Anulare act administrativ. Sentința nr. 2195/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 14.06.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de 21.06.2013 și 28.06.2013, a pronunțat următoarea hotărâre:

CURTEA

Prin cererea inregistrata la 31.05.2011, reclamanta S.C. V. S.A. a chemat in judecata pe pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, anularea Procesului-verbal de constatare nr. 24.483 din data de 08.11.2010 emis de parata si a Deciziei nr. 28.320 din data de 21.12.2010, de soluționare a plângerii prealabile formulata de reclamanta impotriva acestui proces-verbal.

In motivare, reclamanta a aratat ca la data de 24.05.2006, intre ea, in calitate de beneficiar si parata, in calitate de Autoritate Contractanta s-a încheiat Contractul de finanțare nr. CI._/24.05.2006, având ca obiect acordarea unei finanțări nerambursabile de către intimata in valoare totala de maxim 6.195.959 lei.

La data de 08.11.2010, intimata Agenția de Plați Pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit a emis Procesul-verbal de constatare nr. 24.483 privind proiectul „Modernizarea abatorului de carne si produse din carne etapa a II-a", prin care s-a dispus stabilirea in sarcina reclamantei a unui debit in cuantum de 5.251.377,85 lei, reprezentând rambursare contravaloare sume

plătite in cadrul Contractului de finanțare nr. CI._ /24.05.2006.

1.Prin acest proces-verbal, parata dispune de fapt, restituirea intregii finanțări nerambursabile in valoare de 5.251.377,85 lei (din totalul sumei finanțate, pentru suma de 754.921,08 lei, parata dispusese anterior restituirea, prin procesul-verbal nr. 9730/18.05.2010 - proces aflat pe rol), desi se retine ca „neregula" constatata viza doar doua dintre contractele de achiziții de bunuri, a căror finanțare nerambursabila acordata de intimata este in valoare totala de 828.858 euro.

Astfel:

a)In ceea ce privește achiziția de bunuri la care au participat firmele:

-R. KISSINGER GmbH;

-.. si

-STAFF ICE SYSTEM S.R.L.,

caz in care, contractul de achiziții a fost incheiat cu firma R. Kissinger GmbH, se retine de către autoritatea parata, ca oferta emisa in numele companiei italiene STAFF ICE SYSTEM ar fi falsa.

b)In ceea ce privește achiziția de bunuri la care au participat firmele:

-R. KISSINGER GmbH;

-.. si

-ZILLI & BELLINI S.R.L.,

se retine de către autoritatea parata, ca ar exista suspiciuni, ca firma cu care a fost incheiat contractul de achiziții, ZILLI & BELLINI S.R.L, prin intermediul relațiilor contractuale conexe cu societățile ABATOR V. si DAMAR TRADING, ar fi făcut plați, drept recompensa pentru achiziția liniei de conservare in cadrul proiectului realizat cu fonduri SAP ARD de către beneficiarul S.C. V. S.A.

2.Primul contract, incheiat cu firma R. Kissinger GmbH este in valoare de 613.020 Euro, din care finanțarea nerambursabila reprezintă 50%, respectiv 306.510 Euro, iar al doilea contract de achiziții, cel incheiat cu firma Zilli & Bellini S.R.L. este in valoare de 1.044.696 Euro, din care valoarea finanțării reprezintă 522.348 Euro.

Așadar, desi valoarea finanțării aferenta celor doua contracte de achiziții este de 828.858 Euro. Parata, cu încălcarea principiului proportionalitatii consacrat de legislația comunitara in materie (art. 2 din Regulamentul nr. 2988/1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, art. 103 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene nr. 1605/2002 si art. 87 din Regulamentul 2342/2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene), dispune rambursarea întregii finanțări.

3.De precizat, ca dupa cum se menționează in cuprinsul procesului-verbal a cărei anulare o solicita, acest act administrativ a fost emis ca urmare a unei sesizări din partea Oficiului European Antifrauda („act de prima descoperire administrativa" dupa cum respectiva instituție il numește), fara insa ca intimata sa efectueze propriile cercetări ori sa aștepte comunicarea raportului final al OLAF, DLAF ori DNA, dimpotrivă intimata facand mențiunea ca „apreciază ca nu este necesara audierea beneficiarului."

4.Împotriva Procesului-verbal nr. 24.483/08.11.2010 emis de parata, reclamanta a formulat plângere prealabila in conformitate cu dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, care a fost insa respinsa de către parata prin Decizia nr. 28.320 din 21.12.2010.

Ambele acte administrative, respectiv Procesul-verbal nr. 24.483/08.11.2010, cat si Decizia nr. 28.320/21.12.2010 emise de intimata sunt nelegale si netemeinice, motiv pentru care solicita anularea acestora.

5. Parata a emis Procesul-verbal nr. 24.483 din data de 08.11.2010 doar pe baza unei „note de prima descoperire administrativa" a OLAF (a se vedea pct. 11, paragraful nr. 7 din adresa OLAF transmisa APDRP atașata), fara insa a aștepta intocmirea Raportului final OLAF, Notei de control DLAF, Actului de control al modului de utilizare a fondurilor emis de către Direcția de Control si Antifrauda din cadrul APDRP sau Rechizitoriului DNA, asa cum obligau dispozițiile art. 11 din O.G. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător si art. 2, 3 si 8 din Normele Metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 79/2003 aprobate prin HG. 1306/2007.

De asemenea, conform art. 2 lit. g) din O.G. 79/2003, activitatea de recuperare a creanțelor bugetare trebuie precedată de o activitate de constatare a creanțelor bugetare rezultate din nereguli, fapt ce presupune o stabilire si individualizare a obligației de plata sub forma unui titlu de creanța, etapa peste care in speța de fata, intimata a trecut, procedând direct, doar in baza actului de prima descoperire al OLAF la întocmirea procesului-verbal de constituire a debitului.

Aceste nereguli, au fost sesizate de către Departamentul pentru Lupta Antifrauda - DLAF, care este instituția de contact in România a OLAF, care, prin Adresa nr. 7/147/C.D. din 14.03.2011, il informează despre acestea pe Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, domnul V. Tabăra.

Prin aceasta adresa, DLAF il informează astfel pe Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale de faptul ca APDRP, intocmind procesele-verbale de constituire a debitului, nu a procedat in spiritul legislației interne si comunitare in materie, care obliga autoritățile competente romane sa „procedeze la efectuarea de verificări in vederea stabilirii, individualizării obligației de plata si, dupa caz, la emiterea titlului de creanța in cadrul activităților curente" (art. 8 din Normele de aplicare a O.G. 79/2003).

De asemenea, ministrul agriculturii este informat de faptul ca, intimata nu a așteptat emiterea de către OLAF a raportului final de control, intocmit conform Regulamentului CE nr. 1073/1999, care, potrivit art. 9 alin. 2 din acest act normativ european, este singurul mijloc de proba care poate fi utilizat in procedurile administrative si judiciare naționale, sesizarea transmisa, ca „nota de prima descoperire" neputand avea acest caracter.

Ca urmare a acestei adrese a DLAF, Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, prin Adresa nr. 1075/16.03.2011 transmisa intimatei, având in vedere fundamentarea DLAF, instituție de contact a OLAF ii solicita intimatei sa implementeze toate considerațiile DLAF, arătând totodată ca „se impune de urgenta revocarea proceselor verbale de constatare in conformitate cu prevederile legale".

In consecința, intimata APDRP a emis Nota nr. 4457/870/28.02.2011, aprobata de Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale la data de 01.03.2011 prin care s-a dispus:

- suspendarea soluționării contestațiilor formulate impotriva proceselor-verbale de constatare pana la obținerea Notei de control DLAF/Raportului final OLAF/Rechizitoriului DNA;

-cu respectarea principiului proportionalitatii sancțiunii in funcție de gravitatea neregulii, pentru următoarele sesizări/scrisori primite de la OLAF, altele decât Rapoartele finale, APDRP va proceda la înregistrarea acestora ca reprezentând „Note de prima descoperire" (P.), va intocmi propriul raport de control si, daca este cazul, va solicita DLAF verificarea aspectelor semnalate de OLAF in vederea obținerii de dovezi si documente probante suplimentare fata de constatările preliminare ale OLAF, cu solicitarea de a fi emisa Nota de control la finalizarea verificărilor, pe baza căreia se va face inregistrarea in Registrul debitorilor (a se vedea Nota nr. 4457/870/28.02.2011 pe care o anexam prezentei).

Așadar, cu alte cuvinte, parata APDRP a recunoscut ca a procedat incorect la:

- întocmirea proceselor-verbale de constatare fara existenta unui Raport final OLAF/ Nota de constatare DLAD/Rechizitoriu DNA;

- dispunerea prin procesele-verbale de constatare a restituirii întregii finanțări nerambursabile desi „neregula" vizează doar parti din finanțare, cu încălcarea principiului proportionalitatii instituit de legislația comunitara in materie.

Aceste masuri, au fost comunicate de către intimata APDRP, cu Adresa nr. 5759/17.03.2011, Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Cabinetului Primului-Ministru al României si Ministerului Finanțelor Publice - Autoritatea de Certificare si Plata.

De masurile adoptate de mai sus, reclamanta nu a mai putut beneficia insa, intrucat desi a făcut numeroase demersuri in acest sens fata de parata, aceasta considera (a se vedea paragrafele 1 si 2 din Adresa nr. 5759/17.03.2011) ca procesele-verbale pentru care au fost deja soluționate plângerile prealabile prin decizie, nu mai pot fi revocate de către parata, acestea putând fi anulate doar de către instanța de judecata, iar daca APDRP ar face sesizarea la instanța competenta, ar trebui sa suporte cheltuielile aferente.

In aceste condiții, reclamanta sesizând in mod legal instanța de judecata, urmează ca aceasta sa procedeze la anularea procesului-verbal de constatare si a deciziei de soluționare a plângerii prealabile ca fiind nelegale si netemeinice.

6. Cele sesizate de către OLAF prin nota de prima descoperire (sesizare preliminară ce nu poate constitui inscris probator potrivit art. 9 alin. 2 din Regulamentul CE nr. 1073/1999) nu pot constitui „nereguli" in accepțiunea dispozițiilor legale interne si comunitare.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 2 din O.G. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzator, aprobata prin Legea 529/2003, „constituie obiect al controlului si recuperării creanțelor bugetare (...) sumele plătite necuvenit din fonduri comunitare si/sau din cofinantarea aferenta, ca urmare a neregulilor si/sau fraudei (...) ".

Or, la art. 2 lit. a) din același act normativ, NEREGULA este definita ca insemnand, „ orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, precum si orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanțare, memorandumurilor de înțelegere, acordurilor de finanțare privind asistenta financiara nerambursabila acordata României de Comunitatea Europeana, precum si a prevederilor contractelor încheiate in baza acestor memorandumuri/acorduri, rezultând dintr-o acțiune sau omisiune a operatorului economic, care, printr-o cheltuiala neeligibila, are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunității Europene (...) ".

Așadar, pentru ca o anumita fapta (acțiune sau omisiune) sa poată constitui „neregula" in accepțiunea dispozițiilor legale mai sus citate, se cere ca respectiva abatere sa aiba drept consecința prejudicierea bugetului general al Comunității Europene.

Altfel spus, pentru ca o fapta sa constituie „neregula", este imperativ necesar sa fie indeplinite doua condiții cumulative, si anume:

- sa constituie o abatere de la legalitate, regularitate si conformitate;

- sa aiba drept consecința prejudicierea bugetului general al Comunității Europene.

Or, in speța, parata nu face in nici un fel dovada faptului ca s-ar fi produs consecința obligatorie a prejudicierii bugetului general al Comunității Europene.

Astfel, in ceea ce privește oferta firmei STAFF ICE SYSTEM S.R.L., aceasta nu a fost declarata câștigătoare si nu a fost selectata, iar oferta câștigătoare, a firmei germane R. KISSINGER GmbH este oferta cea mai competitiva, având in vedere raportul pret/calitate.

De asemenea, nu se face in nici un fel dovada ca ar fi putut fi selectata o oferta mai competitiva, chiar si in situația in care ar fi fost solicitate cereri de oferta si de la alti furnizori.

In lipsa unor astfel de dovezi, nu se poate presupune ca prejudicirea bugetului Comunității Europene s-ar fi produs, intrucat, data fiind gravitatea acuzației, aceasta nu se poate prezuma.

Așadar, este evident ca nu sunt întrunite cele doua condiții cumulative si imperativ cerute de lege pentru existenta „neregulii" in sensul definit mai sus de lege: abatere de la legalitate, regularitate si conformitate si respectiv prejudicierea bugetului general al Comunității Europene.

Astfel, oferta STAFF ICE SYSTEM - ITALIA, i-a fost transmisa reclamantei de catre reprezentantul in România al acestei firme, in patru exemplare in original si trei copii, asa cum prevede procedura de achiziții, la societate existând plicurile cu care a fost transmisa aceasta oferta.

Din informațiile pe care le deține, datorita divergentelor financiare apărute intre S.C. GEMA K&M ROMANÍA S.R.L., reprezentata prin dl. M. C. si STAFF ICE SYSTEM, conducerea acesteia din urma nu a mai recunoscut calitatea de reprezentant al S.C. GEMA K&M ROMÂNIA S.R.L. in România, desi calitatea de reprezentant era de notorietate, fiind cunoscuta ca atare atat de S.C. V. S.A. cat si de alte firme romanești la momentul ofertării, buna-credinta a reclamantei neputand fi astfel, pusa la îndoiala.

Cat privește prejudicierea bugetului general al Comunității Europene, arata ca bunurile au fost achiziționate la cel mai bun raport calitate-pret, ceea ce poate fi dovedit inclusiv prin expertize de specialitate, cat si prin faptul ca s-au atins indicatorii economico-financiari stabiliți prin studiul de fezabilitate întocmit in prealabil, ceea ce a dus la o creștere a cifrei de afaceri, in anul 2010, de 3(trei) ori fata de anul 2005.

In concluzie, fata de cele de mai sus, nu este întrunită niciuna din cele doua condiții cerute imperativ de lege si cu atat mai puțin nu sunt întrunite cumulativ cele doua condiții, pentru a exista „neregula" care sa-i dea dreptul intimatei de a solicita rambursarea finanțării.

O astfel de dovada nu a fost făcuta nici in ceea ce privește contractul de achiziție de bunuri încheiat cu firma ZILLI & BELLINI S.R.L., parata presupunând doar ca aceasta firma ar fi plătit prin intermediul unor alte societăți comerciale recompense pentru achiziția liniei de conservare de la aceasta.

Or, aceste acuzații sunt extrem de grave pentru a fi presupuse/prezumate, ele trebuind a fi pe deplin si fara niciun echivoc dovedite.

La fel ca si in cazul primului contract de achiziție, si in acest caz, a fost selectata cea mai competitiva oferta, prețul plătit pentru echipamentele achiziționate fiind prețul corect al pieței, iar furnizorul nu avea nici un motiv sa plătească „recompense" atâta vreme cat a incasat pe echipamentele respective prețul real si nu un pret mai mare.

De altfel, pentru a se trage concluzia ca plățile efectuate de firma italiana către ABATOR V. si DAMAR TRADING nu ar reprezenta altceva decât „recompense" pentru achizionarea de către S.C. V. S.A. a echipamentelor tehnologice de la aceasta firma, ar trebui ca mai intai sa se faca dovada fictivitatii contractelor incheiate de aceasta cu cele doua societăți comerciale romane, dovada ce nu s-a făcut in nici un fel.

Or, prin Nota de constatare incheiata la data de 20.09.2010 de către Garda Financiara V., in cadrul controlului efectuat la .. (fosta S.C. ABATOR VA..), control dispus de către P. de pe langa Inalta Curte de Casație si Justiție - D.N.A., Serviciul Teritorial Iasi, se constata ca intre aceasta firma si firma ZILLI & BELLINI S.R.L. ITALIA, au existat raporturi comerciale contractuale reale, plățile efectuate de firma italiana având la baza facturi intocmite in baza unor situații de lucrări efectuate de către S.C. ABATOR V.. (actualmente ..).

De asemenea, prin aceeași Nota, se constata, urmare a verificărilor efectuate asupra jurnalelor de cumpărări si a jurnalelor de vânzări, ca in perioada 2005-2008, S.C. ABATOR V.. nu a avut relații comerciale, nici in calitate de furnizor si nici in calitate de client cu S.C. DAMAR TRADING S.R.L. București.

In concluzie, nici in ceea ce privește acest contract de achiziții nu sunt întrunite condițiile impuse de lege pentru a exista „neregula", asa cum este ea definita de lege si cu atat mai puțin nu sunt intrunite condițiile pentru a exista o „frauda", asa cum este ea definita de art. 2 lit. b) din O.G. 79/2003.

Nu lipsit de importanta este si faptul ca cele doua contracte de achiziții de mai sus, au fost avizate de A.P.D.R.P. in calitatea sa de autoritate contractanta, in cadrul procedurii legale de verificare si avizare.

Desi in cadrul procesului-verbal contestat prin prezenta, reclamanta nu este acuzata de frauda (vorbindu-se doar de nereguli), arata ca nici nu poate fi acuzata de „frauda" in accepțiunea O.G. 79/2003, intrucat potrivit art. 2 lit. b) din acest act normativ, pentru a exista „frauda", trebuie sa se producă „alocarea/dobândirea, respectiv utilizarea nepotrivita sau incorecta a fondurilor comunitare de la bugetul general al Comunității Europene ".

Or, pentru aceleași rațiuni ca si mai sus, autorii procesului-verbal contestat nu au făcut dovada utilizării nepotrivite sau incorecte a fondurilor comunitare, sumele alocate in cadrul contractului de finanțare fiind utilizate intocmai, potrivit contractului de finanțare.

Prin decizia de soluționare a plângerii prealabile, intimata nu răspunde problemei ridicate de reclamanta, referitoare la neintrunirea condițiilor legale pentru existenta neregulii.

Mai mult, intimata invoca dispozițiile art. 11 alin. 1 din H.G. 1306/2007, cărora le da un sens propriu, contrar realității.

Astfel, desi respectivele dispozițiile legale statuează obligativitatea autorităților naționale de a declanșa procedura de constatare a creanțelor bugetare, aceasta considera ca este suficient sa-si insuseasca concluziile unei sesizări preliminare a OLAF, desi nu exista un raport final in acest sens si fara ca aceasta sa ma faca si propriile constatări asa cum obliga dispozițiile legale invocate.

7. In mod de asemenea greșit retine parata ca oferta Staff Ice Sistem ar fi falsa.

In realitate, reclamanta a acționat fiind de buna-credinta, solicitând oferta de la persoana pe care o cunoștea ca fiind reprezentantul in România al acestei firme, aceasta calitate a S.C. GEMA K&M ROMÂNIA S.R.L. fiind de notorietate.

Dupa cum rezulta din Adresa S.C. GEMA K&M G. - STAFF ICE SYSTEM S.R.L. înregistrata la reclamanta sub nr. 7226/19.11.2010, aceasta firma a acționat in România ca si reprezentanta a STAFF ICE SYSTEM in baza unor intelegeri făcute cu insusi domnul Massimo Gessaroli - reprezentant al respectivei firme italiene.

Aceasta calitate, si-a declinat-o S.C. GEMA K&M G. nu numai in raporturile cu reclamanta, dar si cu ceilalți parteneri din tara.

Este evident așadar, ca reclamanta, care nu are la dispoziție pârghiile si instrumentele de verificare ale OLAF, a acționat cu buna-credinta, având convingerea ca, cererea de oferta a fost transmisa către persoanele indrituite.

Daca lucrurile nu stau asa, atunci in nici un caz nu poate fi acuzata reclamanta de fals, sau de faptul ca ar fi cunoscut ca oferta respectiva constituie un fals.

Cat privește faptul ca firma italiana Staff Ice System ar avea ca si obiect de activitate doar vânzarea echipamentelor din categoria celor pentru care reclamanta a organizat selecția de oferte si nu si asigurarea service-ului, arata ca este bine știut si se poate proba, ca S.C. GEM A K&M G. asigura in România service-ul pentru Staff Ice System a respectivelor echipamente.

Atat in procesul-verbal de constatare, cat si in decizia de soluționare a plângerii prealabile, intimata retine in mod cu totul greșit faptul ca Staff Ice System nu ar fi fost autorizata sa furnizeze echipamente din cele pentru care a fost organizata selecția de oferte.

In realitate, aceasta afirmație este contrazisa de insusi conținutul procesului-verbal, unde se menționează ca in răspunsul dat de firma Staff Ice System către GEMA, se precizează ca firma italiana „poate vinde astfel de echipamente", dar nu poate asigura consultanta tehnica (a se vedea fila 5 procesul-verbal).

8. Se mai retine in procesul-verbal, ca reclamanta s-ar face vinovata de incalcarea art. 4 - „Eligibilitatea cheltuielilor" din Secțiunea B -„Managementul, Monitorizarea si Evaluarea Programului" din Legea 316/2001 - Acordul Mulți anual de Finanțare a Programului SAP ARD, care prevede ca „ cheltuiala va fi eligibila pentru sprijinul comunitar pentru SAP ARD, daca este in conformitate si cu acest acord, numai in cazul in care utilizarea asistentei SAPARD este in concordanta cu principiile managementului financiar adecvat si in special ale economiei si eficientei costurilor ".

Or, reclamanta, in cazul ambelor contracte de achiziție pe care le-a încheiat in cadrul proiectului, a ales oferta cea mai competitiva din punct de vedere financiar si al calității bunurilor achiziționate.

Pentru a se putea afirma ca s-au incalcat respectivele dispoziții legale, trebuia sa se efectueze o expertiza de specialitate, din care sa rezulte, ca echipamentele respective puteau fi achiziționate la un pret mai mic, ceea ce insa nu s-a făcut.

Dimpotrivă, reclamanta a respectat atat dispozițiile mai sus citate, cat si dispozițiile art. 8 alin. 1 lit. b) din Acord, care statueza ca ,,România se va asigura ca plățile de la Agenția SAPARD către beneficiar:

b) sunt bazate pe declarațiile de cheltuieli făcute de beneficiar, evidențiate prin facturile originale primite sau prin alte documente justificative (...) ".

9. Chiar daca ad absurdum achizițiile de bunuri aferente celor doua contracte ar fi afectate de „neregula", desi mai sus a făcut dovada contrarie, parata tot a procedat in mod nelegal la constituirea ca si debit a intregii finanțări nerambursabile.

Dispozițiile legale comunitare, instituie principiul proportionalitatii sancțiunilor administrative, dupa cum in mod corect sesizează prin Adresa nr. 7/147/CD din 14.03.2011 DLAF pe Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, care isi insuseste intru-totul argumentele DLAF si ca urmare, ii solicita paratei implementarea considerațiilor DLAF, intimata emițând in consecința Nota nr. 4457/870/28.02.2011, prin care dispune ca pe viitor sa se aplice acest principiu.

Astfel, potrivit art. 2 alin. 1 din Regulamentul nr. 2988/1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene ,,controalele, masurile si sancțiunile administrative se introduc în măsura în care acest lucru este necesar pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a dreptului comunitar. Acestea trebuie sa fie eficace, proporționale si convingătoare, astfel încât sa ofere o protecție adecvata a intereselor financiare ale Comunităților ".

De asemenea, conform art. 103 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene nr. 1605/2002, "in cazul în care aceste greseli, neregularități sau fraude sunt imputabile contractantului, instituțiile pot refuza, în plus, efectuarea plăților, pot recupera sumele deja plătite sau pot rezilia toate contractele încheiate cu contractantul respectiv, proportional cu gravitatea greșelilor, a neregularităților sau a fraudei".

In același sens, sunt si dispozițiile art. 87 din Regulamentul nr. 2342/2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1605/2002.

De precizat, ca dupa cum arata si DLAF in Adresa nr. 7/147/CD din 14.03.2011, in punctul de vedere al Serviciului Juridic al Comisiei nr. (2010)_-17.12.2010, se retine ca in cazuri similare, condiția recuperării integrale din MAFA (Acordul Multianual de Finanțare) nu este aplicabila situațiilor in care plățile către beneficiari au fost reduse sau suspendate din cauza neregulilor identificate de autoritățile naționale.

Este evident așadar, ca parata a procedat in mod nelegal la solicitarea de restituire a intregii finanțări nerambursabile.

Reclamanta a acționat cu buna-credinta, iar prezumția de buna-credinta nu a fost răsturnata de către intimata, aceasta aplicând in mod greșit dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. c) din Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 2988/1995 al Consiliului Uniunii Europene, dispunandu-se retragerea totala a împrumutului nerambursabil.

In realitate, in condițiile in care s-ar fi constatat ca, ." faptul de a nu solicita „personal" cele 3 oferte de la furnizori, incidente erau dispozițiile art. 4 din Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 2988/1995 al Consiliului Uniunii Europene, cu consecința de a rambursa doar sumele primite nejustificat, respectiv a celor aferente contractului de achiziție respectiv si nu de a rambursa intreaga suma din contractul de finanțare nerambursabila.

Cat privește contractul de achiziții încheiat cu Zilli & Bellini, nu s-a făcut nici un moment de către parata dovada asa-ziselor plați drept recompensa, dimpotrivă aceasta afirmație a intimatei, fiind infirmata de către Nota de constatare din 20.09.2010 a Gărzii Financiare V..

In drept: art. 10 si 11 din Legea nr. 554/2004 a Contenciosului administrativ.

Probe: inscrisuri si expertize de specialitate.

La 13.10.2011, parata a depus intampinare, solicitand respingerea cererii de anulare a actelor administrative reprezentate de Procesul verbal de constatare nr. 24.483/08.11.2010 și de Decizia nr. 28.320/21.12.2010 de soluționare a contestației beneficiarului ca neîntemeiată.

In motivare, parata a aratat ca:

I. Prezentarea situației generale:

Între A.P.D.R.P. (fosta Agenția SAPARD conform O.U.G. nr. 13/2006), în calitate de Autoritate Contractantă și reclamanta S.C. V. S.A., în calitate de Beneficiar, la data de 24.05.2006 s-a încheiat Contractul de finanțare nr. C 1._, având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de 6.195.959 lei pentru realizarea proiectului intitulat „Modernizarea abatorului de carne și produse din carne din etapa a ii-a" valoarea eligibilă a investiției fiind de 12.391.918 lei.

Această finanțare nerambursabilă este constituită din două componente, ambele gestionate de Ministerul Finanțelor Publice potrivit O.U.G. nr. 63/1999, cu modificările și completările ulterioare, respectiv: contribuția financiara a Comunității Europene în proporție de 75% și contribuția publică națională în proporție de 25%.

Contractul de finanțare menționat s-a încheiat în baza Legii nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului multianual de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, stabilind cadrul administrativ, legal și tehnic de implementare a Programului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală SAPARD, adoptat prin Reglementarea Comisiei (CE.) nr. 1.268/1999 din 21 iunie 1999 privind suportul Comunității pentru măsurile de preaderare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale în țările candidate din centrul și estul Europei în perioada de preaderare.

Art. 7 din Secțiunea C (Prevederi Generale) a Legii nr. 316/2001 stipulează că: „In cazul în care se suspectează sau se dovedesc eșecul unui beneficiar în ceea ce privește respectarea obligațiilor legate de Program, precum și încercările de a obține de la Agenția SAPARD plăți pentru care nu are nici un drept, România va urmări orice asemenea eșecuri și încercări, conform procedurilor naționale legale, într-un mod nu mai puțin riguros decât în cazurile în care sunt implicate fonduri publice naționale."

Dispozițiile legale privind desfășurarea activității de implementare a Programului SAPARD (Legea nr. 316/2001 și OG nr. 79/2003, inclusiv normele metodologice de aplicare a OG) prevăd că eligibilitatea cheltuielilor este supusă verificărilor pe tot parcursul duratei de valabilitate a contractului de finanțare (perioada de execuție a proiectului - care se poate întinde pe maxim 2 ani, la care se adaugă o perioadă de 5 ani de monitorizare, conform art. 2 din contractul-cadru de finanțare).

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) (privind controalele tehnice și financiare) din Anexa I Prevederi Generale la Contractul de finanțare „beneficiarul trebuie să consimtă la inspecții pe bază de documente sau la fața locului efectuate de Autoritatea Contractantă, Comisia Europeană și Curtea de Conturi a Comunității Europene asupra modului de utilizare a finanțării nerambursabilă. în conformitate cu Acordul Multianual de Finanțare dintre România si UE, ratificat prin Legea nr. 316/2001, pe perioada de valabilitate a contractului."

Astfel, pe parcursul derulării contractului de finanțare, modul de implementare al proiectului face obiectul unor controale efectuate de Direcția Control și Antifraudă din cadrul A.P.D.R.P., Autoritatea de audit a Curții de Conturi a României, alte instituții naționale abilitate (D.L.A.F., D.N.A.), precum și comisii din partea Uniunii Europene (OLAF).

Astfel, pe lângă verificările efectuate pe fluxul de implementare al unui proiect de către serviciile de specialitate din cadrul Agenției, există și alte niveluri de control efectuate de direcțiile/instituțiile menționate mai sus al căror scop îl reprezintă atât verificarea conformității și eligibilității proiectelor și a beneficiarilor, evaluării și selecției proiectelor, respectarea modului de atribuire a contractelor de achiziții și realitatea plăților, cât și verificarea modului de lucru al serviciilor de specialitate, ocazie cu care în situația în care se constată abateri de la prevederile contractului de finanțare, legislația națională și de la condițiile de acordare a finanțării în cadrul Programului SAPARD stipulate în Acordul Multianual de Finanțare (MAFA) încheiat între România și Comisia Europeană, se procedează la stabilirea debitului și recuperarea acestuia în conformitate cu legislația națională în vigoare.

In conformitate cu procedurile de lucru ale APDRP și cu legislația specifică națională, Agenția este obligată să efectueze controale la solicitarea instituțiilor din cadrul Comisiei Europene sau, mai mult, să procedeze direct, fără alte controale, la recuperarea sumelor în cazul în care aceste instituții transmit rapoarte/adrese cu propriile concluzii.

In baza prevederilor Regulamentului Consiliului (EURATOM EC) nr. 2185/96 din 11 noiembrie 1996, referitor la controalele pe teren efectuate de Comisie pentru protejarea intereselor financiare ale Comunității Europene împotriva fraudei și a altor nereguli, OFICIUL EUROPEAN DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ a efectuat o vizită pe teren la sediul societății STAFF ICE SYSTEM, orașul Rimini, Italia. La controlul pe teren, alături de reprezentanții OLAF a participat un reprezentant al Gărzii Financiare Italiene și următorii reprezentanți ai .: A. GESSAROLI – director general și membru al consiliului de administrație, Massimo GESSAROLI - șeful departamentului comercial, Stefano GESSAROLI - șeful departamentului tehnic și Tiziano FABBRI - consultantul de afaceri al firmei. în urma vizitei pe teren s-a întocmit un raport care a fost contrasemnat de reprezentanții societății STAFF ICE SYSTEM prezenți la verificare.

în raport sunt înscrise următoarele precizări făcute de domnul Masssimo GESSAROLI cu privire la societatea V. SA și la oferta prezentată în dosarul achiziției de echipamente pentru procesarea și ambalarea produselor din carne: „- STAFF ICE SYSTEM SRL nu are cunoștință despre . firmă nefiind înregistrată în registrul clienților;

-STAFF ICE SYSTEM SRL nu a primit nicio invitație de participare la procedura de selecție de oferte inițiată de compania românească;

-Formatul ofertei și ștampilele nu erau cele originale;

-Antetul ofertei indică STAFF ICE SYSTEM SRL, iar ștampila din josul paginii STAFF ICE SYSTEM SPA

-Semnătura de pe documente figurează ca fiind a d-lui Massimo GESSAROLI, însă acesta nu este reprezentantul companiei, de aici presupunerea că numele tipărit nu este decât o eroare de redactare ce aparține persoanei care a întocmit documentul;

-Oferta nu era numerotată sau datată;

-Niciunul dintre echipamentele menționate nu fusese comercializat și nici nu făcuse obiectul negocierilor purtate de STAFF ICE SYSTEM SRL."

In sprijinul afirmației că oferta prezentată în dosarul de achiziție al . falsă", domnul Massimo GESSAROLI, reprezentantul STAFF ICE SYSTEM SRL a făcut următoarele observații:

>Niciun reprezentant al STAFF ICE SYSTEM SRL nu a emis oferta în cauză/și/sau nici nu a permis unei terțe persoane să facă acest lucru;

>începând cu 2004, STAFF ICE SYSTEM SRL, a trimis ofertele sale clienților străini prin intermediul unor facturi proforme, care puteau fi folosite ca și confirmări ale comenzilor;

>STAFF ICE SYSTEM nu a avut niciun angajat vorbitor de limba română și în plus nu a apelat la nicio firmă traducătoare și nicio altă instituție nu a primit documentele firmei de la aceasta, pentru a fi traduse în limba romană;

>Oferta prezintă neconcordanțe iar echipamentele din listă au fost produse de STAFF ICE SYSTEM SRL doar în anumite ocazii și doar parțial;

>Compania românească căreia i s-au adresat aceste oferte, nu este cunoscută firmei STAFF ICE SYSTEM SRL și nu este înregistrată în registrul de clienți;

>STAFF ICE SYSTEM SRL nu a primit niciodată vreo invitație de participare la procedura de selecție lansată de compania românească (scrisorile de invitație anexate cererilor SAPARD, din care reieșeau că au fost trimise STAFF ICE SYSTEM SRL, sunt de asemenea false);

>Formatul ofertelor și al ștampilelor nu corespunde celui folosit de STAFF ICE SYSTEM SRL;

>în unele cazuri s-a constatat o discrepanță între antetul (ICE SYSTEM STAFF SRL) și ștampila de la sfârșitul ofertei (STAFF ICE SYSTEM S.p.a);

>Semnătura de lângă ștampila companiei nu aparține domnului GESSAROLI;

>În unele cazuri numele acestuia, Massimo GESSAROLI, a fost scris greșit: „Masimo CESAROLI", „Massimo GESAROLI", „Massimo CESSAROLI", „Massimo GESAROLI", „Masimo GESAROLI".

> Cu excepția unui număr mic, aproape 95% din echipamentele listate nu au fost niciodată vândute sau oferite de către STAFF ICE SYSTEM SRL, din moment ce cea mai mare parte a utilajelor menționate în acele oferte nu corespund activității principale a STAFF ICE SYSTEM SRL.

Cu ocazia controlului pe teren OLAF a obținut copiile unui schimb de mailuri între . G. SRL (societatea fiind o filială din România a societății R. KISSINGER din Germania) și STAFF ICE SYSTEM SRL din care rezultă faptul că având informația efectuării unor investigații au fost făcute demersuri de către societatea GEMA cu scopul de a influența compania italiană în ascunderea dovezilor care trădau falsurile făcute.

OLAF a obținut de asemenea, o altă . mailuri prin care societatea GEMA (cu patru zile înainte de efectuarea deplasării din Italia a delegației OLAF) solicita societății STAFF ICE SYSTEM să facă dovada capacității sale de a furniza utilaje și echipamente pentru industria de procesare a cărnii. Răspunsul dat de societatea STAFF ICE SYSTEM a fost acela că poate vinde astfel de echipamente, dar nu poate asigura niciun fel de consultanță sau asistență tehnică, întrucât activitatea principală a companiei este producerea și vânzarea de echipamente de făcut gheață.

OLAF precizează ca din acest schimb de e-mailuri rezultă clar că . SRL, cunoștea faptul că anumite investigații erau în derulare și că aceste e-mailuri aveau drept scop să influențeze compania italiană în vederea ascunderii dovezilor.

Având în vedere că solicitanții trebuie să contacteze personal potențialii furnizori pentru a primi trei oferte independente, aceștia cunoșteau neregularitățile comise.

Referitor la achiziția de bunuri la care au participat firmele:

-R. KISSINGER GmbH

-.

-ZILLI&BELLINI SRL,

Incheindu-se contractul cu ZILLI&BELLINI SRL, OLAF a efectuat verificări împreună cu oficiali ai Gărzii de Finanțe din Italia în cursul lunii martie 2010 la operatorul economic ZILLI&BELLINI SRL din orașul Parma, Italia. Principalul scop al controlului a fost acela de a verifica relațiile comerciale dintre compania ZILLI&BELLINI SRL cu . și eligibilitatea contractului nr. 230/29.05.2006 privind livrarea unei linii de conservare în valoare de 1.044.696 euro. Cu ocazia verificărilor, OLAF a intrat în posesia unor contracte prin care SC ABATOR VA. și . ar desfășura diferite activități în România ca reprezentant al societății ZILLI&BELLINI SRL. De asemenea, controlul a evidențiat efectuarea unor plăți de către ZILLI&BELLINI SRL către companii si agenții de vânzări din România. OLAF consideră că documentele descoperite în timpul controlului pe teren și adnotările făcute pe unele din documente sunt o dovadă a faptului că prin intermediul relațiilor contractuale conexe cu societățile ABATOR V. și DAMAR TRADING au fost făcute plăți drept recompensă pentru achiziția liniei de conservare în cadrul proiectului realizat cu fonduri SAPARD de către beneficiarul .>

Reprezentanții companiei STAFF ICE SYSTEM SRL, luând în considerare toate circumstanțele prezentate în Capitolul 6, au confirmat faptul că ofertele emise în numele companiei italiene STAFF ICE SYSTEM și folosite în sprijinul cererii de fonduri SAPARD de către . false.

Plecând de la definiția neregulii așa cum este aceasta prevăzută în Regulamentul nr.2988/1995 art. 4 și 5, Titlul II și ținând seama de natura și gravitatea neregulilor rezultate ca urmare a depunerii intenționate ori deliberate de documente false, OFICIUL EUROPEAN DE LUPTA ANTIFRAUDA impune aplicarea de sancțiuni administrative care să implice recuperarea totală așa cum este prevăzut în art. 5(1)(c) al Regulamentului nr. 2988/1995.

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, în calitatea sa de autoritate contractantă care acordă un sprijin financiar NERAMBURSABIL în numele Comunității Europene și al Statului Român, are dreptul și, totodată, obligația de a exercita supravegherea modului de derulare a fiecărui proiect și de a dispune măsurile preventive și sancționatorii stabilite în legislația specială și clauzele contractului de finanțare oricând pe întreaga durată de valabilitate a contractului de finanțare (perioada de execuție a proiectului - care se poate întinde pe maxim 2 ani, la care se adaugă o perioada de 5 ani de monitorizare, conform art. 2 din contractul-cadru de finanțare) - aspect cunoscut și asumat de beneficiar prin semnarea contractului de finanțare, prin urmare subscrisa înțelege să își însușească în mod integral constatările OFICIULUI EUROPEAN DE LUPTĂ ANTIFRAUDA.

OFICIUL EUROPEAN DE LUPTĂ ANTIFRAUDA consideră ca Raportul întocmit și documentele obținute în urma verificărilor furnizează dovezi incontestabile ale unor nereguli comise intenționat care au afectat procedura de achiziții pentru echipamente de procesare și ambalare a produselor din carne la proiectul finanțat din fonduri SAPARD promovat de . prezența documentelor obținute este întemeiata afirmația că . procesul prin care procedura de achiziții a fost manipulată.

Prin neregula constatată, arată că reclamanta a încălcat obligațiile contractuale asumate prin contractul de finanțare nr. C 1._/24.05.2006, precum și dispozițiile legale aplicabile, respectiv Legea nr. 316/2001 - Acordul Multianual de Finanțare a Programului SAPARD.

Contractul de finanțare dintre A.P.D.R.P. și S.C. V. S.A. nr. C 1._/24.05.2006 conține clauze exprese cu privire la responsabilitatea Beneficiarului pentru procedura de achiziții (servicii, bunuri și lucrări), precum și cu privire la necesitatea respectării principiului liberei concurenței, al transparenței achizițiilor și al rezonbilității prețurilor. Astfel:

- potrivit art. 1 Obiectul Contractului alin. (2) din contractul cadru de finanțare „Beneficiarului i se va acorda finanțarea nerambursabilă în termenii și condițiile stabilite în acest Contract, care este constituit din contractul cadru și anexele acestuia, pe care Beneficiarul declară că le cunoaște și le acceptă".

- potrivit art. 1 alin. (1) din Anexa I Prevederi Generale la contractul de finanțare:

- paragraful 2 „Regulile privind achizițiile realizate de către organismele private sunt emise de către Autoritatea Contractantă, iar Beneficiarul finanțării nerambursabile este obligat să le respecte conform Anexei IV - Instrucțiuni de achiziții pentru beneficiarii privați."

- paragraful 3 „Nu sunt eligibile costurile oricăror servicii, bunuri și lucrări care depășesc echivalentul în RON a 10.000 euro, pentru care Beneficiarul nu a obținut oferte de la cel puțin 3 furnizori..."

- potrivit art. 1 alin. (2) din Anexa I Prevederi Generale la contractul de finanțare „Beneficiarul trebuie să implementeze proiectul cu maximum de profesionalism, eficiență și vigilență în concordanță cu acest contract";

- potrivit art. 14 Eligibilitatea cheltuielilor alin. (1) lit. e) din Anexa I Prevederi Generale la contractul de finanțare „Următoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru finanțarea Uniunii Europene în cadrul Programului, conform Acordului Multianual de Finanțare: ,,costurile oricăror servicii, bunuri si lucrări care valorează mai mult de echivalentul în RON a 10.000 euro, pentru care Beneficiarul nu a obținut oferte de la cel puțin 3 furnizori. în acest sens sunt și dispozițiile cuprinse în art. Anexa IV Instrucțiuni de achiziții pentru beneficiarii privați ai Programului SAPARD, Capitolul I Prevederi Generale, punctul 1 si Capitolul IV Adjudecarea Contractelor de achiziții, punctul 23 lit. el."

- potrivit art. 17(3) „Neregularități, sume necuvenite și restituirea finanțării" din Anexa I - Prevederi Generale: „In cazul încălcării de către beneficiar a prezentului contract Autoritatea Contractantă va înceta executarea contractului. In acest caz, Autoritatea Contractantă va solicita înapoierea sumelor deja plătite în cadrul contractului (...)ș art. 17(4): „în cazul înregistrării unei neregularități rezultate din culpa beneficiarului, acesta are obligația să restituie integral valoarea finanțării primite (...)."

- potrivit Anexei IV a Contractului de finanțare „Instrucțiuni de achiziții pentru beneficiarii privați ai Programului SAPARD" alin. (1): ,,Costurile oricăror servicii, bunuri sau lucrări, care valorează mai mult de echivalentul în RON a 10.000 Euro sunt eligibile dacă beneficiarii privați au obținut oferte de la cel puțin 3 furnizori".

In conformitate cu dispozițiile art. 7(1) „Dispoziții finale" din Contractul de finanțare: ,,Prezentul contract obligă părțile să respecte întocmai și cu buna credință fiecare dispoziție a acestuia în conformitate cu principiul obligativității contractului între părțile contractante în temeiul articolului 969 din Codul civil și dispozițiilor Acordului multianual de finanțare încheiat între România și Comisia Comunităților Europene, cu modificările si completările ulterioare."

De asemenea, potrivit art. 4 - „Eligibilitatea cheltuielilor" din Secțiunea B -„Managementul, Monitorizarea și Evaluarea Programului" din Legea nr. 316/2001

-Acordul Multianual de Finanțare a Programului SAPARD": „Cheltuiala va fi eligibilă pentru sprijinul comunitar pentru SAPARD, dacă este în conformitate si cu acest acord, numai în cazul în care utilizarea asistenței SAPARD este în concordanță cu principiile managementului financiar adecvat si în special ale economiei și eficienței costurilor.

Toate aceste neregularități au fost consemnate în Procesul verbal de constatare înregistrat la A.P.D.R.P. sub nr. 24.483/08.11.2010, întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 111 alin. (5) și (7) din O.G. nr. 79/2003 și art. 2 alin. (13) din H.G. nr. 1306/2007.

Impotriva Procesului verbal de constatare nr. 24.483/08.11.2010, S.C. V. S.A. a formulat contestație, înregistrată la A.P.D.R.P. sub nr. 26.703/06.12.2010, care a fost respinsă prin Decizia nr. 28.320/21.12.2010.

Astfel, emiterea Procesului verbal de constatare nr. 24.483/08.11.2010 s-a făcut de către A.P.D.R.P. ca urmare a încălcării dispozițiilor din Contractul de finanțare, respectiv art. 1 alin. (1) din Anexa I Prevederi Generale, precum și dispoziții cuprinse în Anexa IV Instrucțiuni de achiziții pentru beneficiari privați ai Programului SAPARD la contractul de finanțare

Emiterea procesului verbal de constatare nr. 24.483/08.11.2010, titlu de creanță executoriu, potrivit OG nr. 79/2003 și Normelor Metodologice de aplicare, aprobate prin H.G. nr. 1306/2007, nu este consecința voinței unilaterale a A.P.D.R.P., ci rezultatul conduitei defectuoase a Reclamantei în derularea contractului de finanțare nr. C 1._/24.05.2006, care nu a respectat obligațiile pe care și le-a asumat prin semnarea acestui contract.

II. Netemeinicia motivelor de anulare invocate de reclamantă:

Astfel, reclamanta apreciază că actele administrative atacate sunt nelegale, întrucât:

-deși neregula constatată viza doar două dintre contractele de achiziții de bunuri, s-a dispus restituirea integrală a ajutorului financiar acordat, nerespectându-se astfel principiul proporționalității sancțiunii,

-procesul verbal de constatare a fost emis fără efectuarea unui control propriu, doar pe baza sesizărilor OLAF,

- procesul verbal de constatare a fost emis în baza unei note de primă descoperire administrativă fără a avea la bază un raport final OLAF.

Referitor la susținerile reclamantei potrivit cărora actele administrative atacate sunt nelegale întrucât acestea au fost emise fără respectarea principiului proporționalității sancțiunilor administrative consacrat de art. 2 din Regulamentul 2988/1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, vă rugăm să observați următoarele:

Astfel, Programul SAPARD este un instrument financiar oferit de Uniunea Europeană pentru a cărui accesare trebuie îndeplinite o . criterii și condiții impuse de legislația națională și comunitară, cunoscute de beneficiari înainte de semnarea contractului de finanțare.

In conformitate cu prevederile contractului de finanțare și anexele la acesta, beneficiarul este singurul răspunzător în fața autorității contractante pentru implementarea proiectului, incluzând aici și modul de desfășurare a procedurilor de selecție și achiziții, fiind obligat să se asigure de corectitudinea desfășurării acestora, în condițiile în care societățile ofertate au fost invitate de acesta la selecție de oferte.

In mod evident, beneficiarul a avut cunoștință despre aplicarea legislației în materia acordării fondurilor europene nerambursabile încă de la momentul întocmirii cererii de finanțare prin Ghidul Informativ privind Programul SAPARD aferent măsurii 1.1, ghid pus la dispoziția potențialilor beneficiari în momentul lansării Programului SAPARD.

Pentru protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene Consiliul Europei a adoptat Regulamentul nr. 2988/1995.

Potrivit alin. (2) al art. 1 din acest Regulament, constituie abatere orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate.

De asemenea, potrivit Pct. 5 A 13 1 b din Secțiunea F din Acordul multianual de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene aprobat prin Legea nr. 316/2001, cu modificările și completările ulterioare: „Neregularitate înseamnă orice încălcare a unei prevederi a acestui acord, care rezultă din activitatea sau omisiunea unui operator economic (vezi pct. 6), care a avut sau va avea un efect de prejudiciere asupra Comunității sau asupra unui punct nejustificat de cheltuială", iar art. 2 lit. a) din OG nr. 79/2003, definește neregula ca fiind orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, precum și cu prevederile contractuale ori a altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul Comunității Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită.

Mai mult art. 17 din Anexa I (Prevederi Generale) la contractul de finanțare conține clauze exprese cu privire la obligațiile părților și modul de acordare a sumelor reprezentând ajutor financiar nerambursabil,astfel:

• Art. 17 alin. (1): „Prin «Neregularitate» în accepțiunea prezentului contract, se înțelege orice încălcare a prevederilor contractului și a Acordului Multianual de Finanțare ratificat prin legea 316/2001."

Prin urmare, este evident că utilizarea unor oferte suport în procesul de achiziții reprezintă o neregulă, prin aceasta nerespectându-se principiul liberei concurențe, al transparenței și al eficienței utilizării fondurilor prevăzut pct. 1 paragraful 5 din Capi

-Prevederi Generale din Anexa IV Instrucțiuni de achiziții din contractul de finanțare, problema pe care instanța de fond și-a pus-o în acest caz fiind aceea dacă o astfel de neregulă are drept consecință retragerea întregului ajutor financiar sau numai a sumelor de bani decontate pentru achizițiile care s-au dovedit ulterior ca au fost viciate.

Potrivit art. 4 din Regulamentul nr. 2988/1995:

-alin. (1) „ca regulă generală, orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obținut nejustificat";

-alin. (2) „aplicarea măsurilor menționate la alin. (1) se limitează la retragerea avantajului obținut, la care se adaugă, dacă acest lucru este prevăzut, dobânda care poate fi calculată pe bază forfetară";

-alin. (3) „actele despre care se stabilește că au drept scop obținerea unui avantaj care contravine obiectivelor dreptului comunitar aplicabil în situația în cauză, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru obținerea avantajului, au drept consecință, după caz, fie neacordarea avantajului respectiv, fie retragerea acestuia";

De asemenea, potrivit art. 5, alin. (1) „abaterile intenționate sau cele săvârșite din neglijență pot să atragă următoarele sancțiuni administrative c) retragerea totală sau parțială a unui avantaj acordat prin norme comunitare, chiar agentul economic a beneficiat în mod nejustificat numai de o parte din avantajul respectiv".

Deosebit de relevante în cauză sunt și clauzele contractului de finanțare, ignorate cu desăvârșire de instanța de fond. Astfel, potrivit art. 17 alin. (3) din contract, legea părților potrivit art. 969 C. civ.: „In cazul încălcării de către Beneficiar a prezentului contract Autoritatea Contractanta va înceta executarea contractului. In acest caz Autoritatea Contractanta va solicita înapoierea sumelor deja plătite în cadrul contractului și va aplica Beneficiarului penalități în procentul stabilit conform dispozițiilor legale în vigoare. Mai mult, Autoritatea Contractanta poate aplica posibile sancțiuni în situația neconformității cu obligațiile de mai sus în conformitate cu prevederile Acordului Multianual de Finanțare, secțiunea A, art. 5(1) lit. d."

Iar potrivit art. 17 alin. (4): „In cazul înregistrării unei neregularități rezultate din culpa Beneficiarului, acesta are obligația să restituie integral valoarea finanțării primite din partea Autorității Contractante în termen de 15 zile de la data confirmării de primire a notificării. In cazul in care Beneficiarul nu se conformează acestei obligații, Autoritatea Contractanta va stabili penalități in procentul stabilit conform dispozițiilor legale în vigoare, la data respectivă pentru fiecare zi întârziere. Dacă în termen de 30 de zile din momentul notificării, Beneficiarul nu restituie integral sumele solicitate, inclusiv penalitățile, Autoritatea Contractantă va sesiza instanța competentă în vederea declanșării executării silite, în conformitate cu prevederile legislației naționale în vigoare."

Așa cum rezultă din interpretarea prevederilor art. 4 din Regulamentul CE nr. 2988/1995, regula este că orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obținut nejustificat, însă excepția de la regulă, prevăzută de art. 5 din același regulament coroborat cu art. 17 alin. (4) din contractul de finanțare, este că în cazul abaterilor intenționate sau săvârșite din neglijență sancțiunea este retragerea integrală a ajutorului nerambursabil acordat.

Astfel, diferența care atrage aplicarea sau nu a principiului proporționalității sancțiunii este dată de existența intenției sau a neglijenței în săvârșirea abaterii, care în speța de față este dovedită fără putință de tăgadă.

In condițiile în care corectitudinea și legalitatea desfășurării achizițiilor este o obligația și responsabilitatea beneficiarului, asumată prin semnarea contractului de finanțare, este evident că folosirea unor documente incomplete poate se poate încadra cel puțin în noțiunea de neglijență, pe care însă atât OLAF cât și DLAF le consideră abateri intenționate, pe baza probelor obținute în cursul investigațiilor.

Referitor la susținerile reclamantei potrivit cărora procesul verbal de constatare a fost emis fără efectuarea unui control propriu, doar pe baza sesizărilor OLAF, în baza unei note de primă descoperire administrativă fără a avea la bază un raport final OLAF, parata arata următoarele:

Potrivit art. 11 alin. (2) din O.G. nr. 79/2003, „In scopul identificării neregulilor, autoritățile competente în gestionarea fondurilor comunitare și a cofinanțării aferente au obligația verificării sesizărilor provenite din interiorul și exteriorul autorității, inclusiv a celor cuprinse în rapoartele de audit și în rapoartele de control ale instituțiilor cu atribuții de control al obținerii, derulării și utilizării fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente".

Din economia acestui text de lege rezultă că sesizarea privind existența unei nereguli poate veni din interiorul autorității care gestionează fonduri comunitare, dar și de la alte autorități, din țară sau din afara țării.

In ceea ce privește neregulile constatate de organismele abilitate ale Comunității Europene și atitudinea pe care trebuie să o adopte A.P.D.R.P. în calitate de instituție responsabilă de gestionarea intereselor financiare ale Comunității Europene, în momentul în care este sesizată cu o astfel de faptă, învederăm Onoratei Instanțe următoarele:

Oficiului European de Luptă Antifraudă - OLAF, serviciul independent din cadrul Comisiei Europene, are ca principală atribuție asigurarea protecției intereselor financiare ale Comunității Europene și de a combate frauda, corupția și alte activități ilegale, inclusiv conduita necorespunzătoare în instituțiile europene. Totodată, OLAF coordonează activitățile instituțiilor competente din Statele Membre, putând efectua, în același timp și controale pe teritoriul acestora.

În acest sens, exista următoarele reglementări:

- Potrivit art. 1 din Regulamentul CE nr. 1073/1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF):

- A.. (1) Pentru intensificarea combaterii fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale care afectează interesele Comunității Europene, OLAF exercită prerogativele privind atribuțiile de investigare conferite Comisiei prin reglementările comunitare și acordurile în vigoare în domeniile respective".

- Potrivit alin. (3) al aceluiași articol: „In cadrul instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor înființate prin tratate sau în sensul acestora, oficiul efectuează investigații administrative în scopul: combaterii fraudei, corupției și altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Comunității Europene".

- Totodată, potrivit art. 2 - Investigații administrative din același Regulament: „în sensul prezentului regulament, prin investigații administrative se înțelege totalitatea inspecțiilor, verificărilor și a altor măsuri luate de angajații oficiului pentru îndeplinirea îndatoririlor acestora (...) în vederea stabilirii, dacă este necesar, a naturii ilicite a activităților care fac obiectul investigației. Acete investigații nu afectează competențele statelor membre în materia urmăririi penale."

- În conformitate cu prevederile art. 9 - Raportul investigației și măsurile întreprinse în urma investigațiilor, din Regulamentul CE nr. 1073/1999, la încheierea investigației efectuate de către oficiu, acesta redactează un raport, sub autoritatea directorului, menționând faptele constatate, prejudiciul financiar, dacă există, și concluziile investigației, inclusiv recomandările directorului oficiului privind măsurile ce ar trebui luate.

- De asemenea, potrivit art. 10 - Transmiterea informațiilor de către oficiu, din același Regulament:

,,(1) Fără a aduce atingere articolelor 8, 9 și 11 din prezentul regulament și dispozițiilor din Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, oficiul poate înainta în orice moment autorităților competente ale statelor membre respective informațiile obținute în cursul investigațiilor externe.

(2) Fără a aduce atingere articolelor 8, 9 și 11 din prezentul regulament, directorul oficiului transmite autorităților judiciare din statul membru respectiv informațiile obținute de către oficiu în cursul investigațiilor interne asupra chestiunilor susceptibile de a avea ca rezultat urmărirea penală."

- Pentru protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene Consiliul Europei a adoptat Regulamentul nr. 2988/1995.

Potrivit alin. (2) al art. 1 din acest Regulament, constituie abatere orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate.

- În conformitate cu prevederile art. 35 din 1290/2005 al CE privind finanțarea politicii agricole comune, „constatarea primară administrativă sau judiciară reprezintă prima evaluare scrisă a unei autorități competente, administrative sau judiciare, care concluzionează, pe baza faptelor concrete dacă a fost comisă vreo neregularitate, fără a aduce atingere posibilității ca această concluzie poate să fie ulterior modificată sau retrasă ca urmare a procedurii administrative sau judiciare."

- Raportat la normele interne aplicabile în materie, potrivit art. 8 alin. (1) din HG nr. 1306/2007 „autoritățile competente în gestionarea fondurilor comunitare au obligația identificării neregulilor prin toate mijloacele administrative, luând în considerare și sesizările interne sau externe" iar potrivit art. 11 alin. (1) din același act normativ ,,autoritățile competente în gestionarea fondurilor comunitare sunt obligate să declanșeze procedura de constatare și recuperare a creanțelor bugetare rezultate ca urmare a debitelor stabilite de Comisia Europeană."

Din coroborarea tuturor acestor dispoziții, naționale și comunitare, rezultă că regula generală, prevăzută de art. 11 alin. (2) din O.G. nr. 79/2003, este că la momentul sesizării cu existența unei nereguli, autoritatea care gestionează fonduri comunitare trebuie să verifice sesizarea, însă sesizările venite din partea OLAF, ca instituție cu atribuții specifice de control în cadrul Comunității Europene, prin care se recomandă recuperarea ajutorului nerambursabil, reprezintă excepția de la regulă, textul de lege prevăzut de art. art. 11 alin. (1) din HG nr. 1306/2007, fiind fără echivoc: pentru debitele stabilite de Comisia Europeană autoritatea competentă CONSTATĂ și RECUPEREAZĂ creanțele, nicidecum VERIFICĂ.

Astfel, A.P.D.R.P., în calitatea sa de autoritate contractantă care acordă un sprijin financiar NERAMBURSABIL în numele Comunității Europene și al Statului Român, are dreptul și, totodată, obligația de a exercita supravegherea modului de derulare a fiecărui proiect și de a dispune măsurile preventive și sancționatorii stabilite în legislația specială și clauzele contractului de finanțare oricând pe întreaga durată de valabilitate a contractului de finanțare (perioada de execuție a proiectului - care se poate întinde pe maxim 2 ani, la care se adaugă o perioada de 5 ani de monitorizare, conform art. 2 din contractul-cadru de finanțare) -aspect cunoscut și asumat de beneficiar prin semnarea contractului de finanțare, prin urmare subscrisa înțelege să își însușească în mod integral constatările OFICIULUI EUROPEAN DE LUPTA ANTIFRAUDA

În conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2) din Regulamentului Comisiei nr. 1073/1999 - raportul OLAF „constituie probă admisibilă în procedurile administrative sau judiciare ale statului membru în care utilizarea acestora se dovedește necesară, în același mod și în aceleași condiții ca și rapoartele administrative redactate de inspectorii administrativi naționali".

Astfel, din economia normativă, rezultă că potrivit art. 9, raportul final se întocmește la finalizarea investigațiilor și conține faptele constatate, prejudiciul financiar, dacă există și concluziile investigației, acesta constituind probă admisibilă în procedurile administrative sau judiciare ale statului, însă din coroborarea acestui text de lege cu dispozițiile art. 10 din Regulamentului Comisiei nr. 1073/1999, potrivit cărora OLAF poate înainta ÎN ORICE MOMENT autorităților competente din statele membre informațiile obținute în cursul investigațiilor, se desprinde ideea că raportul final al investigațiilor nu este singurul document care poate conduce la stabilirea unei nereguli.

Atât timp cât concluziile exprimate prin Nota D/_/04.08.2010 și Nota D/_/04.08.2010, bazate pe rapoartele Gărzii Financiare din Italia, sunt clare, OLAF recomandând, pe baza acestor constatări recuperarea totală a sumelor decontate prin programul SAPARD, este evident că în cauză raportul final nu putea să aducă concluzii diametral opuse, de natură să ducă la opinia că în cazul cercetat nu s-a produs o neregulă.

De altfel, nu există niciun text de lege care să prevadă câ raportul final este singurul document pe baza căruia se poate stabili o neregulă, din economia legislativă care reglementează gestionarea fondurilor comunitare rezultând faptul că regulile aplicate în acest domeniu se remarcă printr-o rigurozitate deosebită, cerută tocmai de caracterul nerambursabil al acestor ajutoare financiare.

Așa cum rezultă din dispozițiile art. 7 din Secțiunea C (Prevederi Generale) a Legii nr. 316/2001, citate anterior, este suficient să se suspecteze eșecul unui beneficiar al Programului SAPARD în ceea ce privește respectarea obligațiilor legale sau contractuale asumate prin contractul de finanțare pentru ca România, prin instituțiile acreditate în acest sens, să urmărească acest eșec într-un mod cât se poate de riguros.

Referitor la înscrisurile depuse de reclamantă reprezentat de adresa nr. 1.075/16.03.2011 a MADR și adresa nr. 7/147/C.D./14.03.2011, principalul motiv care a stat la baza emiterii adresei nr. 1.075/16.03.2011 a MADR, așa cum reiese din cuprinsul acesteia, a fost punctul de vedere emis de DLAF potrivit căruia APDRP trebuie să își revizuiască procedura practicată, contrar solicitărilor imperative de recuperare integrală a finanțării transmise de OLAF, în sensul că parata poate emite proces verbal de constatare a unei nereguli prin care să solicite recuperarea integrală a finanțării nerambursabile acordate doar în momentul în care de deține notă de control DLAF/raportul final OLAF/rechizitorii DNA.

Față de acest punct de vedere, apreciaza că a demonstrat anterior, prin invocarea pe larg a regulamentelor Comisiilor Europene și a dispozițiilor legale române aplicabile (OG nr. 79/2003), că o astfel de abordare a modului de aplicare a legislației comunitare, precum și de gestionare a fondurilor comunitare este greșită.

În ceea ce privește, poziția DLAF exprimată prin adresa nr. 7/147/14.03.2011, precizăm că acest organism guvernamental a revenit asupra poziției exprimate, menționând, în adresa înregistrată la APDRP sub nr. 6034/18 03.2011 că: „Modul de gestionare si de recuperare al fondurilor SAPARD este exclusiv atributul și responsabilitatea APDRP, iar punctul de vedere menționat nu are forța juridică a unei opinii legale obligatorii pentru nicio entitate publică sau privată".

MAI MULT DECÂT ATÂT, reprezentanții Comisiei Europene își mențin în continuare poziția exprimată până în prezent de către OLAF. în sensul recuperării integrale a sumelor acordate drept finanțare nerambursabile în cadrul proiectelor aferente măsurii 1.1.. submăsura 02 și pentru care s-au constatat nereguli de către OLAF, și impun fără putință de tăgăduire următoarele:

„ - pentru cazurile anchetate la care s-a solicitat recuperarea fondurilor OLAF deține probe complete, solide, ale intenției de fraudă;

- chiar și acolo unde frauda a vizat doar 2 - 3%, OLAF solicită recuperarea integrală a sumelor; în principiu OLAF a anchetat proiectele cu finanțări mai mari; art. 5.1.c al Regulamentului 2988/1995 poate fi interpretat și în acest sens;

- pentru recuperarea parțială este nevoie de o decizie politică ce trebuie luată la un nivel corespunzător, nu de OLAF; ca urmare, România trebuie să se adreseze la alt nivel - ministrul român se întâlnește cu comisarul Semeta" - A SE VEDEA ÎN ACEST SENS INFOGRAMA NR. 2495/14.03.2011 a reprezentanței permanente a României la UE - Bruxelles, anexată în copie prezentei întâmpinări.

De asemenea, tot în cadrul infogramei menționate se arată următoarele: „Deși anterior, la întâlnirea cu ministrul agriculturii, directorul general al OLAF a lăsat să se înțeleagă că ar putea da dovadă de o anumită flexibilitate privind interpretarea articolului referitor la recuperarea parțială, în urma semnalelor din mass media românească ar părea că G. Kessler a revenit asupra poziției".

In concluzie, raportat la înscrisurile invocate de reclamantă, masurile administrative sunt aplicate de către A.P.D.R.P., și nu de către DLAF sau MADR și astfel, responsabilitatea acțiunilor fiind în sarcina exclusivă a APDRP, opiniile externe nejustificate cu argumente legale comunicate instituției noastre neputând fi aplicate ad-literam fără a fi respectată legislația națională și europeană în materie.

Un aspect deosebit de important este acela că, în cazul în care APDRP nu își îndeplinește obligațiile legale în materie de protejare a intereselor financiare ale U.E., Comisia Europeana, prin DG-Agri, poate aplica corecții financiare care vor afecta bugetul național, cu consecințe asupra buzunarului fiecărui cetățean român, răspundere care nu poate fi însușită de APDRP fără un temei legal.

Astfel, dat fiind opiniile divergente și în contradicție cu dispozițiile legale, opinii exprimate până în prezent de către DLAF, precum și solicitările din adresa MADR nr. 1075/16.03.2011 care nu converg nici cu opiniile DLAF, nici cu solicitările OLAF și ale celorlalți reprezentanți ai Comisiei Europene, A.P.D.R.P., în calitate de instituție care asigură gestionarea corectă a fondurilor europene și a celor naționale nerambursabile, prin respectarea obligatorie a intereselor financiare ale U.E. în România, se află în imposibilitatea adoptării unei poziții unitare cu privire la debitele constituite în cadrul măsurii 1.1., cu consecințe asupra tergiversării soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată, respectiv asupra soluției ce urmează a se pronunța asupra cauzelor respective, consecințe ce vor atrage suportarea de către A.P.D.R.P. a cheltuielilor de judecată aferente, cu grevarea bugetului instituțional și implicit a celui național, cheltuieli ce nu pot fi imputate A.P.D.R.P. dat fiind poziția neunitară a celorlalte instituții implicate în protecția intereselor financiare ale Comunității Europene.

În concluzie, selecția a minim trei ofertanți presupune studierea pieței furnizorilor din domeniul vizat și alegerea acelora care, pe de o parte, satisfăceau cerințele beneficiarului în conformitate cu proiectul pe care dorea să-l implementeze, iar pe de altă parte, erau independenți și eligibili să participe în calitate de furnizori în cadrul unui proiect implementat de SAPARD, instrument financiar oferit de Uniunea Europeană pentru a cărui accesare trebuie îndeplinite o . criterii și condiții impuse de legislația națională și comunitară, cunoscute de beneficiari înainte de semnarea contractului de fianțare. De asemenea, existența a trei oferte implică existența a trei furnizori independenți, fapt ce asigură în raport cu obiectivele acestui tip de licitație impus de condițiile SAPARD obținerea unor prețuri real competitive și autentice.

A.P.D.R.P., în calitatea sa de autoritate contractantă care acordă sprijin financiar NERAMBRUSABIL în numele Comunității Europene și al Statului Român, are dreptul și, totodată, obligația de a exercita supravegherea modului de derulare a fiecărui proiect și de a dispune măsurile preventive și sancționatorii stabilite în legislația specială și clauzele contractului de finanțare, oricând pe durata de valabilitate a contractului de finanțare (perioada de execuție a proiectului - care se poate întinde pe maxim 2 ani, la care se adaugă o perioadă de 5 ani de monitorizare, conform art. 2 din contractul cadru de finanțare) - aspect cunoscut și asumat de beneficiar prin semnarea contractului de finanțare.

Beneficiarul este în mod direct răspunzător de modul în care acționează, de cunoașterea condițiilor de acordare a finanțării SAPARD și de solicitare a finanțării în concordanță cu aceste condiții, subscrisa având un rol de supraveghere a procesului de implementare al unui proiect, cu toate etapele pe care le presupune, prin diferite niveluri de verificare și proceduri acreditate de Uniunea Europeană.

In conformitate cu prevederile contractului de finanțare și anexele la acesta, beneficiarul este singurul răspunzător în fața autorității contractante pentru implementarea proiectului, incluzând aici și modul de desfășurare a procedurilor de selecție și achiziții, fiind obligat să se asigure de corectitudinea desfășurării acestora, în condițiile în care societățile ofertate au fost invitate de acesta la selecție de oferte.

Astfel, obligația reclamantei, în calitate de beneficiar al programului SAPARD, era aceea de a se asigura că absolut toate ofertele depuse erau valabile și că acestea proveneau de la companii viabile și eligibile.

Realizarea proiectului finanțat prin Programul SAPARD se face prin organizarea de către Beneficiarul sprijinului financiar nerambursabil (în speță Reclamanta S.C. V. S.A.) a cererilor de oferte pentru achizițiile prevăzute în proiect, cu respectarea întocmai a instrucțiunilor din Anexa IV la contractul de finanțare, S.C. V. S.A. având în cadrul acestui proces de complex de achiziții calitatea de Autoritate Contractantă, în raport cu fiecare din ofertanții adjudecatari și având obligația de a respecta normele stipulate de Legea nr. 316/2001, precum și cele stipulate de contractul de finanțare.

În drept:

- art. 115 Cod procedură civilă;

- OUG nr. 13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției SAPARD, aprobată cu modificări prin Lg 198/2006;

- Legea nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului multianual de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, stabilind cadrul administrativ, legal și tehnic de implementare a Programului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală SAPARD, adoptat prin Reglementarea Comisiei (CE.) nr. 1.268/1999 din 21 iunie 1999 privind suportul Comunității pentru măsurile de preaderare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale în țările candidate din centrul și estul Europei în perioada de preaderare, cu modificările și completările ulterioare.

- contractul de finanțare nr. C 1._/24.05.2006 încheiat între Agenția de Plăți Pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit cu beneficiarul S.C. V. SA, în calitate de beneficiar.

- Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

Curtea a incuviintat reclamantei proba cu inscrisuri si expertiza, iar paratei, proba cu inscrisuri.

Din probele administrate, Curtea retine ca intre A.P.D.R.P., în calitate de autoritate contractantă și reclamanta S.C. V. S.A., în calitate de beneficiar, la data de 24.05.2006 s-a încheiat Contractul de finanțare nr. C 1._, având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de 6.195.959 lei pentru realizarea proiectului intitulat „Modernizarea abatorului de carne și produse din carne din etapa a ii-a" valoarea eligibilă a investiției fiind de 12.391.918 lei.

Această finanțare nerambursabilă este constituită din două componente: contribuția financiara a Comunității Europene în proporție de 75% și contribuția publică națională în proporție de 25%.

Contractul de finanțare menționat s-a încheiat în baza Legii nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului multianual de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene.

Art. 7 din Secțiunea C (Prevederi Generale) a Legii nr. 316/2001 stipulează că: „In cazul în care se suspectează sau se dovedesc eșecul unui beneficiar în ceea ce privește respectarea obligațiilor legate de Program, precum și încercările de a obține de la Agenția SAPARD plăți pentru care nu are nici un drept, România va urmări orice asemenea eșecuri și încercări, conform procedurilor naționale legale, într-un mod nu mai puțin riguros decât în cazurile în care sunt implicate fonduri publice naționale."

Dispozițiile legale privind desfășurarea activității de implementare a Programului SAPARD (Legea nr. 316/2001 și OG nr. 79/2003, inclusiv normele metodologice de aplicare a OG) prevăd că eligibilitatea cheltuielilor este supusă verificărilor pe tot parcursul duratei de valabilitate a contractului de finanțare (perioada de execuție a proiectului - care se poate întinde pe maxim 2 ani, la care se adaugă o perioadă de 5 ani de monitorizare, conform art. 2 din contractul-cadru de finanțare).

Astfel, pe parcursul derulării contractului de finanțare, modul de implementare al proiectului face obiectul unor controale efectuate de Direcția Control și Antifraudă din cadrul A.P.D.R.P., Autoritatea de Audit a Curții de Conturi a României, alte instituții naționale abilitate (D.L.A.F., D.N.A.), precum și comisii din partea Uniunii Europene (OLAF).

Investigațiile OLAF si DLAF s-au concentrat pe procedurile de licitație restrânsă pentru achiziționarea echipamentelor în cadrul proiectului. Ca parte a procesului de solicitare de fonduri SAPARD, beneficiarul a desfășurat 3 proceduri de licitație restrânse, din care 2 au făcut obiectul investigațiilor OLAF.

Conform regulilor SAPARD și UE, în cazul în care achiziția de lucrări, servicii și bunuri depășește 10.000 euro, solicitantul SAPARD trebuia să organizeze o procedură de licitație restrânsă. Această procedură presupune obținerea ofertelor de licitație de la trei furnizori independenți care au capacitatea și posibilitatea să furnizeze lucrările, serviciile sau bunurile licitate. Această procedură era necesară pentru a se asigura că solicitantul a obținut cea mai bună valoare în achiziționarea lucrărilor, serviciilor sau bunurilor.

Procedurile de licitație investigate de către OLAF sunt următoarele: Procedura de licitație 1, pentru achiziționarea utilajelor tehnologice și echipamentelor de igienă, si procedura de licitație 2, pentru achiziționarea liniei de îmbuteliere.

In ceea ce privește procedura de licitație 1, în data de 29.03.2010, conform prevederilor Regulamentului nr. 2185/96, OLAF a desfășurat un control pe teren asupra companiei STAFF ICE SYSTEM SRL. Ancheta a descoperit că oferta care se presupune că a fost emisă de către această companie si folosită în sprijinul cererii SAPARD a companiei . este autentică.

In timpul controlului OLAF, când le-a fost prezentată copia ofertei de licitație folosită în sprijinul proiectului . prin SAPARD, reprezentanții STAFF ICE SYSTEM au declarat următoarele:

„Niciunul dintre documentele în cauză nu provin sau nu pot fi în niciun caz atribuite companiei și nici nu există nicio persoană autorizată și/sau delegată să emită respectivele documente; STAFF ICE SYSTEM SRL nu cunoaște compania . nici nu apare în registrul clienților acestei companii; STAFF ICE SYSTEM SRL nu a primit nicio invitație de a lua parte la procedura selectivă organizată de către această companie din România; documentele prezintă neconcordanțe evidente și conțin echipamente care în foarte puține cazuri au fost produse de către STAFF ICE SYSTEM SRL; formatul ofertei și ștampilele nu sunt autentice; semnătura nu corespunde cu cea a persoanei autorizate să semneze; semnătura care apare pe document este a lui „Massimo GESAROLI", nume care nu corespunde cu numele niciunui reprezentant al companiei. Se poate presupune că numele este doar o greșeală a persoanei care a redactat documentul; oferta nu are număr de înregistrare și nici dată de emitere. Există o diferență între antetul ofertei (STAFF ICE SYSTEM SRL) și ștampila care apare la sfârșitul acesteia (STAFF ICE SYSTEM SPA)."

In 21.06.2010 și 17.09.2010, (Ref. OLAF nr. Dl_) OLAF a transmis probele către autoritățile române pentru a întreprinde măsurile necesare.

Departamentul pentru Luptă Antifraudă din România (DLAF) a desfășurat propriile investigații asupra proiectului .>

În ceea ce privește procedura de achiziție pentru utilajele tehnologice și echipamentele de igienă (procedura de licitație 1), în urma verificărilor efectuate de către DLAF s-a stabilit că oferta ce se presupune că a fost elaborată de către compania italiană STAFF ICE SYSTEM SRL, a fost în fapt elaborată de către reprezentanții companiei din România, . G. SRL, la instrucțiunile domnului M. C. Ș., administratorul companiei.

RUDOLPH KISSINGER GmbH a notificat DLAF faptul că semnătura care apare pe oferta de licitație nu aparține niciunei persoane din cadrul companiei și că aceste documente nu provin din cadrul companiei. Mai mult, se specifică faptul că nicio persoană din cadrul companiei nu vorbește limba română și că toate dicuțiile au fost inițiate în București de către dnul Ș. C. M. (. G. SRL). RUDOLPH KISSINGER GmbH, Germania, este o companie asociată împreună cu Ș. C. M. în . G. SRL. Conform unei declarații dată la DLAF de către dnul M. C. Ș., oferta companiei RUDOLPH KISSINGER GmbH a fost elaborată și semnată de el, care are în posesie o ștampilă a companiei RUDOLPH KISSINGER GmbH, cu aprobarea acestei companii.

De asemenea, DLAF consideră că procedura de licitație a fost incorectă și posibil frauduloasă și că prejudiciul este în valoare de 1.076.899,32 RON, sumă ce reprezintă fondurile plătite de APDRP pentru procedura de licitație.

Dnul M. C. Ș. a declarat că a colaborat cu STAFF ICE SYSTEM SRL și a reprezentat această companie în România, în vânzarea produselor sale și a făcut oferte în numele său, chiar dacă nu avea un contract sau nu era mandatat să întreprindă aceste acțiuni. în acest sens era făcută o „înțelegere" (gentleman agreement) și există facturi și extrase de cont care dovedesc acest lucru.

Din datele obținute de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, respectiv baza de date cu toate companiile românești, DLAF a stabilit că dnul M. C. Ș. este partener împreună cu dnul P. F. în compania . De asemenea, acesta este partener în compania germană RUDOLPH KISSINGER GmbH și în compania . G. SRL. Având în vedere cele de mai sus, se poate considera că ofertele de la RUDOLPH KISSINGER GmbH, . și STAFF ICE SYSTEM SRL în ambele proceduri de licitație nu pot fi considerate ca fiind furnizate în mod independent.

În ceea ce privește procedura de licitație 2, în data de 30.03.2010, conform prevederilor Regulamentului nr. 2185/96, OLAF a desfășurat un control pe teren asupra companiei ZILLI & BELLINI SRL (Copia raportului de control pe teren al OLAF se regăsește atașată ca Anexa 3 la Raport Final).

Pe parcursul controlului s-a găsit o ofertă cu o dată ulterioară datei ofertei folosite în sprijinul cererii SAPARD, pe care era scris de mână prețul (868.367 euro) majorat cu 20%, prețul total (1.044.696 euro) fiind cel din oferta câștigătoare. De asemenea, în timpul controlului s-au descoperit detalii asupra câtorva plăți referitoare la cele două companii din România, . și SC ABATOR VA., pentru suma exactă ce reprezintă 20% (176.330 euro) din oferta menționată mai sus.

Ancheta DLAF a concluzionat faptul că responsabilul legal al proiectului . CIUBURCIU G. era de asemenea asociat în compania SC ABATOR VA..

Dnul D. D. E., responsabilul legal al companiei . a declarat la DLAF că valoarea contractului cu compania ZILLI & BELLINI SRL a fost majorată la cererea dnei CIUBURCIU G. și că plata rambursată către cele două companii din România reprezintă „mită". Acest fapt a fost realizat prin încheierea unor contracte între companiile ZILLI & BELLINI SRL, SC ABATOR VA. și .. Mai mult, acesta a declarat că suma totală primită a fost de 118.250 euro din care dânsul (d-nul D.) a plătit 78.250 euro în numerar către dna CIUBURCIU G..

D-nul D. D. E. a furnizat DLAF un e-mail din data de_, care a fost transmis de compania italiană către dânsul și dna CIUBURCIU G.. Prin acest e-mail i se solicita să facă transferul către „G." cu o anumită sumă, ca dovadă a celor prezentate mai sus.

Nu are relevantă dacă preturile folosite pentru achiziționarea utilajelor de către reclamantă sunt mici, raportat la preturile folosite pe piață (în domeniul vizat) în Uniunea Europeană în anul 2006, aspectele constatate de organele de control vizând înțelegerile dintre reprezentanții reclamantei și firma câștigătoare cu privire la prețul real al ofertei. Astfel, chiar dacă prețul ofertei este în limitele preturilor oferite pe piață, acest aspect nu exclude înțelegerea dintre ofertant si beneficiar, astfel cum a fost aceasta prezentată mai sus, care are ca rezultat obținerea unor sume de bani în folosul responsabilului legal al proiectului .>

S-au dovedit aceste aspecte cu declarația dată în fața reprezentanților DLAF de către d-nul D. D. E. - responsabilul legal al companiei . și cu copie a e-mail din data de_ care a fost transmis de compania italiană către dânsul și dna CIUBURCIU G..

Prin neregulile constatate, reclamanta a încălcat obligațiile contractuale asumate prin contractul de finanțare nr. C 1._/24.05.2006, precum și dispozițiile legale aplicabile, respectiv Legea nr. 316/2001 - Acordul Multianual de Finanțare a Programului SAPARD.

Contractul de finanțare dintre A.P.D.R.P. și S.C. V. S.A. nr. C 1._/24.05.2006 conține clauze exprese cu privire la responsabilitatea Beneficiarului pentru procedura de achiziții (servicii, bunuri și lucrări), precum și cu privire la necesitatea respectării principiului liberei concurenței, al transparenței achizițiilor și al rezonabilității prețurilor.

In conformitate cu dispozițiile art. 7(1) „Dispoziții finale" din Contractul de finanțare: ,,Prezentul contract obligă părțile să respecte întocmai și cu buna credință fiecare dispoziție a acestuia în conformitate cu principiul obligativității contractului între părțile contractante în temeiul articolului 969 din Codul civil și dispozițiilor Acordului multianual de finanțare încheiat între România și Comisia Comunităților Europene, cu modificările si completările ulterioare."

De asemenea, potrivit art. 4 - „Eligibilitatea cheltuielilor" din Secțiunea B -„Managementul, Monitorizarea și Evaluarea Programului" din Legea nr. 316/2001

-Acordul Multianual de Finanțare a Programului SAPARD": „Cheltuiala va fi eligibilă pentru sprijinul comunitar pentru SAPARD, dacă este în conformitate si cu acest acord, numai în cazul în care utilizarea asistenței SAPARD este în concordanță cu principiile managementului financiar adecvat si în special ale economiei și eficienței costurilor.

Astfel, emiterea Procesului verbal de constatare nr. 24.483/08.11.2010 s-a făcut de către A.P.D.R.P. ca urmare a încălcării dispozițiilor din Contractul de finanțare, respectiv art. 1 alin. (1) din Anexa I Prevederi Generale, precum și dispoziții cuprinse în Anexa IV Instrucțiuni de achiziții pentru beneficiari privați ai Programului SAPARD la contractul de finanțare

Curtea considera neintemeiate susținerile reclamantei potrivit cărora actele administrative atacate sunt nelegale întrucât acestea au fost emise fără respectarea principiului proporționalității sancțiunilor administrative consacrat de art. 2 din Regulamentul 2988/1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene.

Pentru protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene Consiliul Europei a adoptat Regulamentul nr. 2988/1995.

Potrivit alin. (2) al art. 1 din acest Regulament, constituie abatere orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate.

De asemenea, potrivit Pct. 5 A 13 1 b din Secțiunea F din Acordul multianual de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene aprobat prin Legea nr. 316/2001, cu modificările și completările ulterioare: „Neregularitate înseamnă orice încălcare a unei prevederi a acestui acord, care rezultă din activitatea sau omisiunea unui operator economic (vezi pct. 6), care a avut sau va avea un efect de prejudiciere asupra Comunității sau asupra unui punct ne justificat de cheltuială"

Potrivit art. 2 lit. a) din OG nr. 79/2003, definește neregula ca fiind orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, precum și cu prevederile contractuale ori a altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul Comunității Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită.

Art. 17 din Anexa I (Prevederi Generale) la contractul de finanțare conține clauze exprese cu privire la obligațiile părților și modul de acordare a sumelor reprezentând ajutor financiar nerambursabil,astfel:

• Art. 17 alin. (1): „Prin «Neregularitate» în accepțiunea prezentului contract, se înțelege orice încălcare a prevederilor contractului si a Acordului Multianual de Finanțare ratificat prin legea 316/2001."

Prin urmare, este evident că utilizarea unor oferte suport în procesul de achiziții reprezintă o neregulă, prin aceasta nerespectându-se principiul liberei concurențe, al transparenței și al eficienței utilizării fondurilor prevăzut pct. 1 paragraful 5 din Capi - Prevederi Generale din Anexa IV Instrucțiuni de achiziții din contractul de finanțare, problema pe care instanța de fond și-a pus-o în acest caz fiind aceea dacă o astfel de neregulă are drept consecință retragerea întregului ajutor financiar sau numai a sumelor de bani decontate pentru achizițiile care s-au dovedit ulterior ca au fost viciate.

Potrivit art. 4 din Regulamentul nr. 2988/1995:

-alin. (1) ,,ca regulă generala, orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obținut nejustificat";

-alin. (2) „aplicarea măsurilor menționate la alin. (1) se limitează la retragerea avantajului obținut, la care se adaugă, dacă acest lucru este prevăzut, dobânda care poate fi calculată pe bază forfetară";

-alin. (3) ,,actele despre care se stabilește că au drept scop obținerea unui avantaj care contravine obiectivelor dreptului comunitar aplicabil in situația în cauză, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru obținerea avantajului, au drept consecință, după caz, fie neacordarea avantajului respectiv, fie retragerea acestuia";

De asemenea, potrivit art. 5, alin. (1) ,,abaterile intenționate sau cele săvârșite din neglijență pot să atragă următoarele sancțiuni administrative c) retragerea totală sau parțială a unui avantaj acordat prin norme comunitare, chiar agentul economic a beneficiat în mod nejustificat numai de o parte din avantajul respectiv".

Deosebit de relevante în cauză sunt și clauzele contractului de finanțare, ignorate cu desăvârșire de instanța de fond. Astfel, potrivit art. 17 alin. (3) din contract, legea părților potrivit art. 969 C.civ.: „In cazul încălcării de către Beneficiar a prezentului contract Autoritatea Contractanta va înceta executarea contractului. In acest caz Autoritatea Contractanta va solicita înapoierea sumelor deja plătite în cadrul contractului și va aplica Beneficiarului penalități în procentul stabilit conform dispozițiilor legale în vigoare. Mai mult, Autoritatea Contractanta poate aplica posibile sancțiuni în situația neconformității cu obligațiile de mai sus în conformitate cu prevederile Acordului Multianual de Finanțare, secțiunea A, art. 5 (1) lit. d."

Iar potrivit art. 17 alin. (4): ,,In cazul înregistrării unei neregularități rezultate din culpa Beneficiarului, acesta are obligația să restituie integral valoarea finanțării primite din partea Autorității Contractante în termen de 15 zile de la data confirmării de primire a notificării. In cazul in care Beneficiarul nu se conformează acestei obligații. Autoritatea Contractanta va stabili penalități in procentul stabilit conform dispozițiilor legale în vigoare, la data respectivă pentru fiecare zi întârziere. Dacă în termen de 30 de zile din momentul notificării, Beneficiarul nu restituie integral sumele solicitate, inclusiv penalitățile, Autoritatea Contractantă va sesiza instanța competentă în vederea declanșării executării silite, în conformitate cu prevederile legislației naționale în vigoare."

Așa cum rezultă din interpretarea prevederilor art. 4 din Regulamentul CE nr. 2988/1995, regula este că orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obținut nejustificat, însă excepția de la regulă, prevăzută de art. 5 din același regulament coroborat cu art. 17 alin. (4) din contractul de finanțare, este că în cazul abaterilor intenționate sau săvârșite din neglijență sancțiunea este retragerea integrală a ajutorului nerambursabil acordat.

Astfel, diferența care atrage aplicarea sau nu a principiului proporționalitătii sancțiunii este dată de existenta intenției sau a neglijenței în săvârșirea abaterii, care în speța este dovedită.

De asemenea, Curtea considera ca sunt neintemeiate sustinerile reclamantei potrivit cărora procesul verbal de constatare a fost emis fără efectuarea unui control propriu, doar pe baza sesizărilor OLAF, în baza unei note de primă descoperire administrativă fără a avea la bază un raport final OLAF, vă rugăm să observați următoarele:

Curtea apreciaza ca pentru emiterea titlului de creanță nu este nevoie de un astfel de raport. Potrivit art. 10 din Regulamentul UE nr. 1073/1999, OLAF poate înainta în orice moment autorităților competente din statele membre informațiile obținute în cursul investigațiilor și art. 12 din Regulamentul CE nr. 515/1997 potrivit cărora constatările, atestările, informațiile, documentele, copiile certificate pentru conformitate și toate informațiile obținute de personalul autorității solicitate și comunicate autorității solicitante pe parcursul asistenței pot fi invocate ca probe de către organismele competente ale statelor membre ale autorității solicitante.

Astfel, potrivit art. 11 alin. (2) din O.G. nr. 79/2003, „In scopul identificării neregulilor, autoritățile competente în gestionarea fondurilor comunitare și a cofinanțării aferente au obligația verificării sesizărilor provenite din interiorul și exteriorul autorității, inclusiv a celor cuprinse în rapoartele de audit și în rapoartele de control ale instituțiilor cu atribuții de control al obținerii, derulării și utilizării fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente".

Din analiza acestui text de lege rezultă că sesizarea privind existența unei nereguli poate veni din interiorul autorității care gestionează fonduri comunitare, dar și de la alte autorități, din țară sau din afara țării.

Potrivit art. 8 alin. (1) din HG nr. 1306/2007 „autoritățile competente în gestionarea fondurilor comunitare au obligația identificării neregulilor prin toate mijloacele administrative, luând in considerare și sesizările interne sau externe" iar potrivit art. 11 alin. (1) din același act normativ „autoritățile competente în gestionarea fondurilor comunitare sunt obligate să declanșeze procedura de constatare si recuperare a creanțelor bugetare rezultate ca urmare a debitelor stabilite de Comisia Europeană "

A.P.D.R.P., în calitatea sa de autoritate contractantă care acordă un sprijin financiar nerambursabil în numele Comunității Europene si al Statului Român, are dreptul și, totodată, obligația de a exercita supravegherea modului de derulare a fiecărui proiect și de a dispune măsurile preventive și sancționatorii stabilite în legislația specială și clauzele contractului de finanțare oricând pe întreaga durată de valabilitate a contractului de finanțare (perioada de execuție a proiectului - care se poate întinde pe maxim 2 ani, la care se adaugă o perioada de 5 ani de monitorizare, conform art. 2 din contractul-cadru de finanțare) -aspect cunoscut și asumat de beneficiar prin semnarea contractului de finanțare, prin urmare subscrisa înțelege să își însușească în mod integral constatările OFICIULUI EUROPEAN DE LUPTA ANTIFRAUDA.

În conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2) din Regulamentului Comisiei nr. 1073/1999 - raportul OLAF „constituie probă admisibilă în procedurile administrative sau judiciare ale statului membru în care utilizarea acestora se dovedește necesară, în același mod și în aceleași condiții ca și rapoartele administrative redactate de inspectorii administrativi naționali".

Potrivit art. 9, raportul final se întocmește la finalizarea investigațiilor și conține faptele constatate, prejudiciul financiar, dacă există și concluziile investigației, acesta constituind probă admisibilă în procedurile administrative sau judiciare ale statului, însă din coroborarea acestui text de lege cu dispozițiile art. 10 din Regulamentului Comisiei nr. 1073/1999, potrivit cărora OLAF poate înainta in orice moment autorităților competente din statele membre informațiile obținute în cursul investigațiilor, rezulta că raportul final al investigațiilor nu este singurul document care poate conduce la stabilirea unei nereguli.

Nu există niciun text de lege care să prevadă că raportul final este singurul document pe baza căruia se poate stabili o neregulă.

Pe de alta parte, OLAF menține în totalitate constatările și recomandările menționate în Nota D/_/04.08.2010 și Nota D/_/04.08.2010.

Sunt neintemeiate motivele invocate de reclamanta referitoare la faptul ca Raportul final OLAF a fost emis după expirarea perioadei de valabilitate a contractului de finanțare, vă rugăm să observați următoarele

Potrivit punctului 4 al art. 4 Eligibilitatea cheltuielilor din Secțiunea B: Managementul, monitorizarea și evaluarea programului din Legea nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului multianual de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, cu modificările și completările ulterioare „Acolo unde este specificat în Program, România se va asigura că pentru o măsură dată, un proiect rămâne eligibil pentru cofinanț.area Comunității doar dacă nu a suferit o modificare substanțială pe o perioadă de 5 ani de la data plătii finale realizate de Agenția SAPARD".

Aceste prevederi au fost preluate întocmai în art. 14 alin (2) din contractele de finanțare încheiate cu beneficiarii Programului SAPARD.

Conform Articolul 2 - Durata de execuție alin. (2) paragraf 3 Durata de valabilitate a contractului cuprinde perioada de execuție a investiției, la care se adaugă 5 ani de la data ultimei plăți făcută de Autoritatea Contractantă."

Ultima plată făcută de APDRP în contul reclamantei a fost în data de 04.06.2007.

Potrivit art. 4 alin. (2) din OG nr. 79/2003: „Creanțele bugetare rezultate din nereguli sunt asimilate creanțelor fiscale, în sensul drepturilor și obligațiilor ce revin creditorilor, autorităților competente în gestionarea asistenței financiare comunitare nerambursabile și debitorilor."

Potrivit art. 131 alin.(1) C.proc.fiscală: „Dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept."

De asemenea, prevederile art. 112 din OUG nr. 79/2003, astfel cum au fost modificate prin O.G. nr. 12/2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 84/02.02.2007, dispun că: ..Dreptul de a stabili obligația de plată se prescrie în termen de 5 ani de la închiderea programului”.

Ulterior, dispozițiile art. art. 11² din OUG nr. 79/2003 au fost completate de O.G. nr. 20/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 613/20.08.2008, în sensul că „Dreptul de a stabili obligația de plată se prescrie în termen de 5 ani de la închiderea programului dacă normele comunitare nu prevăd un termen mai mare".

Prevederile art. 112 din OUG nr. 79/2003, astfel cum a fost modificat și completat prin O.G. nr. 12/2007 și O.G. nr. 20/2008, sunt norme juridice de imediată aplicare pentru contractele aflate în derulare la data intrării lor în vigoare, termenul de prescripție de 5 ani aferent acestor contracte începând să curgă de la data de 31.12.2009.

Titlul de creanță emis de A.P.D.R.P. a fost înregistrat cu nr. 24.483/08.11.2010, deci în termenul de valabilitate al contractului de finanțare.

Cu privire la prejudiciul produs, Curtea observa ca in baza art. 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006, „neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act

sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

Rezulta că prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naționale poate fi real sau potențial, iar producerea însăși a unei nereguli și utilizarea necorespunzătoare a banilor acordați atrage sancțiunea restituirii parțiale sau totale a acestora.

Prejudiciul produs se materializează în afectarea intereselor financiare ale Uniunii, iar prin adoptarea diverselor reglementări în materia gestionării fondurilor europene, intenția legiuitorului a fost să se asigure ca cheltuielile efectuate de Uniunea Europeană în contextul fondurilor structurale să fie strict limitate la agenții care respectă normele de drept al Uniunii si să nu fie utilizate pentru a finanța activități care sunt contrare acestuia (Hotărârea CJUE din 15 septembrie 2005, Comisia/Irlanda, C-199/03, punctul 26, Concluziile avocatului general Léger prezentate în cauza C-_, Mannesmann Anlagenbau Austria și alții, punctul 108, Concluziile avocatului general Sharpston prezentate în cauza C-465/10, Chambre de commerce . l"lndre, punctul 59). In consecință, cheltuielile efectuate cu încălcarea dreptului Uniunii sunt considerate, în mod firesc, ca aducând atingere bugetului UE (Concluziile avocatului general Sharpston prezentate în cauza C-465/10, Chambre de commerce . l"lndre, punctul 60).

Potrivit unei jurisprudente constante a Curții de Justiție a Comunității Europene (Hotărârea CJUE din 15 septembrie 2005, Irlanda/Comisia, C-199/03, punctul 31, Hotărârea din 21 decembrie 2011, Chambre de commerce . l"lndre, C-465/10, punctul 47), „inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta grav interesele financiare ale Uniunii”. Astfel, un stat membru care a acordat asistență financiară din partea FEDR poate, pentru a preveni și pentru a urmări în justiție abaterile, să revoce această asistență și să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanțării menționate (Hotărârea CJUE din 22 ianuarie 2004, COPPI, C-271/01, punctul 48, Hotărârea din 21 decembrie 2011, Chambre de commerce . l"lndre, C-465/10, punctul 32).

Prin urmare, statele membre au obligația să ia măsurile necesare pentru verificarea faptului că acțiunile finanțate din fondurile finanțate cu contribuția Uniunii au fost desfășurate corect, pentru prevenirea și cercetarea neregulilor și pentru recuperarea fondurilor pierdute ca urmare a unui abuz sau a unei neglijențe (Hotărârea CJUE din 13 martie 2008, Vereniging și alții, C-383/06-C-385/06, punctul 37).

Producerea unei nereguli în utilizarea fondurilor europene acționează cu prioritate clauza de salvgardare a bugetului UE, fără să fie necesară existența unui prejudiciu concret asupra bugetului UE.

Curtea de Justiție a Comunității Europene a statuat că producerea unor nereguli, abateri, fraude produce automat un prejudiciu bugetului UE iar statele membre au obligația de a solicita de la beneficiari restituirea fondurilor utilizate în mod necorespunzător. Potrivit unei jurisprudente constante a Curții, „încălcarea unor obligații a căror respectare prezintă o importanță fundamentală pentru buna funcționare a unui sistem comunitar [....] poate fi sancționată prin pierderea unui drept conferit de reglementarea Uniunii" (Hotărârea CJUE din 12 octombrie 1995, Cereol Italia, C-104/94, punctul 24, Hotărârea din 24 ianuarie 2002, Conserve Italia/Comisia, C-500/99 P, punctele 100-102, precum și Ordonanța din 16 decembrie 2004, APOL și AIPO/Comisia. C-222/03 P, punctul 53). Regula generală este ca orice abatere să conducă la retragerea avantajului obținut nejustificat (Hotărârea CJUE pronunțată în cauza C-199/03 - punctul 15 și Concluziile avocatului general Sharpston pronunțate în cauza C-465/10, punctul 73).

Astfel, „Curtea s-a pronunțat că, în executarea obligațiilor care le revin, statele membre nu au nicio competență de apreciere privind oportunitatea solicitării restituirii fondurilor Uniunii Europene acordate în mod necorespunzător sau ilegal" (Concluziile avocatului general Sharpston prezentate în cauza C-465/10, punctul 39, Hotărârea din 13 martie 2008, Vereniging și alții, C-383/06-C-385/06, punctul 38) și că există o „obligație pentru statele membre, fără a fi necesară o abilitare prevăzută de dreptul național, de recuperare a fondurilor pierdute ca urmare a unui abuz sau a unei neglijențe" (Hotărârea vereniging și alții, C-383/06-C-385/06, punctul 40, Hotărârea din 21 decembrie 2011, Chambre de commerce . l"lndre, C-465/10, punctul 35).

Prin urmare, obligația de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

Din aceste motive, in baza textelor de lege mentionate, a art. 1 si 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge cererea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea formulată de reclamanta .>, cu sediul în V., . Agroindustriala) nr.4, județ V., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, cu sediul în București, ..43, sector 1, ca neîntemeiată.