Anulare act administrativ. Decizia nr. 6520/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 6520/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-09-2014 în dosarul nr. 46073/3/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 6520
Ședința publică de la 18.09.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE P. S.
JUDECĂTOR V. R. M.
JUDECĂTOR F. I.
GREFIER M. LUCREȚIA
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul – pârât M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE – succesor în drepturi și obligații al fostului Minister al Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr.918 / 11.02.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal ( anterior Secția a IX-a ) în dosarul nr._/CA/3/2012, în contradictoriu cu intimata – reclamantă AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI și cu intimatul – chemat în garanție M. FINANȚELOR PUBLICE – UNITATEA PENTRU COORDONAREA ȘI VERIFICAREA ACHIZIȚIILOR PUBLICE.
La apelul nominal făcut în ședință publică NU au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Curtea, constatând că prin cererea de recurs recurenta – pârâtă a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul recursului.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul C. sub nr._, reclamanta AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI în contradictoriu cu pârâta M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - DIRECȚIA PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE a solicitat anularea notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr._/23.01.2012 a MAI-DDCA, cu suspendarea executării acesteia.
Reclamanta a chemat în garanție M. FINANȚELOR PUBLICE - UNITATEA PENTRU COORDONAREA ȘI VERIFICAREA ACHIZIȚIILOR PUBLICE, pentru ca aceasta să fie obligată, în eventualitatea respingerii acțiunii, la plata sumei de 68.511,06 lei reprezentînd corecțiile financiare aplicate reclamantei prin nota de constatare atacată la instanța de contencios administrativ.
Prin sent. civ. nr.6080/29.10.2012 a C. s-a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București – Secția a IX-a, pe rolul căreia s-a format dosarul nr._ .
Pe baza probei cu înscrisuri administrată în cauză, Tribunalul București – Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal a pronunțat Sentința civilă nr.918 / 11.02.2014, prin care a dispus urmatoarele: a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție; a admis excepția inadmisibilității capătului de cerere privind suspendarea executării notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr._/23.01.2012 a MAI-DDCA și a respins ca inadmisibil acest capăt de cerere; a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție a MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE - UNITATEA PENTRU COORDONAREA ȘI VERIFICAREA ACHIZIȚIILOR PUBLICE; a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI, în contradictoriu cu pârâtul M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - DIRECȚIA PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE; a anulat nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr._/23.01.2012 a MAI-DDCA.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în esență, următoarele:
Cu privire la cererea de suspendare, tribunalul a admis excepția inadmisibilității și a respins în consecință cererea de suspendare, avînd în vedere că reclamanta nu a îndeplinit obligația prev. de art.50 alin.9 din OUG nr.66/2011 și pusă în vedere de tribunal la termenul din 14.01.2014, de a achita o cauțiune în cuantum de 10% din valoarea sumei contestate.
Tribunalul a respins excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție, apreciind că reclamanta se poate afla în ipoteza prev. de art.60 alin.1 C.pr.civ. în cazul în care acțiunea de fond va fi respinsă. Reclamanta poate pretinde să fie despăgubită cu suma indicată drept creanță bugetară în actul contestat, de către o altă persoană pe care o consideră responsabilă pentru producerea prejudiciului. Măsura în care sînt justificate pretențiile reclamantei față de chemata în garanție reprezintă un aspect ce ține de temeinicia dreptului pretins împotriva acestei persoane și nu împiedică formularea unei cereri de chemare în garanție.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că prin nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr._/23.01.2012, s-a stabilit în sarcina reclamantei o creanță bugetară de 68.511,06 lei. S-au reținut în sarcina acesteia nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor europene și a fondurilor publice naționale aferente ce au făcut obiectul contractului de servicii nr._/10.12.2009. S-a menționat în nota de constatare că reclamanta nu a publicat erată pentru modificarea anunțului de participare.
Reclamanta a formulat contestație împotriva notei de constatare, dar prin decizia nr.II/462/23.03.2012 – filele 11-15, s-a respins ca neîntemeiată contestația, soluție pe care tribunalul a considerat-o eronată.
Cu privire la încălcarea dispozițiilor legale prin nepublicarea unei erate pentru modificarea anunțului de participare, tribunalul a apreciat că nu se putea reține în sarcina reclamantei încălcarea art.26 alin.2 din HG nr.925/2006. Potrivit acestui articol, în cazul în care, după publicarea unui anunț, intervin anumite modificări față de informațiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de tip erată la anunțul inițial.
Din motivarea în fapt a notei de constatare, raportat la înscrisurile depuse la dosar, rezultă că reclamanta a publicat anunțul de participare în SEAP, nr._/6.10.2009, și în JOUE, nr._/2009 TED. Mai mulți participanți au solicitat clarificări, iar autoritatea contractantă a procedat la modificarea documentației de atribuire, prin publicarea clarificărilor în SEAP, ca erate.
Aceste modificări se refereau la capacitatea tehnică și profesională a candidatului, iar pentru capacitatea de exercitare a activității profesionale (înregistrare) pentru operatorii străini a fost publicată în SEAP o clarificare privind funcționarea unui sediu, filială ori sucursală în România.
Pîrîta a imputat reclamantei că răspunsurile la clarificările operatorilor economici au fost publicate de către reclamantă în SEAP ca modificări numite erate, iar nu ca anunțuri tip erată, deși prin acestea s-au modificat cerințe din fișa de date, iar nu din anunțul de participare. S-a reținut de aceeași pîrîtă că acele clarificări nu au modificat în fapt anunțul de participare, pentru simplul fapt că anunțul de participare nu conținea informațiile care au necesitat modificări, deși art.11 alin.1 din HG nr.925/2006 prevede că atunci când solicită îndeplinirea anumitor criterii de calificare, autoritatea contractantă trebuie să precizeze în anunțul de participare și în documentația de atribuire informațiile pe care operatorii economici urmează să le prezinte în acest scop, precum și documentele specifice prin care se pot confirma informațiile respective.
Pîrîta a considerat însă că, deși ANRMAP a dat acceptul de publicare operatorului SEAP, neconstatînd erori sau omisiuni în cuprinsul acestuia, anunțul de publicare nu descria suficient toate criteriile de calificare. De altfel, chiar în nota de constatare s-a reținut – fila 32 dosar C., că respectivele clarificări nu au modificat anunțul de participare. Lipsa unor detalii din anunțul de participare privind criteriile de calificare și de selecție a fost considerată de pîrîtă imputabilă reclamantei, apreciindu-se că ar fi trebuit publicat un anunț tip erată care să conțină modificările respectivelor criterii.
S-a apreciat că prin nepublicarea anunțului tip erată nu s-au garantat tratamentul egal al participanților și un proces de licitație nediscriminatoriu, obiectiv și transparent. Cu toate acestea, la concluziile activității de verificare s-a menționat că a existat totuși o publicitate care a permis operatorilor economici aflați pe teritoriul altui stat membru să aibă acces la procedura de achiziție.
Tribunalul a considerat că dacă anunțul de participare nu conținea datele care au fost modificate, reclamanta nu era obligată, în temeiul art.26 alin.2 din HG nr.925/2006, să transmită spre publicare un anunț de tip erată la anunțul inițial. Modalitatea de publicare a unor erate cu privire la modificarea datelor existente numai în documentația de atribuire, nu și în anunțul de participare, respectă prev. art.32 alin.2 din HG nr.925/2006.
Din cuprinsul notei de constatare rezultă că s-a aplicat corecția financiară pentru nepublicarea unui anunț tip erată care să conțină modificările, reținîndu-se încălcări ale disp. art.26 alin.2 din HG nr.925/2006 și art.2 alin.2 din OUG nr.34/2006 (astfel cum se indică și în proiectul notei de constatare – fila 51 dosar C.), nu pentru forma eliptică a anunțului inițial. De altfel, anunțul de participare conține criterii suficiente privind capacitatea tehnică și profesională cerută ofertanților, iar detalierea unor aspecte nu îl face incomplet.
Nu se poate imputa reclamantei nici încălcarea principiilor prev. de art.2 alin.2 din OUG nr.34/2006, respectiv nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența, proporționalitatea, eficiența utilizării fondurilor publice.
Tribunalul a considerat că reclamanta a respectat art.78 din OUG nr.34/2006 privind obligația de a răspunde solicitărilor de clarificări și comunicarea răspunsurilor, însoțite de întrebările aferente, către toți operatorii economici care au obținut documentația de atribuire.
Prin asigurarea unei publicități a modificărilor aduse, chiar și prin simple erate, răspunsuri la clarificări, iar nu prin anunț tip erată, nu se poate susține că au fost încălcate principiile nediscriminării, tratamentului egal, recunoașterii reciproce, transparenței, proporționalității ori eficienței utilizării fondurilor publice. Pîrîta însăși recunoaște în nota de constatare că publicitatea efectuată a permis operatorilor economici din alte state membre să aibă acces la procedura derulată de către reclamantă, deci a fost asigurat un cadru competițional adecvat pentru procedura controlată.
De asemenea, art.17 din OUG nr.66/2011 prevede că orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli și al stabilirii creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității, ținându-se seama de natura și de gravitatea neregulii constatate, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale acesteia.
Față de modalitatea în care au fost publicate clarificările referitoare la procedura derulată, tribunalul a considerat că nu se poate reține în sarcina reclamantei neregula indicată în nota de constatare.
În conformitate cu disp. art.2 alin.1 lit.a din OUG nr.66/2011, neregulă în sensul acestui act normativ reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.
Aspectele apreciate ca nereguli de către pîrîtă nu impun aplicarea corecției financiare, nefiind susceptibile a prejudicia bugetele menționate.
Prin urmare, tribunalul a apreciat că acțiunea dedusă judecății este întemeiată și a admis-o, urmînd ca, în temeiul art.1 și 18 din legea nr.554/2004, să anuleze nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr._/23.01.2012 a MAI-DDCA. De asemenea, tribunalul a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție, în condițiile în care reclamanta nu a căzut în pretenții, potrivit art.60 alin.1 C.pr.civ.
Împotriva Sentinței a declarat recurs, în termen legal, pârâtul M. D. REGIONALE Șl ADMINISTRAȚIEI PUBLICE (MDRAP), succesor în drepturi și obligații al fostului Minister al Administrației și Internelor în conformitate cu dispozițiile art. 2 și art. 26 alin. (3) din OUG nr. 96/2012, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, coroborate cu dispozițiile art. 299 și urm. Cod procedură civilă, solicitind admiterea recursului, rejudecarea fondului și modificarea hotărârii judecătorești atacate în sensul menținerii ca temeinic și legal a actului administrativ contestat, precum și respingerea acțiunii în anulare formulată de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele motive:
În fapt, ordinul de finanțare nerambursabilă nr. 198/2009, a avut ca obiect implementarea proiectului cu titlul "Standarde Europene în utilizarea Tehnologiei Informației în Administrația Publică - Program național de Certificare a Funcționarilor Publici ", având cod SMIS 2773, proiect co-finanțat prin Fondul Social European, prin programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative.
În cadrul proiectului a fost derulată procedura de achiziții („licitație deschisă") pentru contractul de servicii de consultanță nr._/10.12.2009, încheiat între . B. și ANFP.
La baza întocmirii Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr._/23.01.2012 s-a avut în vedere suspiciunea de neregulă nr. SNE/059/20.07.2011 referitoare la derularea procedurii de achiziții publice aferentă atribuirii contractului mai sus menționat.
Din verificarea efectuată s-a constatat faptul că pentru procedura de achiziție anterior menționată, pentru care s-a publicat anunțul de participare nr._/06.10.2009, atribuirea contractului a fost făcută fără respectarea cerințelor privind publicitatea, reglementate de legislația națională și comunitară privind achizițiile publice, însă a existat totuși o publicitate care a permis operatorilor economici aflați pe teritoriul altui stat membru să aibă acces la procedura de achiziție publică în cauză.
Având în vedere nerespectarea prevederilor legale în domeniul achizițiilor privind procedurile de atribuire a contractelor conform pct. 1.2 din Anexa nr. 1 la OUG nr. 66/2011, corecția aplicată la valoarea contractului de servicii de consultanță nr._/10.12.2009, încheiat între . B. și ANFP este de 25%, respectiv 189.650 lei.
Împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr._/23.01.2012 intimata-reclamantă a formulat contestație administrativă, care a fost respinsă ca fiind neîntemeiată prin Decizia internă de soluționare a contestației nr. 11/462/23.03.3012.
În susținerea temeiniciei Notei nr._/23.01.2012 recurentul a învederat următoarele:
Referitor la procedura de achiziție a contractului de servicii de consultanți_/10.12.2009, încheiat între . B. și ANFP, echipade control a reținut, în mod corect următoarele:
Ca urmare a clarificărilor solicitate de către potențialii ofertanți și a unei adrese emise de UCVAP, documentația de atribuire a fost modificată de către intimata-reclamantă prin publicarea clarificărilor în SEAP sub denumirea "erata", în considerarea dispozițiilor art. 32 alin. (2) din HG nr. 925/2006 coroborate cu cele ale art. 78 din OUG nr. 34/2006.
Modificările au vizat secțiunea V.4 din fișa de date a achiziției - "Capacitatea tehnică și profesională a candidatului".
Din analiza documentației de achiziție, echipa de control a constatat faptul că la punctul V.2 - „Capacitatea de exercitare a activității profesionale pentru operatorii străini", s-au solicitat „documente care atestă faptul că are sediul/sucursala/filiala pe teritoriul României și poate pune la dispoziție consultanți vorbitori de limba română cu experiență în implementarea de proiecte în România."
Unul din potențialii ofertanți a solicitat o clarificare pe această temă, în răspunsul ANFP, în calitate de autoritate contractantă, publicat în SEAP menționându-se următoarele: "cerința referitoare la demonstrarea faptului că ofertantul principal trebuie să aibă sediul/sucursala/filiala pe teritoriul României se menține deoarece este necesară facilitarea și derularea cât mai rapidă a tuturor operațiunilor financiar-contabile, administrative. Dacă oferta se depune în asociere, condiția este valabilă doar pentru liderul ofertei și nu pentru toți asociații, iar celelalte criterii de calificare trebuie a fi îndeplinite, conform fișei de date publicate în SEAP. Totodată, ofertantul poate să-și deschidă înființeze o sucursală/filială în România până la data de finalizare a procedurii de licitație publică."
Anunțul de participare a fost transmis spre publicare în SEAP de către intimata-reclamantă și a fost verificat de către ANRMAP, privind acceptul de publicare, nefiind constatate erori sau omisiuni de completare.
Potrivit art. 2 alin. (2) din OUG nr. 34/2006, principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică sunt nediscriminarea, eficiența utilizării fondurilor publice și asumarea răspunderii.
Ca urmare a acestor principii, orice modificare adusă informațiilor, cerințelor, regulilor stabilite inițial de autoritatea contractantă și făcute publice prin intermediul regulilor de publicitate nu trebuie să conducă la restricționarea concurenței prin limitarea liberului acces al operatorilor economici interesați la atribuirea contractelor de achiziție publică.
Din verificările efectuate de către echipa de control, s-a constatat faptul că, modificările numite "erate" au fost postate de către intimata-reclamantă în SEAP ca răspuns la clarificările solicitate de operatorii economici, nu ca anunțuri tip erată, având în vedere faptul că, în anunțul de participare acele informații nu au fost cuprinse pentru a putea fi modificate.
Din analiza anunțului de participare rezultă faptul că, intimata-reclamantă, în calitate de autoritate contractantă, nu a respectat obligativitatea menționării în cadrul acestuia a nivelului specific minim a capacității tehnice și profesionale, menționându-l doar în documentația de atribuire, respectiv în fișa de date a achiziției.
Cu toate că, în urma verificării anunțului de participare, ANRMAP a dat acceptul de publicare operatorului SEAP, neconstatând erori sau omisiuni în completarea acestuia, în urma verificărilor efectuate de către echipa de control reiese faptul că în cadrul anunțului de participare nu au fost suficient descrise toate criteriile de calificare, încălcându-se astfel principiul transparenței.
Acest fapt a afectat în mod direct participarea operatorilor economici din Uniunea Europeana la procedura de achiziție, aceștia nefiind informați despre schimburile intervenite la nivelul documentației de atribuire.
În situația în care, modificările aduse anunțului de participare nu au fost publicate sub forma unui anunț tip erată, echipa de control a constatat, în mod corect, faptul că ANFP, în calitate de autoritatea contractantă, a încălcat principiul transparenței prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. d) din OUG nr. 34/2006, abaterea fiind corespunzătoare unei corecții de 25% din valoarea contractului de achiziție publică verificat, conform pct. 1.2 "nerespectarea procedurilor de publicitate, dar, totuși, a existat un anumit grad de publicitate" din Anexa la OUG nr. 66/2011.
Recurentul a solicitat să se constate faptul că, în mod netemeinic și nelegal, instanța de fond a reținut faptul că prin asigurarea unei publicități a modificărilor aduse, chiar și prin simple erate, răspunsuri la clarificări, iar nu prin anunț tip erată, nu se poate susține că au fost încălcate principiile nedriscriminării, tratamentului egal, recunoașterii reciproce, transparenței, proporționalității ori eficienței utilizării fondurilor publice de către ANFP.
Mai mult, în mod greșit, instanța de fond a reținut faptul că aspectele apreciate ca fiind nereguli nu impun aplicarea corecției financiare, acestea nefiind susceptibile de a prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.
Din analiza definiției neregulii rezultă că se sancționează abaterile de la legalitate, regularitate și conformitate care prejudiciază/a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetele comunităților europene finanțatoare printr-o sumă plătită necuvenit. Suma plătită necuvenit este suma plătită pentru cheltuieli efectuate fără respectarea legislației în materia achizițiilor publice.
Încadrarea ca neregulă a abaterilor constatate se face respectându-se Anexa la OUG nr.66/2011 unde sunt specificate tabelar Abaterea constatată /Descrierea abaterii constatate/ Corecție /Reducere.
Față de cele de mai sus se constată ca în cazul OUG nr. 66/2011 este sancționată abaterea de la legislația materiei achizițiilor publice, sancțiunea aplicată fiind proporțională cu fapta săvârșită care a condus la încălcarea prevederilor privind procedura de achiziție publică.
Potrivit dispozițiilor ordinului de finanțare nerambursabilă nr. 198/2009, având ca obiect implementarea proiectului cu titlul "Standarde Europene în utilizarea Tehnologiei Informației în Administrația Publică - Program național de Certificare a Funcționarilor Publici", având cod SMIS 2773, în cazul nerespectării de către Beneficiar, în calitate de autoritate contractantă, a obligației de a respecta prevederile legislației naționale în domeniul achizițiilor publice, conduce la neeligibilitatea cheltuielilor astfel efectuate, sau aplicarea de corecții financiare conform legislației în vigoare. Astfel, finanțarea se acordă sub condiția respectării integrale a prevederilor acestuia.
Față de prevederile ordinului de finanțare, este evident că nerespectarea legislației naționale în materia achizițiilor publice constituie o neregulă, prejudiciul fiind în acest caz prezumat prin nerespectarea dispozițiilor acestuia.
În concluzie, raportat la prevederile legale mai sus menționate, atâta timp cât beneficiarii fondurilor europene nerambursabile, încalcă dispozițiile legale în materia achizițiilor publice în implementarea proiectului, bugetul Uniunii Europene și cel național aferent acestuia este prejudiciat, sens în care se impune aplicarea unor corecții financiare sau considerarea sumelor cheltuite necuvenit ca fiind neeligibile.
În drept: art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare coroborate cu dispozițiile art. 299 și urm, art. 3041 Cod procedură civilă.
Intimatul M. FINANȚELOR PUBLICE a formulat concluzii scrise.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, pe baza actelor dosarului și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Curtea constată că recurenta nu critică decât soluția de admitere în parte a acțiunii formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - DIRECȚIA PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE și de anulare a notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr._/23.01.2012 a MAI-DDCA, prin reiterarea susținerilor exprimate atât în cuprinsul notei și a deciziei de respingere a contestației.
Prin nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr._/23.01.2012, s-au reținut în sarcina intimatei reclamante nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor europene și a fondurilor publice naționale aferente ce au făcut obiectul contractului de servicii nr._/10.12.2009 – SERVICII DE CONSULTANȚĂ PRIVIND GESTIONAREA PROIECTELOR, întrucât aceasta nu a publicat erată pentru modificarea anunțului de participare.
Potrivit prevederilor art. 26 alin. (2) din HG nr. 925/2006, în vigoare la data derulării procedurii de achiziție, „în cazul în care, după publicarea unui anunț, intervin anumite modificări față de informațiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de tip erată la anunțul inițial, în condițiile prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.564/2005, care stabilește formatul standard al anunțurilor publicitare în cadrul procedurilor de atribuire prevăzute în directivele nr. 17/2004/CE și 1S/2004/CE".
Contrar susținerilor recurentei, Curtea, în acord judecătorul fondului, apreciază că nu se putea reține în sarcina reclamantei încălcarea art.26 alin.2 din HG nr.925/2006.
Astfel, reclamanta a publicat anunțul de participare în SEAP, nr._/6.10.2009, și în JOUE, nr._/2009 TED. Mai mulți participanți au solicitat clarificări, iar autoritatea contractantă a procedat la modificarea documentației de atribuire, prin publicarea clarificărilor în SEAP, ca erate. Aceste modificări se refereau la capacitatea tehnică și profesională a candidatului, iar pentru capacitatea de exercitare a activității profesionale (înregistrare) pentru operatorii străini a fost publicată în SEAP o clarificare privind funcționarea unui sediu, filială ori sucursală în România.
Or, în condițiile în care anunțul de participare nu conținea datele care au fost modificate, intimata reclamanta nu era obligată, în temeiul art.26 alin.2 din HG nr.925/2006, să transmită spre publicare un anunț de tip erată la anunțul inițial, iar modalitatea de publicare a unor erate cu privire la modificarea datelor existente numai în documentația de atribuire, nu și în anunțul de participare, respectă prev. art.32 alin.2 din HG nr.925/2006.
Prima instanță în mod corect și în acord cu întregul material probator administrat în cauză cât și a dispozițiilor legale, incidente a apreciat că reclamanta a respectat art.78 din OUG nr.34/2006 privind obligația de a răspunde solicitărilor de clarificări și comunicarea răspunsurilor, însoțite de întrebările aferente, către toți operatorii economici care au obținut documentația de atribuire.
De altfel,recurenta prin nota de constatare a confirmat că publicitatea efectuată a permis operatorilor economici din alte state membre să aibă acces la procedura derulată de către reclamantă, deci a fost asigurat un cadru competițional adecvat pentru procedura controlată.
Față de modalitatea în care au fost publicate clarificările referitoare la procedura derulată, prin asigurarea unei publicități a modificărilor aduse, chiar și prin simple erate, răspunsuri la clarificări, iar nu prin anunț tip erată,Curtea reține că în mod corect instanța de fond a considerat că nu se poate reține în sarcina intimatei reclamante neregula indicată în nota de constatare.
Prin urmare, în baza art. 312 alin. 1 teza a II-a C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul declarat de recurentul – pârât M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE – succesor în drepturi și obligații al fostului Minister al Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr.918 / 11.02.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal ( anterior Secția a IX-a ) în dosarul nr._/CA/3/2012, în contradictoriu cu intimata – reclamantă AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI și cu intimatul – chemat în garanție M. FINANȚELOR PUBLICE – UNITATEA PENTRU COORDONAREA ȘI VERIFICAREA ACHIZIȚIILOR PUBLICE, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.09.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
P. S. V. R. M. F. I.
GREFIER
M. LUCREȚIA
Redactat/tehnoredactat – jud. I.F
JUD. FOND C. I. - Tribunalul București – Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal ( anterior Secția a IX-a)
← Obligare emitere act administrativ. Hotărâre din 13-03-2014,... | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 4211/2014.... → |
---|