Anulare act administrativ. Decizia nr. 407/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 407/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-01-2014 în dosarul nr. 7469/2/2011*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Decizia civilă nr. 407
Ședința publică de la 23.01.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: G. G.
JUDECĂTOR: O. D. P.
JUDECĂTOR: C. M. C.
GREFIER: C. O.
Pe rol se află soluționarea recursul formulat de recurentul - reclamant D. A. împotriva sentinței civile nr. 155/12.01.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-pârâtă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ ( fosta A. NAȚIONALĂ A VĂMILOR PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE).
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns a intimata - pârâtă ANAF reprezentată prin consilier juridic P. V. care depune delegație la dosar, lipsă fiind recurentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că intimata a depus întâmpinare, în 3 exemplare, după care:
Intimata, prin consilier juridic, solicită rectificarea denumirii instituției pârâte arătând că în urma reorganizării ANAF, aceasta este instituția care are calitate procesuală în cauză.
Curtea, în raport de modificările legislative intervenite respectiv apariția HG nr. 520/2013, a OUG nr. 74/2013 și a Ordinului Președintelui A.N.A.F. nr. 1104/01.08.2013 dispune modificarea citativului în sensul menționării în calitate de intimată a ANAF și, nefiind alte cereri de formulat sau probe noi de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Intimata, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului ca nefondat și să fie avută în vedere practica judiciară referitoare la aceste situații. Arată că nu poate fi repus recurentul în situația anterioară întrucât postul este ocupat în prezent de o altă persoană. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA ,
Deliberând asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Curții de Apel București – Secția C. Administrativ și Fiscal sub nr._ reclamantul D. A. a chemat în judecată pe pârâta A. Națională a Vămilor, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:
1. anularea Ordinului nr. 7469 din 02.08.2011 emis de conducătorul Autorității Naționale a Vămilor, V. C., privind încetarea raportului de serviciu prin eliberare din funcția publică;
2. obligarea pârâtei la reîncadrarea reclamantului în funcția deținută anterior, aceea de inspector vamal, grad profesional principal, gradația 5, clasa de salarizare 48 la C. Analiza Risc, Accize și Operațiuni Vamale – Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Ilfov din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale București;
3. obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale și a tuturor sumelor calculate de la . ordinului (02.08.2011) și până la rămânerea irevocabilă a hotărârii, sume actualizate până la data plății efective;
4. obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea, instanță de fond, prin sentința civilă nr. 155 pronunțată la data de 12.01.2012, a respins acțiunea reclamantului D. A. ca inadmisibilă.
În esență, pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că Litigiul dedus judecății are ca obiect anularea Ordinului nr. 7469/02.08.2011 emis de A. Națională a Vămilor prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu al reclamantului D. A. prin eliberare din funcția publică, în temeiul dispozițiilor art. 97 lit. c) și art. 99 alin. (1) lit. b), alin. (3) și alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată (r2), cu modificările și completările ulterioare.
Dispozițiile art. 106 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, republicată, stipulează expres faptul că, în cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcționarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanței de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în condițiile și termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Așadar, aceste dispoziții legale fac trimitere la „condițiile și termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004”.
Or, dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevăd că:
„(1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta existe, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia”.
Procedura prealabilă administrativă este reglementată ca o condiție de exercitare a dreptului la acțiune, a cărei neîndeplinire este sancționată cu respingerea acțiunii ca inadmisibilă, potrivit art. 109 alin. (2) Cod Procedură Civilă.
Reclamantul s-a adresat instanței de contencios administrativ, pentru anularea ordinului de încetare a raportului de serviciu prin eliberarea din funcția publică, fără ca anterior acestei date să formuleze plângere prealabilă prin care să solicite autorității emitente revocarea în tot sau în parte a actului administrativ atacat, conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Cererea înregistrată de reclamant la A. Națională a Vămilor sub nr._/01.08.2011 nu întrunește cerințele plângerii prealabile, întrucât a fost formulată anterior emiterii ordinului contestat, iar din cuprinsul acesteia rezultă că solicitarea reclamantului vizează punerea la dispoziție a uneia dintre funcțiile vacante corespunzătoare pregătirii sale și nicidecum revocarea/reexaminarea actului administrativ contestat reprezentat de ordinul de eliberare din funcția publică.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamantul D. A., pe care l-a declarat și motivat în condițiile legii.
Scutit de obligația achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar mobil în temeiul art. 17 din Legea nr. 146/1997 și art. 229 Cod proc.fiscală recursul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București la data de 18.04.2013 sub nr._ .
Criticând sentința recurată, recurentul solicită sa se admită recursul si sa se modifice sentința susmenționata in totalitate, in sensul admiterii Contestației împotriva Ordinului nr. 7469 din 02.08.2011 emis de vicepreședintele V. C., si, în consecință, sa se dispună: - anularea Ordinului. nr. 7469 din 02.08.2011 emis de vicepreședintele V. C., privind încetarea raportului de serviciu a reclamantului prin eliberare din funcția publica teritoriala de execuție de inspector vamal grad profesional principal, gradația 5, clasa de salarizare 48 la C. Analiza Risc, Accize si Operațiuni Vamale - Direcția Județeană pentru Accize si Operațiuni Vamale Ilfov din cadrul Direcției Regionale pentru Accize si Operațiuni Vamale București, care a stat la baza emiterii preavizului nr._ din 05.07.2011 și -obligarea paratei AGENȚIA NAȚIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA, A. NAȚIONALA A VĂMILOR, la reîncadrarea reclamantului in funcția deținuta anterior, mai precis de inspector vamal grad profesional principal, gradația 5, clasa de salarizare 48 la C. Analiza Risc, Accize si Operațiuni Vamale -Direcția Județeană pentru Accize si Operațiuni Vamale Ilfov din cadrul Direcției Regionale pentru Accize si Operațiuni Vamale București.
Opinează recurentul că instanța de fond nu a luat act de faptul că la data emiterii preavizului nr._/05.07.2011 i-a fost adus la cunoștința in cuprinsul acestuia ca începând cu data de 08.08.2011 in cazul in care nu optează pentru ocuparea niciunei funcții publice vacante corespunzătoare voi fi eliberat din funcția pe care o deținea.
Arată că a formulat o contestație către A. NAȚIONALA A VĂMILOR având număr de înregistrare_/01.08.2011 prin care a cerut anularea sau revocarea preavizului anterior menționat.
Instanța de fond nu a luat act de faptul ca preavizul nr._/05.07.2011 nu a fost comunicat în termen astfel încât sa se respecte cele 30 de zile prevăzut de Legea nr. 188/1999.
Totodată, desi ordinele nr. 2406 si nr. 2407 din 04.07.2011 menționate in cuprinsul preavizului nr._/05.07.2011 cat si in din cuprinsul Ordinul nr. 7469 din 02.08.2011 emise de ANAF prin A. NAȚIONALA A VĂMILOR sunt acte administrative unilaterale cu caracter normativ acestea nu au fost supuse procedurii de publicare in Monitorul Oficial asa cum obliga HG nr. 561/10.05.2009, precum si ale art. 100 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative in vederea intrării lor in vigoare, potrivit căruia ordinele, instrucțiunile si alte acte normative emise de organele publice centrale, de specialitate se publica in Monitorul Oficial al României, partea I.
Susține că art. 99 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici eliberarea din funcție se face daca autoritatea sau instituția publica își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public.
Ca atare, atât ANAF si ANV au încălcat flagrant dispozițiile art. 100 din Legea nr. 188/1999 vacantând posturi legal ocupate.
De asemenea prin ordinele de mai sus s-au incalcat prevederile HG nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei funcționarilor publici in sensul ca bibliografia si tematica stabilita pentru examen trebuie sa fie publicate cu cel puțin 30 de zile Înainte de data concursului. Ori de la data emiterii ordinului de aprobare a bibliografiei pentru examen si pana la desfășurarea concursului nu au fost decât 5 zile, si acesta nici nu făcea parte din fisa postului sau obligațiile de serviciu.
Preavizul nr._/05.07.2011 este nelegal, fiind emis in timp ce era încadrat pe post si înainte de susținerea examenului, pentru ocuparea postului vacant din cele existente, conform noii structuri organizatorice, cu încălcarea prevederilor art. 99 alin. 3 din Legea nr. 188/1999.
Instanța de fond nu a luat act de faptul ca decizia atacata nu conține informațiile obligatorii privind acordarea efectiva a preavizului dupa eliberarea din funcție si durata lui si de asemenea nu conține lista posturilor vacante existente la data eliberării din funcție.
Aceste elemente trebuiau in mod obligatoriu incluse in ordinul de eliberare sau măcar comunicate concomitent cu acesta, deoarece funcționau ca masuri de protecție sociala obligatorii dupa eliberarea din funcție.
Mai arată că instanța de fond nu a luat act de faptul ca nicio dispoziție a legii nr. 188/1999 stabilește faptul ca posturile ocupate de un funcționar public investit in mod legal pot fi vacantate si supuse unei proceduri de concurs;
Mai arată că "daca nu exista funcții publice vacante corespunzătoare in cadrul autorității sau instituției publice, autoritatea ori instituția publica are obligația de a solicita Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, in perioada de preaviz, lista funcțiilor publice vacante".
In cazul in care exista o funcție publica vacanta corespunzătoare, identificata in perioada de preaviz, funcționarul public va fi transferat in interesul serviciului sau la cerere.
În esență, reiterând motivele de fapt din cererea de chemare în judecată solicită admiterea recursului și încadrarea în funcția deținută.
Arată că a deținut mai mulți ani funcții de conducere in cadrul ANV și a publicat mai multe cărți de specialitate.
În drept au fost indicate dispozițiile art. 312 alin. (1), (2) si (3) C.pr.civ. coroborat cu prevederile art. 304 alin. 1, pct. 6, 7 si 8 Cod proc.civ. .
Intimata pârâtă ANAF a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat reiterând, în esență, apărările formulate în fața instanței de fond.
Nu s-au cerut și nu s-au administrat probe noi în recurs în condițiile art. 305 Cod proc.civ. .
În temeiul art. XXIII alin.2 și 4 din Legea nr. 2/2013 ÎCCJ – Secția C. Administrativ și Fiscal, prin încheierea nr. 4595/26.03.2013 a trimis dosarul spre soluționare la Curtea de Apel București – Secția C. Administrativ și Fiscal.
Examinând recursul de față prin prisma motivelor de recurs invocate cât și față de dispozițiile art. 3041 Cod proc.civ., Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
Cum în mod corect a reținut și instanța de fond prin sentința civilă nr. 155 pronunțată la data de 12.01.2012, Curtea de Apel București – Secția C. Administrativ și Fiscal a respins ca inadmisibilă excepția invocată de pârâtă.
În esență, Curtea a reținut că litigiul de față a avut ca obiect anularea Ordinului nr. 7469/02.08.2011 emis de A. Națională a Vămilor prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu al recurentului prin eliberare din funcția publică, în temeiul dispozițiilor art. 97 lit. c) și art. 99 alin. (1) lit. b), alin. (3) și alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată (r2), cu modificările și completările ulterioare.
Art. 106 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, republicată, stipulează expres faptul că, în cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcționarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanței de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în condițiile și termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Așadar, dispozițiile legale fac trimitere la „condițiile și termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004”.
Or, dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevăd că:
„(1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta existe, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia”.
Procedura prealabilă administrativă este reglementată ca o condiție de exercitare a dreptului la acțiune, a cărei neîndeplinire este sancționată cu respingerea acțiunii ca inadmisibilă, potrivit art. 109 alin. (2) Cod Procedură Civilă.
Cum recurentul s-a adresat instanței de contencios administrativ, pentru anularea ordinului de încetare a raportului de serviciu prin eliberarea din funcția publică, fără ca anterior acestei date să formuleze plângere prealabilă prin care să solicite autorității emitente revocarea în tot sau în parte a actului administrativ atacat, conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Cum în mod corect a reținut și instanța de fond, cererea înregistrată de recurent la A. Națională a Vămilor sub nr._/01.08.2011 nu întrunește cerințele plângerii prealabile, întrucât a fost formulată anterior emiterii ordinului contestat, iar din cuprinsul acesteia rezultă că solicitarea recurentului vizează punerea la dispoziție a uneia dintre funcțiile vacante corespunzătoare pregătirii sale și nicidecum revocarea/reexaminarea actului administrativ contestat reprezentat de ordinul de eliberare din funcția publică.
Ca atare, Curtea, în temeiul disp.art. 312 alin.1 va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurentul - reclamant D. A. împotriva sentinței civile nr. 155/12.01.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-pârâtă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ ( fosta A. NAȚIONALĂ A VĂMILOR PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE) ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.01.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. G. O. D. P. C. M. C.
GREFIER,
C. O.
Red.jud.G.G.
Tehnored.C.O./2ex.
Jud.fond: E. I., C.-SCAF
| ← Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 8096/2014.... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 1172/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
