, fiind prioritară față de norma națională potrivit art.148 alin.2 din Constituția României, urmează a fi aplicată cu consecința constatării nelegalității taxei percepute.
În dovedirea cererii sale, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri .
În drept, și-a întemeiat cererea sa pe dispozițiile O.U.G. nr.50/2008, dispozițiile Codului Fiscal, ale Codului civil, Dec. 24/2011 a I.C.C.J. și Tratatului de aderare a României la U.E.
Cererea a fost legal timbrată,documentele de plată fiind anulate la dosar (fila 6).
Prin întâmpinare, parata D.G.F.P. IALOMIȚA - A.F.P. Fetești solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, nelegală și netemeinică, susținând că dispozițiile O.U.G. nr.50/2008, modificate prin O.U.G. nr.117/2009 sunt în concordanță cu dreptul comunitar, lucru recunoscut de Uniunea Europeană, potrivit Comunicatului transmis de Comisia pentru petiții din cadrul Parlamentului European cât și de jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a considerat că cererea reclamantului se dovedește a fi întemeiată pe considerentele de mai jos:
Potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei rezultă că reclamantul a achiziționat dintr-un stat comunitar, un autovehicul second hand marca VOLVO nr. identificare - . YV2AP40A35B407781, pentru care a fost condiționat să achite suma de 13.301 lei, potrivit chitanței . nr._ din 26.07.2012, cu titlul de taxă pentru emisii poluante, suma respectivă fiind calculată și percepută potrivit deciziei de calcul al taxei pentru emisii poluante pentru autovehicule emise de pârâtă.
Instanța a constatat că prin Legea nr.9/2012, O.U.G. nr.50/2008 a fost abrogată, reglementările cuprinse la art.4 alin.2 din Legea nr.9/2012 urmând a elimina taxa discriminatorie cuprinsă în O.U.G. nr.50/2008 și a pune reglementările naționale în concordanță cu art.110 din T.F.U.E. în sensul că obligația de plată a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule există și cu ocazia primei transmiteri a dreptului de proprietate în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu s-a plătit taxa specială pentru autovehicule și autoturisme, conform Legii nr.571/2003 .
Numai că prin O.U.G. nr.1/2012 s-a dispus suspendarea aplicării dispozițiilor art.4 alin.2 din Legea nr.9/2012 până la 1 ianuarie 2012, situație în raport de care instanța consideră că discriminarea constatată de Curtea de Justiție a U.E. în cauza T. contra României și neconcordanțele reglementărilor naționale cu normele europene persistă .
Astfel, potrivit art. 110 din Tratatul de Funcționare a Comunității Europene, niciun stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.
Coroborând textele de lege cuprinse în dreptul intern și cele din dreptul comunitar în raport de Constituția României și Jurisprudența Curții Europene de Justiție, instanța constată că în cauza dedusă judecății sunt aplicabile dispozițiile dreptului comunitar, care are prioritate față de dreptul național.
Astfel, Constituția României, în art. 148, prevede urmare a aderării la Uniunea Europeană prevederile tratatelor constitutive precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare ( alin. 2) iar Parlamentul, Președintele, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinirea obligațiilor, din actul de aderare asumate prin Legea 157/2005 de ratificare a tratatului.
Prin decizia în cauza C./ENEL (1964), Curtea de Justiție Europeană a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat – un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre, arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior .
De asemenea, în cauza SIMMENTHAL (1976) Curtea de Justiție Europeană a statuat că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte procedură constituționale.
Din analiza dispozițiilor legale care au stabilit condițiile și modalitățile de percepere a taxei de emisii poluante, tribunalul ajunge la concluzia că între norma de drept intern și cea comunitară, aplicabile în speță, există o stare de incompatibilitate .
Astfel, potrivit dispozițiilor Legii nr.9/2012, cu modificările aduse de O.U.G. nr.1/2012, rezultă că pentru un autoturism produs în România sau în alte state membre U.E. nu se percepe la o nouă înmatriculare taxa de poluare, dacă a fost anterior înmatriculat tot în România. Dar se percepe această taxă de poluare la autoturismul produs în țară sau în alt stat membru U.E., dacă este înmatriculat pentru prima dată în România.
Reglementată în acest mod, taxa pentru emisii poluante diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second - hand deja înmatriculate într-un alt stat membru ; cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second - hand deja înmatriculate în România .
Scopul general al art.110 din T.F.U.E. este acela de a asigura respectarea unuia dintre principiile de bază ale funcționării Comunității, respectiv principiul liberei circulații a mărfurilor, iar acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai mare produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne.
Prin reglementările sale, Legii nr.9/2012, cu modificările aduse de O.U.G. nr.1/2012 este contrară art.110 din T.F.U.E, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second - hand deja înmatriculate într-un stat membru U.E., precum cel pentru care s-a calculat taxa de poluare în litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second - hand deja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România. Ori, după aderarea României la U.E., acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale U.E., atât timp cât norma fiscală națională sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor (CJE, hotărâre din 7 mai 1987, cauza 193/85, Cooperativa Co – Frutta SRL c. Amministrazione delle finanze dello stato – în speță, taxa menită să descurajeze importul de banane în Italia) .
Asupra încălcării art.110 din Tratat prin crearea unui tip similar de diferență de tratament s-a pronunțat Curtea de la Luxembourg prin hotărârea din 11 august 1995, cauzele reunite C-367/93 la C – 377/93, F.G. Roders BV ș.a. x. Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen ( discriminare între vinurile din Luxembourg și vinurile din fructe provenite din alte state membre), sau prin hotărârea din 7 mai 1987, cauza 184/85, Comisia C. Italia ( bananele importate în Italia și fructele cultivate în Italia ).
În mod concret, cu privire la faptul dacă prevederile Legii nr.9/2012, cu modificările aduse de O.U.G. nr.1/2012 încalcă sau nu normele comunitare a avut a se pronunța Curtea de la Luxembourg în cauza C-402/09, cauza T. contra Statului R., cand pronunțand o hotarare preliminară a statuat prin hotararea din 7 aprilie 2011, pct.61, că instituirea taxei de poluare cu ocazia înmatriculării numai asupra autovehiculelor second – hand achiziționate dintr-un stat membru U.E. nu și a autovehiculelor similare achiziționate de pe piața națională se opune prevederilor art.110 TFUE, întrucât regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor autovehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor autovehicule de ocazie avand aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Așa fiind, cum din cele arătate pană aici rezultă că perceperea taxei de emisii poluante, potrivit Legii nr.9/2012, cu modificările aduse de O.U.G. nr.1/2012, este contrară dispozițiilor cuprinse în T.F.U.E. și cum aceste ultime dispoziții au prioritate de aplicare față de dispozițiile interne, refuzul paratei de a restitui suma încasată cu titlul de taxă polare este un refuz nejustificat, exercitat cu exces de putere.
Trebuie arătat în același timp că însăși Î.C.C.J., prin plenul ei, a pronunțat decizia nr.24/17 noiembrie 2011, prin care a stabilit că astfel de acțiuni sunt admisibile, decizie obligatorie, potrivit art.3307 alin.4 Cod procedură civilă.
Fiind vorba de restituirea unor sume de la buget, sancțiunea încasării necuvenite a acestor sume și repararea integrală a prejudiciului astfel suferit de reclamantă o reprezintă acordarea dobânzii fiscale, calculată potrivit art. 124 și următoarele Cod procedură fiscală, motiv pentru care suma totală va fi actualizată cu această dobândă legală calculată de la data achitării fiecărei sume și până la data plății efective .
Potrivit art. 60 Cod procedură civilă, partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte în cazul în care ar cădea în pretenții cu o cerere în garanție sau în despăgubire. Așa cum rezultă din aceste prevederi legale, soluția care se va da asupra cererii de chemare în garanție depinde de soluția care se va pronunța cu privire la cererea principală.
Întrucât în cauza de față cererea de chemare în judecată a fost admisă ca fondată, aceeași va fi soluția și cu privire la cererea de chemare în garanție a Administrației Fondului pentru Mediu.
Față de toate aceste considerente, tribunalul a admis ca întemeiată cererea formulată de reclamantul A. Ș. împotriva pârâtei D.G.F.P. IALOMIȚA - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE FETEȘTI.
A obligat pârâta să restituie reclamantului suma totală de 13.301 lei, achitată cu chitanța TS3B nr._/26.07.2012, sumă actualizată cu indicele de inflație pentru perioada cuprinsă între data plății și restituirea efectivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal recurenta pârâtă D.G.F.P- ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE FETEȘTI prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate, iar pe fondul cauzei a se respinge cererea reclamantei ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că în data de 08.11.2012 pe rolul Tribunalului lalomita s-a judecat cauza civila avand ca obiect pretentii formulate de reclamantul A. S. in contradictoriu cu A.F.P. FETESTI.
Avand in vedere faptul ca prin Sentinta Civila nr. 3181 F / 08.11.2012 Tribunalul lalomita a dispus admiterea actiunii formulata de reclamantul A. S., ne rezervam dreptul de a prezenta situatia de fapt si de drept a acestei cauze, urmand ca prin hotararea ce o veti pronunta sa dispuneti urmatoarele:
- casarea Sentintei Civile nr. 3181 F / 08.11.2012 pronuntata de Tribunalul lalomita in Dosarul nr. 3998 / 98 / 2012 si trimiterea spre rejudecare, cu privire la exceptia inadmisibilitatii cererii formulata de reclamant;
- pe fondul cauzei, admiterea recursului si pe cale de consecinta anularea Sentintei Civile nr. 3181 F / 08.1 1.2012, in sensul respingerii actiunii formulate de reclamantul A. S..
Prin cererea de chemare in judecata, reclamantul A. S. a chemat in judecata Administratia Finantelor Publice Fetesti solicitand restituirea sumei de 13.301 lei, reprezentand taxa pe poluare, suma achitata pentru inmatricularea unui autoturism second hand, precum si calcularea accesoriilor de la data introducerii actiunii si pana la data restituirii integrale a sumei solicitate.
Prin întampinare Administratia Finantelor Publice Fetesti a ridicat exceptia inadmisibilitatii cererii formulate de reclamantul A. S., drept pentru care, judecarea cauzei pe fond nu mai avea sens, conform art. 105 din Codul de procedura civila, care stipuleaza: " Înainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata într-un drept al sau ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista, în termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia " coroborat cu art. 207, alin. 1 " .
Contestati a se va depune in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal, sub sanctiunea decaderii. "
In Codul de procedura fiscala se stipuleaza:
- la art. Z05, alin. 1 si Z din Codul de procedura fiscala, " impotriva titlului de creanta, precum si impotriva altor acte administrative fiscale se poate se poate formula contestatie potrivit legii. Contestatia este o cale administrativa de atac si nu inlatura dreptul la actiune al celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, in conditiile legii. Este indreptatit la contestatie numai cel care se considera ca a fost lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia. "
- la art. Z06, alin. 3 " Contestatia se depune la organul fiscal, respectiv vamal, al carui act administrativ este atacat si nu este supusa taxelor de timbru. "
- la art. Z07, alin. 1 " Contestati a se va depune in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal, sub sanctiunea decaderii. "
In speta, organul competent pentru solutionarea contestatiei este conform art. Z09, alin. 1, Iit. c din Codul de procedura fiscala D.G.F.P. lalomita - Biroul Solutionarea Contestatiilor, intrucat Decizia de calcul al taxei pe poluare reprezinta un act administrativ fiscal.
Potrivit art. 218, alin. 2 din Codul de procedura fiscala, impotriva Deciziilor emise in solutionarea contestatiei, se poate face contestatie la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta ( in speta la Tribunalul lalomita ) in termen de 6 luni de la comunicarea Deciziei emisa in solutionarea contestatiei.
Avand in vedere faptul ca reclamantul nu a urmat aceasta procedura prealabila, acesta formuland o simpla cerere de restituire a taxei pe poluare, considera ca inadmisibilitatea cererii era evidenta, iar instanta de fond trebuia sa ridice din oficiu exceptia inadmisibilitatii cererii reclamantului A. S..
In sustinerea exceptiei susmentionate, va aducem la cunostinta faptul ca instanta de fond, era obligata conform art. 105 din Codul de procedura civila, sa o ridice din oficiu, ceea ce nu s-a intamplat.
Urmare a acestei omisiuni, instanta de fond a trecut la judecarea pe fond a cauzei, motiv pentru care a dispus admiterea cererii formulate de reclamantul A. S..
A mentionat ca instanta de fond in mod nelegal si netemeinic a dispus restituirea sumei de 13.301 lei catre reclamantul A. S., deoarece aceasta suma a fost stabilita printr-o Decizie care nu a fost contestata de reclamant la organul emitent, devenind astfel definitiva (Decizia de calcul a taxei pe poluare emisa de A.F.P. Fetesti nu a fost anulata de organul emitent sau de vreo instanta de judecata).
In conditiile in care instanta de fond se pronunta asupra exceptiei inadmisibilitatii cererii, judecarea cauzei pe fond nu mai avea sens.
Astfel, prin cererea de chemare in judecata, reclamantul A. S., a chemat in judecata A.F.P. FETESTI, solicitand obligarea institutiei la restituirea sumei de 13.301 lei, reprezentand taxa pe poluare achitata de reclamant in vederea inmatricularii unui autoturism second hand.
Potrivit dispozitiilor O.U.G. nr. 50 / Z008, pe baza documentelor anexate cererii de stabilire a taxei de poluare, inspectorii din cadrul Administratiei Finantelor Publice Fetesti, au emis Decizia de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule, care reprezinta, potrivit Codului de procedura fiscala, act administrativ.
Daca este vizualizata aceasta Decizie, in partea a doua a acesteia, se va gasi inserat foarte explicit calea de atac ce trebuie urmata, precum si termenul in care aceasta se va exercita la organul fiscal competent, in cazul de fata Administratia Finantelor Publice Fetesti, ceea ce reclamantul nu a facut.
In aceste conditii, potrivit art. 205 si art. 207, alin. 1 din Codul de procedura fiscala" impotriva titlului de creanta, precum si impotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestatie ( ..... ) in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului administrativ sub sanctiunea decaderii, " aceasta fiind si procedura prealabila stabilita de art. 7, alin. 1 din Lg. 554/ Z004 privind Contenciosul administrativ.
Competenta de solutionare a contestatiilor formulate impotriva actelor administrative fiscale este stabilita de art. 209 din Codul de procedura fiscala, iar in solutionarea acesteia, organul competent, in speta D.G.F.P. lalomita - Serviciul Contestatii, se pronunta prin decizie sau dispozitie, dupa caz, ce se ataca la instanta de contencios administrativ, potrivit art. 21 8, alin. 2 din Codul de procedura fiscala ( ceea ce reclamantul nu a facut).
Reclamantul formuleaza o simpla adresa, nicidecum contestatie impotriva actului administrativ, prin care solicita restituirea sumei de 13.301 lei, achitata la Trezoreria Municipiului Fetesti, reprezentand taxa de poluare, aceasta suma fiind achitata chiar" in baza Deciziei susmentionata.
Astfel fiind, taxa de poluare platita de reclamant si a carei restituire s-a solicitat, asa cum am mentionat mai sus, are natura unei creante bugetare, fiindu-i astfel aplicabile dispozitiile Codului de procedura fiscala.
Avand in vedere ca procedura prealabila in cazul actelor administrative, stabilita de Legea nr. 544 / 2009 respectiv de Codul de procedura fiscala, prevede o cu totul alta cale de actiune, incepand Cu contestarea Deciziei de calcul al taxei de poluare la organul fiscal emitent, consideram ca adresarea reclamantului direct la instanta de contencios administrativ, face ca inadmisibilitatea cererii sa fie evidenta.
Reclamantul avea obligativitatea contestarii Deciziei de calcul a taxei pe poluare la organul fiscal emitent, in speta la A.F.P. FETESTI, obligatie stabilita de art. 7, alin. 1 din Lg. 554/2004.
Avand in vedere faptul ca reclamantul nu a urmat aceasta procedura prealabila, acesta formuland doar o simpla cerere de restituire a taxei pe poluare, consideram ca inadmisibilitatea cererii este evidenta, iar instanta de fond era obligata sa o ridice din oficiu, si in consecinta, sa respinga cererea reclamntului.
Prin cererea de chemare in judecata, reclamantul A. S. a chemat in judecata A.F.P. FETESTI, solicitand obligarea institutiei noastre la restituirea sumei de 13.301 lei, reprezentand taxa pe poluare achitata de reclamant in vederea inmatricularii unui autoturism, motivand in cerere ca dispozitiile O.U.G. nr. 50 / 2008 privind taxa pe poluare sunt nelegale, neconstitutionale si neconforme cu prevederile T.U.E.
In tot cuprinsul actiunii reclamantul face referire la obligativitatea respectarii tratatelor europene, insa dispozitiile O.U.G. nr. 50 / 2008 sunt recunoscute de Uniunea Europeana, concludenta in acest sens fiind Comunicarea catre membrii transmisa de Comisia pentru Petitii din C. Parlamentului European, potrivit careia dispozitiile O.U.G. nr. 117 / 2009 pentru aplicarea unor masuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, si care completeaza dispozitiile O.U.G. nr. 50 / 2008, sunt conforme cu dreptul comunitar, iar motivele care au stat la baza procedurii de incalcare au incetat sa existe si cazul a fost inchis.
Mai mult decat atat, taxa de poluare este stabilita prin emiterea unei decizii, care reprezinta un act administrativ al organului fiscal unde isi are domiciliul fiscal contribuabilului, in speta A. S..
In aceste conditii, considera ca incasarea taxei pe poluare are la baza un act administrativ fiscal si nu un act normativ, situatie in care consideram inutila referirea la Tratatele Europene, facuta atat de reclamant cat si de instanta de fond.
Daca s-ar pastra aceeasi doctrina cu privire la obligativitatea respectarii tratatelor Uniunii Europene si celelalte acte administrative emise de organul fiscal, am ajunge in situatia in care orice taxa sau impozit ar putea fi contestata in instanta si castigata, motivat fiind de faptul ca in tarile Uniunii Europene, nu sunt obligatorii.
Din Jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene a rezultat ca tratatul nu este incalcat prin instituirea unei taxe de poluare in momentul inmatricularii unui autovehicul pe teritoriul unui stat membru, iar prin caracterul ei fiscal, taxa intra in regimul intern de impozitare, domeniul exercitat prerogative lor suverane ale statelor membre.
De asemenea, din H.G. nr. 686 / 2008 rezulta ca nivelul taxei este determinat de norma de poluare corelat cu vechimea, rulajul mediul anual anual si starea generala standard si reprezinta reflectia in plan fiscal a principiului poluatorul plateste, principiu unanim acceptat la nivelul Uniunii Europene.
Mai mult decat atat, instituirea taxei pe poluare reprezinta optiunea legiuitorului national, iar organele fiscale sunt obligate sa respecte prevederile art. 1 3 din Codul de procedura fiscala, conform caruia " interpretarea reglementarilor fiscale trebuie sa respecte vointa legiuitorului asa cum este exprimata in lege. "
Potrivit O.U.G. nr. 50 / Z008, taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule se plateste cu ocazia primei inmatriculari in Romania, de catre persoana fizica sau juridica care face inmatricularea, atat pentru autoturisme si autovehicule noi cat si pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state.
In esenta invederează instantei ca, nu sunt incalcate in cauza prevederile art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene si totodata ca, obiectul taxei de poluare este protejarea mediului, atat prin modul de utilizare cat si prin modul de impunere, tinandu-se cont ca elementele care staula baza acestuia, sunt emisiile de noxe si de dioxid de carbon.
O.U.G. nr. 50 / Z008 stabileste cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu si se gestioneaza de Administratia Fondului pentru Mediu, in vederea finantarii programelor si proiectelor pentru protectia mediului. Conform art. 4 din O.U.G. nr. 50 / Z008 " obligatia de plata a taxei intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania. "
Analizand compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, organul fiscal a apreciat ca in speta nu sunt incalcate dispozitiile art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene. Astfel, potrivit dispozitiilor O.U.G. nr. 50 / Z008, Romania, stat membru al Comunitatii Europene, nu supune direct sau indirect produsele altor tari membre ale Comunitatii unor impozite interne de orice natura, superioare celor care se aplica direct sau indirect produselor nationale similare. Ori, taxa de poluare instituita de dispozitiile O.U.G. nr. 50 / Z008 nu poate fi asimilata impozitelor interne, aceasta taxa fiind perceputa pentru asigurarea protectiei mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin inmatricularea acestora in Romania, inteleg sa le utilizeze pe teritoriul Romaniei, contribuind astfel la poluarea mediului. Aceasta taxa nu este perceputa doar persoanelor care doresc sa inmatriculeze si sa utilizeze in Romania autoturisme second - hand, impotrate din Uniunea Europeana, ci tuturor persoanelor care doresc sa inmatriculeze si sa utilizeze un autoturism, indiferent de provenienta sau de vechimea acestuia, astfel incat nu se poate sustine caracterul discriminatoriu al taxei.
Nu in ultimul rand, nu trebuie omis nici faptul ca instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre Romania si Comisia Europeana, astfel incat nu se poate aprecia ca ar contraveni legislatiei comunitare.
Taxa de poluare instituita prin O.U.G. nr. 50 / Z008, act normativ acceptat de Comisia Europeana, corespunde pe deplin prevederilor art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene, taxa fiind neutra din punct de vedere fiscal. Ori, cata vreme chiar Comisia Europeana a recunoscut ca taxa de poluare instituita prin O.U.G. nr. 50 / Z008 corespunde normelor comunitare, apreciem ca nu pot fi retinute sustine riie reclamantului, potrivit carora prin instituirea acestei taxe se constituie o discriminare a regimului fiscal si ca aceasta taxa contravine dispozitiilor art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene.
Nici Curtea Europeana de Justitie a C.E., nici Comisia Europeana nu au considerat vreodata ca taxa de poluare este nelegala, ca incalca tratatele comunitare sau nu ar trebui platita, ci doar au solicitat modificare modului de calcul si criteriile la care se raporteaza nivelul taxarii. Apreciaza ca, reclamantul trebuia sa produca probe din care sa rezulte ca taxele pe care le aplica statul roman sunt superioare celor din statul care reclamantul si-a achizitionat autoturismul.
Aceasta taxa de poluare nu este perceputa pentru autoturismele deja inmatriculate in Romania stat comunitar de la 01.01.Z007, fiind perceputa exclusiv, pentru autoturismele inmatriculate in celelalte state comunitare si neinmatriculate in Romania, dupa aducerea lor in tara. Pentru autovehiculele deja inmatriculate in Romania, taxa nu se mai percepe cu ocazia vanzarii ulterioare, ceea ce demonstreaza ca aceasta taxa de poluare se aplica doar ca urmare a achizitionarii intracomunitare si este o taxa cu echivalent taxelor vamale de import.
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a demarat in februarie 2006 o . actiuni pentru introducerea unei taxe ecologice, un mecanism economico - financiar bazat pe principiul " poluatorul plateste ", care urma sa fie aplicata cu ocazia primei inmatriculari a tuturor vehiculelor cu motor in Romania, atat in cazul celor noi cat si in cazul celor rulate, achizitionate din afara tarii, dar si celor produse in Romania. Promovand o politica de armonizare cu legislatia si directivele Uniunii Europene in materie de protectie a mediului, Guvernul Romaniei a sustinut un act normativ care reglementa introducerea unei taxe speciale pentru autoturisme si autovehicule incepand cu data de 01.01.2007.
Parlamentul Romaniei, la propunerea Guvernului, a decis instituirea unei taxe speciale pentru autovehicule care, in conformitate cu prevederile art. 214 " 1 - 214" 3 din Codul fiscal, era platita de orice persoana fizica sau juridica, care inmatricula pentru prima data in Romania un autoturism sau autovehicul.
F. de sistemul de calcul al taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule reglementat de O.U.G. nr. 50 / 2008, Comisia Europeana, prin avizul motivat din data de 28.11 .2007, a considerat ca se incalca principiile Tratatului de Instituire a Comunitatii Europene, in sensul ca se aplica un regim discriminatoriu pentru autovehiculule second - hand achizitionate din alte state membre, invitand tara noastra sa adopte masurile necesare pentru a se conforma avizului mentionat anterior in termen de doua luni de la primirea cestuia.
Pentru respectarea principiilor comunitare de impozitare si pentru stoparea continuarii procedurii de constatare a neindeplinirii obligatiilor de stat membru, s-a produs abrogarea articolelor din Codul fiscal care reglementau regimul de taxa re a autovehiculelor, Guvernul Romaniei mentinandu-si pozitia ca trebuie evidentiata diferenta dintre masinile high si low poluatoare si a propus un proiect de ordonanta de urgenta a Guvernului.
Neadoptarea in regim de urgenta a O.U.G. nr. 50 / 2008 in conformitate cu cerintele din avizul motivat putea conduce la sesizarea Curtii de justitie a Comunitatii. Comisia Europeana nu a constatat niciodata instituirea taxei ca atare, ci a solicitat reasezarea modalitatii de calcul in sensul armonizarii legislatiei romanesti cu cea europeana.
F. de aceasta observatie a Comisiei Europene, potrivit reglementarilor nationale, taxa pentru autoturismele noi, care se plateste cu ocazia primei inmatriculari in Romania, este aceeasi, indiferent de provenienta lor, respectiv din productia interna, import sau din achizitii intracomunitare.
Atata vreme cat Comisia Europeana a recunoscut ca taxa de poluare instituita prin O.U.G. nr. 50 / 2008 corespunde normelor comunitare, apreciaza ca nu pot fi retinute sustine riie reclamantului potrivit carora prin instituirea acestei taxe " se constituie o discriminare a regimului fiscal si ca aceasta taxa contravine dispozitiilor art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene. "
Procedura demarata de Comisia Europeana impotriva Romaniei a fost ridicata in data de 29.01.2009, urmare a faptului ca noua reglementare era compatibila cu art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene.
Conform jurisprudentei constatate a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, dispozitiile art. 90 au in sistemul Tratatului instituind a Comunitatea Europeana ( TCE ) un caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import si export si a taxelor cu efect echivalent cuprinse in art. 25 din TCE. Finalizarea acestor dispozitii este de a asigura libera circulatie a marfurilor intre statele membre in conditii normale de concurenta prin eliminarea oricarei forme de protectie ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii in privinta produselor provenind din alte state membre (hotararile pronuntate de CEJ in cauzele Air Liquide Industries Belgium, C - 41 / 05, Brzezinski, C - 313 / 05).
De remarcat ca notiunea de " impozit intern " are acceptiunea diferita de cea din dreptul intern, desemnand in jurisprudenta CEJ ( hotararea Haar Petroleum, C - 90 / 94, Weigel, C - 387 / 01 ), un sistem general de taxe interne aplicabil in mod sistematic diferitelor categorii de produse, cu ajutorul unor criterii obiective, indiferent de originea produselor.
S-a retinut de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene prin hotararea pronuntata in cauza Brzezinski, C - 313 / 05, ca o acciza care se aplica tuturor autoturismelor in temeiul primei lor inmatriculari pe teritoriul unui stat membru, iar nu in temeiul faptului ca trec frontiera, nu constituie o taxa vamala la import si nici o taxa cu efect echivalent in intelesul art. 25 din TCE, ci intra in sfera regimului general intern de impozitare a marfurilor si trebuie, ca urmare, analizata in raport cu art. 90 din TCE.
Se recunoaste in mod constant in jurisprudenta comunitara libertatea statelor membre de a stabili un sistem de taxare diferentiata pentru anumite produse, chiar similare in sensul art. 90, alin. 1 din TCE, in functie de criterii obiective. Asemenea diferentieri sunt compatibile cu dreptul comunitar daca urmaresc obiectivele compatibile cu exigentele tratatului si ale dreptului derivat si daca evita orice forma de discriminare, directa sau indirecta, in privinta importurilor provenind din state membre, sau de protectie in favoarea produselor nationale concurente (hotararea outokumpu, C - 213 / 96, nadasdi si N. C ¬290/05).
Un sistem de impozite este compatibil cu art. 90 din TCE daca este conceput de maniera a exclude in orice ipoteza ca produsele importate sa fie taxa te la un nivel superior fata de produsele nationale si daca nu are, in nicio situatie, efecte discriminatorii ( hotararea Comisiei din Luxemburg, C - 152/89, hotararea Comisiei din G., C - 375 / 1995 ).
Asadar, este incidenta incalcarea art. 90, alin. 1 din TCE atunci cand impozitul aplicat produsului importat si cel aplicat produsului national similar sunt calculate in mod diferit, ducand, chiar daca numai in anumite cazuri, la o impozitare superioara a produsului importat.
De asemenea, un sistem de taxare este compatibil cu dispozitiile art. 90 din TCE daca este suficient de precis, astfel incat se poate efectua in temeiul sau un calcul al deprecierii autovehiculului cat mai aproapede realitate, iar cel caruia i se impune taxa are la dispozitie o cale de atac in fata instantelor nationale, pentru a contesta modaliatea de calculare a valorii deprecierii ( cauza C - 393 / 1998, A. Gomez Valente C. Fazenda Publica ).
In cauza de fata rezulta din cuprinsul art. 3, alin. 1 din O.U.G. nr. 50 / 2008 ca taxa de poluare se aplica in cazul tuturor autoturismelor, fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele prevazute de art. 3, alin. 2 din O.U.G. nr. 50/ 2008, pe baza unor criterii ce privesc destinatia lor si nu provenienta.
Nu se realizeaza insa o discriminare intre autoturismele second - hand importate din statele comunitare si acestea, in conditiile in care valoarea taxei de poluare nu depaseste valoarea taxei reziduale incorporate in valoarea vehiculelor similare deja inmatriculate (hotararea Brzezinski, c 313 /05).
Sistemul de taxare stabilit prin O.U.G. nr. 50 / 2008 este suficient de precis in ceea ce priveste criteriile legate de calculul deprecierii autoturismului ( emisia de ca 2, capacitatea cilindrica etc .... ), aceste elemente fiind considerate in jurisprudenta Curtii Europene de Justitie drept criterii obiective ce pot fi folosite . taxare bazat pe o grila de impozitare ( cauza Nadasdi, C - 290/ 2005 ).
In concluzie, fata de cele prezentate mai sus, rugam onorata instanta sa admita recursul asa cum a fost formulat, sa dispuna casarea Sentintei Civile nr. 3181 F / 08.11.2012 pronuntata de Tribunalul lalomita in Dosarul nr. 3998 / 98 / 2012 si trimiterea spre rejudecare a cauzei instantei de fond, cu privire la exceptia inadmisibilitatii cererii, iar pe fond sa dispuna respingerea actiunii formulate de reclamantul A. S. ca neintemeiata.
In drept, și-a întemeiat recursul pe dispozitiile art. 299, art. 304, alin. 1, pc. 9 din Codul de procedura civila si art. 7, alin. 1 din Legea nr. 554/ 2004.
Deși legal citat, intimatul nu au depus întâmpinare.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, pe baza actelor dosarului și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Analizând motivele de recurs care privesc soluția dată cererii principale pe fond, Curtea constată că sentința recurată este legală și temeinică, prima instanță procedând la o corectă analiză a compatibilității dispozițiilor din OUG nr.50/2008 care au instituit taxa de poluare cu dispoz. art. 110 TFUE (fost art. 90 alin. 1 TCE).
Cât privește inadmisibilitatea cererii, soluția primei instanțe de respingere a acestei excepții ca neîntemeiate este legală întrucât procedura de contestare prevăzută la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din același cod. În acest sens s-a pronunțat ÎCCJ, prin decizia nr. 24/14.11.2011, pronunțată în recurs în interesul legii. Soluția admisibilității unor asemenea acțiuni se impune mai ales prin prisma jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, care recunoaște contribuabilului dreptul de a solicita rambursarea unei taxe plătite cu încălcarea dreptului european, independent de orice contestare a actului administrativ prin care această taxă a fost stabilită (cauza Metallgesellshaft și Hoechst, cauzele reunite C-410/98 și C-397/98).
În conformitate cu prevederile art. 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Reglementarea națională a taxei pe poluare, reprezentată de O.U.G. nr. 50/2008, cu modificările ulterioare, a instituit un regim discriminatoriu pentru vehiculele de ocazie importate în România dintr-un stat membru al Uniunii Europene și reînmatriculate pe teritoriul României, față de vehiculele de ocazie similare care au fost înmatriculate anterior pe teritoriul național și pentru care, cu ocazia reînmatriculării, taxa pe poluare nu se percepe.
Reglementată în acest mod, taxa pe poluare este destinată să diminueze introducerea în România a unor vehicule de ocazie deja înmatriculate într-un alt stat membru, cumpărătorii fiind orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze vehicule de ocazie similare deja înmatriculate în România.
Prin urmare, O.U.G. nr. 50/2008 este contrară art. 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, astfel că refuzul autorității pârâte de restituire a sumei achitată cu titlu de taxă de poluare este un refuz nejustificat, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, împrejurare constatată legal de instanța de fond.
Este esențială în cauză Hotărârea Curții de Justiție pronunțată la 7 aprilie 2011, în cauza C-402/09, T., prin care, pe calea procedurii întrebării preliminare, Curtea de decis că: „Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.”
Jurisprudența CJUE creată prin pronunțarea Hotărârii în cauza T. a fost confirmată de Hotărârea pronunțată la data de 7 iulie_ în cauza C-263/10, N., prin care s-a decis că art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că impunerea unei taxe fiscale (taxa pe poluare) doar autovehiculele înmatriculate pentru prima dată în România după . O.U.G. nr. 50/2008 creează un efect protecționist pe piață, descurajând importul de mașini de ocazie fără a descuraja în egală măsură și cumpărarea de mașini existente pe piața națională anterior O.U.G. nr. 50/2008.
Cât privește forța obligatorie a hotărârilor CJUE în cauzele T. c. României și N. c. României, trebuie avut în vedere că aceste hotărâri privesc interpretarea dreptului Uniunii Europene, respectiv a art. 110 TFUE. Interpretarea CJUE urmareste cunoasterea sensului exact al unor dispozitii din continutul Tratatelor sau al dreptului derivat al UE, iar soluțiile date de CJUE sunt obligatorii în ceea ce privește modul în care strebuie interpretate dispozițiile dreptului european.
Instanțele naționale (indiferent de gradul de jurisdicție) au obligația de aplicare a normei comunitare ținând cont de interpretarea dată de Curte articolului 110 TFUE, urmând ca, în soluționarea cauzelor cu care sunt sesizate, să respecte interpretarea Curții.
Pe de altă parte, instanțele naționale trebuie să aplice cu prioritate normele dreptului comunitar, lăsând neaplicată legislația națională contrară acestora, în speță O.U.G. nr. 50/2008 (cauza C-106/77, Simmenthal, punctele 21-24).
Pentru aceste motive în temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta pârâtă D.G.F.P- ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE FETEȘTI împotriva sentinței civile nr.3181/F/08.11.2012 pronunțată de Tribunalul Ialomița în contradictoriu cu intimatul reclamant A. Ș., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată azi, 10.06.2013, în ședință publică.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M.-C. I. O. S. V. N.
GREFIER,
D. Ș.
Jud.fond. Tribunalul Ialomița
I. D.
The.red.O.S
2 ex
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 42/2013.... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 2665/2013. Curtea de... → |
|---|
