Anulare act administrativ. Decizia nr. 3554/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3554/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-05-2014 în dosarul nr. 18029/3/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 3554
Ședința publică din data de 08.05. 2014
Completul constituit din:
Președinte - O. D. P.
Judecător - C.-M. C.
Judecător - G. G.
Grefier - C. I. Ș.
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul-pârât I. ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr. 3380/11.06.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G. R. D. și cu intimații-pârâți C. T. „A. SALIGNY” și M. EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, a răspuns recurentul-pârât, prin consilier juridic, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurentul-pârât nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
Recurentul-pârât, prin consilier juridic, depune la dosar chitanța nr._/08.05.2014 în cuantum de 20 lei prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în valoare de 0,5 lei. De asemenea, solicită lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, iar în situația în care nu va mai fi prezentă în sala de judecată, să se ia act că solicită judecarea cauzei în lipsă.
Curtea procedează la anularea chitanței, reținând achitată taxa judiciară de timbru, astfel cum a fost stabilită prin rezoluția de primire a cererii de recurs și dispune lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a II a strigare a cauzei, a răspuns recurentul-pârât, prin consilier juridic cu delegație la dosar.
Curtea pune în discuție interesul recurentului de a promova prezenta cale de atac, față de soluția pronunțată de instanța de fond și acordă cuvântul pe acest aspect și pe fondul cererii de recurs.
Recurentul-pârât, prin consilier juridic, apreciază că justifică un interes în formularea recursului, la dosar fiind depusă de către apărătorul reclamantului o cerere de copiere a sentinței și a dovezii de comunicare, existând posibilitatea exercitării recursului de către reclamant, astfel că solicită admiterea recursului, în sensul admiterii excepției lipsei calității sale procesuale pasive.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CU R T E A,
Prin sentința civilă cu nr. 3380/11.06.2013, Tribunalul București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal a respins acțiunea formulată de către reclamantul G. R. D., prin reprezentant legal G. M., în contradictoriu cu pârâții C. T. „A. Saligny”, M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și I. Școlar al Municipiului București, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că criticile reclamantului referitoare la nelegalitatea actelor administrative atacate nu vor fi reținute, întrucât dispozițiile art. 6 lit.h) și art. 24 din Legea nr. 272/2004 se referă la aspecte care nu au putut fi îndeplinite în speță tocmai datorită elevului care s-a sustras procedurii de cercetare începută de reprezentanții instituției de învățământ. Instanța constată că instituția de învățământ nu are competența unui organ de cercetare penală și nu are posibilitatea de a constrânge elevul să fie prezent la audieri. Astfel, martorul C. F. nu are cunoștință despre prezența la școală a elevului G. R. în perioada 07-09.11.2011, martora G. A. precizează că după eveniment, elevul G. R. a fugit din colegiu, acest fapt fiind confirmat de agentul de pază de la poarta colegiului.
În aceste condiții, C. T. nu a avut posibilitatea să audieze elevul. În schimb, mama elevului a pus la dispoziția Colegiului T. adresa emisă de Secția 12 Poliție din care reiese că acesta a fost audiat de către organele penale în legătură cu evenimentul din data de 07.11.2011, adresă care a fost pusă la dispoziția Comisiei de Disciplină. De reținut este faptul că prin procesul-verbal depus la fila 60 din dosar, Comisia de Disciplină a stabilit că până la momentul la care identifică elevii implicați în incident nu va lua nicio măsură.
Prin adresa aflată la fila 71 din dosar, Secția 12 Poliție comunică mamei reclamantului faptul că fiul acesteia a fost audiat în calitate de martor cu privire la incidentul desfășurat în data de 07.11.2011. În acest sens, instanța reține că minorul a fost audiat în fața organelor de poliție, audiere care a fost adusă la cunoștința Comisiei de Disciplină chiar de către mama reclamantului astfel încât aceasta având în vedere acest aspect a propus exmatricularea reclamantului.
Raportul Comisiei de Disciplină cuprinde faptul că reclamantul a participat la evenimentul din 07.11.2011, însă nu a reușit să întrețină relații sexuale cu eleva G. A.. De altfel, elevul G. R. nu a fost exmatriculat pentru că ar fi întreținut relații sexuale cu eleva G. A., ci pentru că a fost surprins de directorul Colegiului T. în timp ce încerca să întrețină relații sexuale în cadrul toaletei fetelor din incinta instituției școlare cu respectiva elevă. Măsura exmatriculării, astfel cum reiese din actele administrative atacate, a fost dispusă ca urmare a atitudinii necorespunzătoare a elevului considerată astfel de către Comisia de Disciplină și Consiliul de Administrație, care au făcut aplicarea dispozițiilor art. 128 și art. 133 din Ordinul MEDC nr. 4925/2005.
Măsura dispusă de Consiliul Profesoral a fost adusă la cunoștința mamei elevului care a avut posibilitatea să o conteste potrivit art. 133 din ordinul menționat anterior. Nu poate fi reținută astfel susținerea că măsura exmatriculării și actul administrativ prin care s-a dispus nu a fost comunicată reclamantei. Mai mult decât atât, susținerea reclamantei că nu a avut cunoștință de cercetarea efectuată de unitatea școlară este contrazisă de depunerea de chiar mama elevului la Comisia de Disciplină a adresei de la secția 12 Poliție prin care i se aducea la cunoștință că fiul ei este audiat în calitate de martor în legătură cu incidentul din data de 07.11.2011.
În ceea ce privește condițiile de fond ale actelor atacate instanța reține că raportul Comisiei de Disciplină și concluziile Consiliului Profesoral sunt în sensul că elevul G. R. a participat la incidentul din 07.11.2011, însă nu a fost implicat în raporturile sexuale întrucât a fost surprins de directorul unității de învățământ înainte de începerea raporturilor sexuale. În acest sens, instanța a dispus audierea martorilor propuși de părți care au cunoștință despre evenimentul din data de 07.11.2011. Martorii D. A. și I. C. confirmă faptul că elevul G. R. a fost de față la momentul la care în toaleta fetelor din corpul B al clădirii Colegiului T. A. Saligny însă acesta a fugit la momentul la care directorul unității de învățământ însoțit de un bodiguard au intrat în toaletă. Declarațiile celor doi martori sunt însă confuze cu privire la persoanele care erau în toaletă în sensul că aceștia nu pot preciza cu exactitate cum s-au desfășurat evenimentele. Martorul D. A. susține inițial că la momentul intrării în toaletă a directorului și a bodigardului toate persoanele au luat-o la fugă, precizând ulterior că elevii care întrețineau relații sexuale au rămas în toaletă la momentul intrării directorului în încăpere. Martorul I. C. susține că elevul G. R. a intrat singur în toaletă fără a fi însoțit de el și de martorul D. A. în schimb din toaletă a ieșit cu pantalonii în vine elevul Dascaliuc. Declarațiile celor doi martori sunt confuze și nu stabilesc cu exactitate modalitatea în care s-a petrecut evenimentul din respectiva toaletă. Martorul C. F. susține că la momentul la care s-a desfășurat evenimentul a fost directorul unității de învățământ, el fiind cel care a intrat în toaletă și l-a surprins pe elevul G. în timp ce încerca să întrețină relații sexuale cu eleva G. A.. Martora G. A. susține că în data respectivă se afla în biroul directorului unității când bodigardul l-a chemat pe acesta în toaleta fetelor în corpul B spunându-i martorei să rămână în birou. La întoarcerea directorului în birou, acesta a venit însoțit de eleva G. A. care a recunoscut că a întreținut relații sexuale cu mai mulți elevi sub amenințarea acestora. Martora nu a auzit de la elevă faptul că ar fi întreținut raporturi sexuale cu elevul G. R.. Martorul G. I. C. care la momentul acela era agent de pază la unitatea de învățământ confirmă faptul că l-a anunțat pe directorul unității de incidentul care se petrecea în toaleta fetelor și faptul că a auzit de la alți elevi că elevul G. R. ar fi participat la incidentul din toaleta fetelor. Martorul G. A. susține că a întreținut relații sexuale cu eleva G. A., aceasta întreținând relații cu mai mulți elevi al căror nume nu-l cunoaște dar precizează că la momentul intrării în toaletă a directorului unității școlare în încăpere se mai aflau doi sau trei băieți care intenționau să întrețină relații sexuale cu respectiva elevă dar care au fugit în momentul în care directorul a intrat în toaletă.
Toate declarațiile martorilor confirmă faptul că în data de 07.11.2011, în toaleta fetelor din corpul B de clădire, mai mulți elevi ai unității de învățământ au întreținut relații sexuale. Ceea ce relevă declarațiile martorilor audiați în cauză este faptul că elevul G. R. a participat la acel eveniment fără însă a reuși să întrețină relații sexuale cu eleva G. A..
Acest aspect nu înlătură însă culpa elevului de a participa la un astfel de incident și de a încerca la rândul său să întrețină relații sexuale cu eleva respectivă. Singurul participant direct la eveniment a fost directorul școlii și eleva G. A., care însă nu a putut fi audiată de instanță datorită faptului că nu mai locuiește împreună cu părinții săi iar noul domiciliu nu este cunoscut așa cum reiese din declarația aflată la fila 169 din dosar.
Instanța, coroborând declarațiile celorlalți martori cu declarația martorului C. F., care l-a surprins pe elevul G. R. cu pantalonii dați jos înainte de a întreține relații sexuale cu eleva G. A. constată că starea de fapt avută în vedere de Comisia de Disciplină și Consiliul Profesoral este confirmată de probele administrate în cauză.
Această atitudine a elevului G. R. avută în cadrul unei unități de învățământ justifică sancțiunea exmatriculării dispusă de unitatea școlară.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul I.S.M.B. arătând că instanța de fond dintr-o eroare nu s-a pronunțat în ceea ce privește lipsa calității sale procesuale active, excepție pe care a invocat-o prin întâmpinare, având în vedere că nu este semnatarul niciunui act care a condus la măsura dispusă de unitatea de învățământ, respectiv exmatricularea reclamantului.
Această măsură este dispusă conform Ordinului M.E.C.T. nr. 4925/2005 de către consiliul profesoral al unității de învățământ, iar contestațiile se rezolvă de Consiliul de administrație al respectivei unități.
Curtea apreciază că recurentul pârât justifică un interes în promovarea prezentei căi de atac, chiar dacă soluția instanței de fond este cea de respingere a acțiunii ca neîntemeiată, față de împrejurarea că la dosarul de recurs este depusă o cerere de către apărătorul reclamantului, de efectuare a unor copii de pe sentință și dovezile de comunicare a acesteia, existând posibilitatea exercitării de către reclamant a căii de atac a recursului, în condițiile formulării unei cereri de repunere în termenul de recurs, astfel că va fi respinsă excepția lipsei de interes.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor art. 304 ind. 1 C.p.c., Curtea apreciază că recursul este fondat, față de următoarele considerente:
Prin acțiunea de față, reclamantul a solicitat anularea deciziei de aplicare a sancțiunii de exmatriculare din data de 9.11.2011, emisă de Consiliul profesoral al Colegiului T. „A. Saligny”; anularea Adresei nr. 2511/10.11.2011 comunicată de către Diriginta G. L.; Anularea raportului de Disciplină; Anularea deciziei nr. 2580/24.11.2011 a Consiliului de Administrație al Colegiului T. „A. Saligny” de soluționare a contestației nr. 2528/14.11.2011 formulat de reprezentantul legal al reclamantului, împotriva deciziei de aplicare a sancțiunii de exmatriculare, din data de 9.11.2011 emisă de consiliul profesoral; anularea tuturor măsurilor subsecvente acestor decizii dispuse de unitatea de învățământ, conform art. 128 din Ordinul MEDC nr. 4925/2005 Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, respectiv: consemnarea sancțiunii în registrul de procese-verbale ale consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidență a elevilor și în registrul matricol precum și a scăderii notei la purtare sub 6; acordarea de despăgubiri sub forma daunelor morale în cuantum de 100.000 euro, urmare traumei psihice prin care a trecut și trece reclamantul, traumă cauzată de urmările acestui eveniment, respectiv aplicarea măsurii sancționatorii a exmatriculării sub forma prevăzută de art. 128 din Ordinul nr. 4925/2005 respectiv fără drept de înscriere în aceeași unitate de învățământ.
În temeiul prevederilor art. 15 alin. 1 din Legea 554/2005 privind contenciosul administrativ, reclamantul a solicitat instanței suspendarea executării Deciziei de aplicare a sancțiunii de exmatriculare din data de 9.11.2011.
Se constată că niciunul dintre actele administrative a căror anulare se solicită în cauză nu este emis de recurentul pârât ISMB, emitentul acestor acte fiind C. T. „A. Saligny” (Consiliul profesoral, Consiliul de administrație).
De altfel, în motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul nu indică pretenția concretă pe care o formulează în contradictoriu cu pârâtul ISMB, Curtea reținând că nu există identitate între acest pârât și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății.
În consecință, soluția instanței de fond de respingere a acțiunii ca neîntemeiată și în contradictoriu cu pârâtul ISMB este dată cu aplicarea greșită a legii, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.p.c., având în vedere că soluția legală era cea de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului ISMB.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 1 și 3 C.p.c., Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentința, în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului ISMB și va respinge acțiunea în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, menținând în rest sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția lipsei de interes.
Admite recursul formulat de recurentul-pârât I. ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr. 3380/11.06.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G. R. D. și cu intimații-pârâți C. T. „A. SALIGNY” și M. EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI.
Modifică în parte sentința în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului ISMB și respinge acțiunea în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 08.05.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
O. D. P. C.-M. C. G. G.
GREFIER,
C. I. Ș.
Red./tehnored./ 2 ex./ C.M.C./Tehnored. R.O./4.06.2014
Tribunalul București Secția a IX a C. Administrativ Și Fiscal
Judecător de fond: S. V.
| ← Pretentii. Decizia nr. 6909/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligaţia de a face. Încheierea nr. 20/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
