Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 1877/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1877/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 07-06-2013 în dosarul nr. 35569/3/2012*
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1877
Ședința publică de la data de 07.06.2013
Curtea compusă din:
Președinte – G. A. F.
Grefier – M. H.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul I. DE C. FIZICĂ „I. M.” în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI – A. NAȚIONALĂ PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ – DIRECȚIA GENERALĂ ORGANISM INTERMEDIAR PENTRU CERCETARE, având ca obiect „suspendare executare act administrativ- declinare”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul I. de C. Fizică „I. M.” prin avocat cu împuternicire avocațială depusă la dosar și pârâtul Ministerul Educației, cercetării, Tineretului și Sportului – A. Națională pentru Cercetare Științifică - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare prin avocat și consilier juridic, cu delegație de reprezentare depusă la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea invocă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, apreciind că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 101din Legea 554/2004, în baza cărora a declinat Tribunalul București competența de soluționare a cauzei și acordă cuvântul părților în dezbaterea acestei excepții.
Reprezentantul autorității pârâte depune înscrisuri, respectiv hotărârea nr. 185/16.04.2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale, învederează instanței că A. Națională pentru Cercetare Științifică a fost desființată, Ministerul Educației Naționale preluând toate atribuțiile acesteia. Citațiile emise poartă ștampila Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, nu a avut loc încă procesul-verbal de predare primire, H.G. nr. 1149/2005 s-a abrogat prin H.G. nr.185/2013, Ministerul Educației Naționale, autoritate publică centrală, are calitatea de pârât în prezenta cauză, apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită.
Apărătorul reclamantului depune înscrisuri, respectiv cerere completatoare a motivării cererii introductive de instanță, învederează că actele pe care le contestă sunt emise de o autoritate publică centrală, față de data la care a fost introdusă acțiunea, iulie 2012, își menține apărările, considerând că instanța competentă a soluționa prezenta cauză este Curtea de Apel București.
Apărătorul pârâtei apreciază competentă Curtea de Apel București, cauzele care au ca obiect litigiile privind fonduri europene nerambursabile se judecă de această instanță, iar Legea nr. 76/2012 (dispozițiile derogatorii) se aplică de la data de 15.02.2013, lăsând la aprecierea instanței excepția necompetenței invocate din oficiu.
Apărătorul reclamantului solicită instanței să țină cont de apărările formulate în cererea de chemare în judecată și de prejudiciile aduse institutului prin tergiversarea soluționării cererii sale.
Apărătorul reclamantului invocă dispozițiile art. 24 Cod procedură civilă, solicitând președintelui completului de judecată să se abțină de la judecarea cauzei.
Președintele completului de judecată arată că nu și-a exprimat punctul de vedere pe fondul cauzei, iar repunerea în discuție a competenței materiale este determinată de legea 76/2012. Nefiind incidente prevederile art. 24 Cod procedură civilă, precizează că nu înțelege să se abțină.
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția necompetenței materiale.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, sub nr._ reclamantul I. DE C. FIZICĂ „I. M.” în contradictoriu cu pârâta M.E.D.C.T – A. NAȚIONALĂ PENTRU CERCETARE ȘTINȚIFICĂ – DIRECȚIA GENERALĂ ORGANISM INTERMEDIAR PENTRU CERCETARE a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării notei de constatare nr. 6889/29.05.2012, în condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Prin sentința civilă nr. 4644/22.08.2012, Curtea de Apel București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal reținând că reclamanta solicită suspendarea executării notei de constatare nr. 6889/29.05.2012, prin care autoritatea pârâtă a dispus o corecție financiară în valoare de 171.808 lei pentru o pretinsă neregulă constatată în legătură cu încheierea actului adițional nr. 1 la contractul de furnizare nr. 3728/23.07.2009, precum și constituirea unui debit în valoare de 171.808 lei, temeiul legal al măsurilor dispuse fiind OUG nr. 66/2011.
În raport de dispozițiile art. 21 din OUG nr. 66/2011 Curtea a constatat că actul administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendată constituie un titlu de creanță fiscală iar potrivit dispozițiilor legale în cazul litigiilor ce privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale precum și accesorii ale acestora, unicul criteriu de departajare a competenței materiale este plafonul valoric, neavând relevanță sub acest aspect rangul autorității publice emitente a actului sau actelor contestate.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a IX- a C. Administrativ și Fiscal sub nr. 3353/18.09.2012.
Prin sentința civila nr. 3353/18.09.2012, Tribunalul București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal a admis excepția necompetenței materiale, a dispus înaintarea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel București – Secția a VIII-a, a constatat ivit conflict negativ de competență și a înaintat cauza spre competentă soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.
Prin decizia civilă nr. 465/30.01.2013 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal sub nr._ .
Prin sentința civila nr. 1905/09.04.2013, Tribunalul București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal a admis excepția necompetenței materiale, a dispus înaintarea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel București – Secția a VIII-a.
Pentru a proceda astfel, Tribunalul reține că prin dispozițiile art.10 alin. (11) din Legea nr.554/2004 se prevede că “Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel”
Astfel, reclamanta solicită suspendarea executării notei de constatare nr. 6889/29.05.2012, prin care autoritatea pârâtă a dispus o corecție financiară în valoare de 171.808 lei pentru o pretinsă neregulă constatată în legătură cu încheierea actului adițional nr. 1 la contractul de furnizare nr. 3728/23.07.2009, precum și constituirea unui debit în valoare de 171.808 lei, temeiul legal al măsurilor dispuse fiind OUG nr. 66/2011, nota de constatare reprezentând un act administrativ fiscal în sensul dispozițiilor Codului de procedură fiscală emis de către o autoritate publică centrală care are ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene.
In raport de considerentele expuse, tribunalul a făcut aplicarea prevederilor art. 159 pct. 2 C.proc.civ. și în raport de prevederile art. 10 alin. 1 ind. 1 din Legea nr. 554/2004 introduse prin punctul 3 din Legea nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
În ședința publică din 7 iunie 2013 curtea a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, excepție ce urmează a fi admisă pentru următoarele considerente:
Astfel cum s-a reținut anterior problema competenței materiale de soluționare a prezentei cauze în primă instanță a fost rezolvată prin regulatorul de competență pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția de contencios administrativ și fiscal, respectiv decizia civilă nr. 465/30.01.2013, prin care instanța supremă reține că pentru determinarea competenței de soluționare a cauzei este necesară raportarea la criteriul valoric, prevăzut de art. 10 alin.1 din Legea nr.554/2004 și nu la rangul autorității emitente, astfel că revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului competența de soluționare a cauzei în primă instanță.
După pronunțarea acestui regulator de competență a fost promulgată Legea nr.76/2012, prin care se completează articolul 10 al Legii nr.554/2004, în sensul introducerii alin. (11) potrivit căruia “Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel”.
Față de această modificare legală Tribunalul a apreciat că se impune dezinvestirea sa și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București Secția de contencios administrativ și fiscal.
Însă, constată Curtea că dispozițiile art. 10 alin. 1 ind. 1 din Legea nr. 554/2004, introduse prin punctul 3 din Legea nr. 76/2012, nu se aplică în cauza de față, din moment ce Legea nr.76/2012 a intrat în vigoare la 15.02.2013, așadar ulterior învestirii instanței cu prezenta cerere de chemare în judecată și nu cuprinde dispoziții derogatorii, similare prevederilor art. XXIII din Legea nr.2/2013.
Ca atare, cât timp competența de soluționare a unei cauze se determină prin raportare la normele legale în vigoare la data sesizării instanței, prevederile art.10 alin.1 indice 1 din Legea nr.554/2004 nu pot fi avute în vedere decât pentru procesele începute după ., ceea ce nu este cazul în prezenta speță.
În raport de considerentele anterioare curtea va admite excepția necompetenței materiale și în temeiul dispozițiilor art.159 pct.2 C.proc.civ. raportat la prevederile art.10 alin.1 din Legea nr.554/2004 va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București Secția de contencios administrativ și fiscal.
Constatând ivit conflictul negativ de competență, va înainta dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție- Secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea pronunțării regulatorului de competență.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul I. DE C. FIZICĂ „I. M.” în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI – A. NAȚIONALĂ PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ – DIRECȚIA GENERALĂ ORGANISM INTERMEDIAR PENTRU CERCETARE în favoarea Tribunalului București – Secția de C. Administrativ și Fiscal.
Constată ivit conflictul negativ de competență și înaintează dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de C. Administrativ și Fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 07.06.2013.
PREȘEDINTEGREFIER
G. A. FARMATHYMARIANA H.
| ← Despăgubire. Decizia nr. 2010/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Decizia nr. 3791/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
