Anulare act administrativ. Decizia nr. 2872/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2872/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-04-2014 în dosarul nr. 1626/2/2011*
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 2872
Ședința publică de la 10.04.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE F. L. E.
JUDECĂTOR D. G.
JUDECĂTOR Ș. A.
GREFIER M. LUCREȚIA
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta – pârâtă AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PESCUIT ȘI ACVACULTURĂ împotriva sentinței civile nr. 1390 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de C. Administrativ și Fiscal la data de 28.02.2012 în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – reclamant I. A..
La apelul nominal făcut în ședință publică NU au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Curtea, constatând că, atâț recurenta – pârâtă, prin cererea de recurs, cât și intimatul –reclamant – prin întâmpinarea formulată în cauză s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alineat 2 C.pr.civ.; nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul recursului.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judectă înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal la data de 22.02.2011, reclamantul I. A. a solicitat, în contradictiru cu pârâta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, anularea partiala a Deciziei nr. 300/05.11.2009, emisa de Presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit și Acvacultură, in ceea ce îl priveste, și, pe cale de consecinta, mentinerea efectelor Deciziei nr. 219/20.07.2009, precum și obligarea pârâtei la plata salariului de merit aferent perioadei 01.11.2009 – 31.06.2010 si la includerea acestuia in salariul de baza, in conformitate cu prevederile art. 5 alin. 4 din OUG nr. 1/2010.
În motivare, reclamantul a arătat că ocupă funcția de consilier superior in cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, calitate în care a beneficiat de salariu de merit in baza Deciziei Presedintelui ANPA nr. 219/20.07.2009, însă în noiembrie 2009 pârâta a sistat plata salariului de merit. La solicitarea sa, i s-a comunicat că actul administrativ în baza căruia i s-a retras salariul de merit este Decizia președintelui ANPA nr. 300/05.11.2009.
Reclamantul a menționat că a contestat această decizie, iar prin răspunsul dat asupra contestației pârâta i-a comunicat că Decizia nr. 300 contravine deciziei inițiale, nr. 219, și nu are temei legal și a fost îndrumat să se adreseze instanței de contencios administrativ.
A arătat că prin decizia contestată au fost anihilate total efectele Deciziei nr. 219, fiind privat de salariul de merit. A invocat și dispozițiile art. 10 alin. 2 din OG nr. 10/2008, apreciind că acestea exclud existența a două decizii simultan valabile în privința desemnării personalului care beneficiază de salariu de merit. De asemenea, a arătat că prin emiterea unei noi decizii privind acordarea salariului de merit in care nu se regasesc persoanele din decizia inițială și față de prevederile art. 8 alin. 4 din OG nr. 6/2007, se trage concluzia ca, implicit, aceste persoane au fost sanctionate, or, în cazul său nu există niciun act de sancționare sau de încetare/suspendare a raporturilor de serviciu. A precizat totodată că decizia contestată nu poate fi justificată nici prin apariția Legii nr. 329/2009, întrucât aceasta a intrat în vigoare ulterior emiterii deciziei.
Pârâta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, însă în motivare a arătat că decizia atacată nu poate fi justificată nici de sancționarea funcționarilor publici beneficiari ai salariului de merit conform deciziei inițiale și care nu se mai regăsesc în cuprinsul noii decizii și nici de apariția Legii nr. 329/2009. A mai arătat că în vederea anulării deciziei persoana prejudiciată este singura îndreptățită să promoveze acțiune în instanța de contencios administrativ și a precizat că emitentul actului și-a întemeiat demersul pe dispozițiile OUG nr. 34/2009.
Prin sentința civilă nr. 1390/28 februarie 2012, prima instanță admite acțiunea, anulează în parte Decizia nr. 300/05.11.2009 a Președintelui Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură prin care a fost sistată acordarea salariului de merit reclamantului, în ceea ce îl privește pe acesta și obligă pârâta la plata salariului de merit către reclamant aferent perioadei 01.11.2009 – 31.12.2009, conform Deciziei nr. 219/20.07.2009 a Președintelui Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, și la includerea acestuia în salariul de bază cu începere de la 01.01.2010 și până la 31.06.2010, conform art. 5 alin. 4 din OUG nr. 1/2010, cu consecința plății diferențelor salariale corespunzătoare.
Prima instanță reține următoarele:
Reclamantul I. A. este consilier superior în cadrul Agentiei Naționale pentru Pescuit și Acvacultură.
Prin Decizia nr. 219/20.07.2009 a Președintelui ANPA (fila 19), reclamantului i-a fost acordat salariul de merit în procent de 15% calculat la salariul de bază, cu începere de la 01.07.2009.
Prin Decizia nr. 300/05.11.2009 a Președintelui ANPA (fila 16) s-a dispus acordarea salariului de merit începând cu 01.11.2009 salariaților indicați în anexa la decizie, printre care reclamantul nu se mai regăsește.
În preambulul acestei decizii au fost invocate, ca temei legal, prevederile OUG nr. 34/2009, OG nr. 6/2007, OG nr. 10/2008 și Ordinul nr. 1678/2009 al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Începând cu luna noiembrie 2009, a fost sistată plata salariului de merit către reclamant.
În conformitate cu prevederile art. 31 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, aceștia „beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii”.
Art. 8 alin. 1 din OG nr. 6/2007 completată și modificată prin OG nr. 10/2008 prevede: „Pentru rezultate deosebite obținute în activitatea desfășurată, ordonatorul de credite poate acorda, în limita a 20% din numărul de posturi corespunzătoare funcțiilor publice, prevăzut în statul de funcții, salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază.”
Aliniatul 4 al aceluiași articol stipulează că de salariul de merit pot beneficia funcționarii publici care nu au fost sancționați și cei a căror sancțiune a fost radiată de drept potrivit legii.
Aliniatul 5 reglementează situația în care raporturile de serviciu ale funcționarului public se modifică dintr-un motiv neimputabil acestuia, în sensul că salariul de merit se menține până la expirarea perioadei pentru care a fost acordat, iar la aliniatul 6 se menționează că în momentul în care intervine suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ale unui funcționar public care a beneficiat de salariu de merit, acest drept se redistribuie.
Având în vedere dispozițiile legale citate și faptul că salariul de merit se acordă pe o perioadă determinată de 1 an, văzând totodată că, în speță, reclamantul nu a fost sancționat disciplinar, prima instanță reține că nu există temei legal pentru retragerea salariului de merit acordat acestuia prin Decizia nr. 219/2009 înainte de expirarea duratei pentru care a fost acordat, respectiv înainte de 30.06.2010.
OUG nr. 34/2009 privind rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale nu poate fi invocată ca temei al retragerii salariului de merit acordat reclamantului, întrucât în cuprinsul acestui act normativ nu se regăsesc dispoziții care să fundamenteze o asemenea măsură.
Prin urmare, Decizia de acordare a salariului de merit nr. 300/2009 este nelegală în măsura în care aceasta nu se referă și la reclamant, căruia dreptul la salariul de merit i-a fost conferit prin decizia inițială, nr. 219/2009.
Se rețin totodată prevederile art. 5 alin. 4 din OUG nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, potrivit cărora „Salariile de merit stabilite în anul 2009 pe o perioadă care se întinde și în anul 2010 se introduc în salariul de bază până la expirarea perioadei pentru care au fost acordate. După această perioadă, se recalculează în mod corespunzător salariul de bază și celelalte sporuri calculate la acesta. Începand cu anul 2010, acest drept nu se mai stabilește”.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, înregistrat inițial pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și trimis Curții de Apel conform art. XXIII din Legea 2/2013, recurs prin care s-a invocat efectuarea tardivă de către reclamant a procedurii prealabile prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004, în condițiile în care actul administrativ atacat a fost emis la 05.11.2009 iar plângerea prealabilă a fost formulată la 29.12.2010, mai mult de 1 an.
Pe fond, pârâta a arătat că emitentul deciziei atacate s-a fundamentat pe dispozițiile OUG 34/2009.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 109 alin. 3 C.pr.civ. „neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii”.
Prin urmare, recurenta este decăzută din a invoca în recurs problema tardivității plângerii prealabile.
Pe fond, se constată că în mod corect prima instanță a reținut că OUG nr. 34/2009 privind rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale nu poate fi invocată ca temei al retragerii salariului de merit acordat reclamantului, întrucât în cuprinsul acestui act normativ nu se regăsesc dispoziții care să fundamenteze o asemenea măsură; de altfel, recurenta a invocat doar generic actul normativ menționat, fără a detalia în ce mod justifică acesta actul nelegal sau care este temeiul specific și concret care l-ar întemeia.
În baza art. 312 C.pr.civ. va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul declarat de recurenta – pârâtă AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PESCUIT ȘI ACVACULTURĂ împotriva sentinței civile nr. 1390 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de C. Administrativ și Fiscal la data de 28.02.2012 în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – reclamant I. A., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.04.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, F. L. E. D. G. Ș. A.
GREFIER
M. LUCREȚIA
Redactat/tehnoredactat – LFE ./2 ex/
JUD. FOND M. B. - Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de C. Administrativ și Fiscal
ai 2014
| ← Pretentii. Decizia nr. 7914/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Decizia nr. 6357/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
