Anulare act administrativ. Decizia nr. 673/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 673/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 31-01-2014 în dosarul nr. 6873/2/2013

DOSAR NR._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 673

Ședința publică de la 31.01.2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE P. S.

JUDECĂTOR V. R. M.

JUDECĂTOR F. C. M.

GREFIER M. LUCREȚIA

Pe rol pronunțarea în cauza având ca obiect cererea de revizuire formulată de revizuenta .>împotriva Deciziei civile nr. 3499 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal la data de 19.09.2013 în dosarul nr._/3/2010, în contradictoriu cu intimatele – AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEȚEAN GORJ și AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ BUCUREȘTI.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 24.01.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților, eventual, să formuleze și să depună la dosar Concluzii Scrise, a amânat pronunțarea la data de 31.01.2014, când a dat următoarea hotărâre:

CURTEA

Deliberând asupra cererii de revizuire de față, reține următoarele:

Prin decizia civilă nr. 3499/19.09.2013 pronunțată de Curtea de Apel București s-a admis recursul formulat de recurenta-reclamantă . sentinței civile nr. 1458/08.04.2011 pronunțată de Tribunalul București - Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._/3/2010 în contradictoriu cu intimații-pârâți AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEȚEAN GORJ și AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ BUCUREȘTI. S-a modificat sentința recurată în sensul că: a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată, a fost anulată Adresa nr._/12.09.2008 emisă de APIA Gorj și Adresa nr. 238/26.03.2009 emisă de APIA București. Pârâții au fost obligați să procedeze la reanalizarea solicitării APIA Gorj nr._/02.09.2008 de aprobare a subvenției cu suma de 143.378,32 lei pentru . fost obligați pârâții la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.500 lei. Au fost obligați intimații-pârâți la plata către recurenta-reclamantă a sumei de 5.568,87 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această decizie Curtea de Apel a reținut următoarele:

Intimata – pârâtă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Gorj a aprobat plata sumei totale de 143.378,32 de lei, aferenta activității desfășurata de . perioada iunie - decembrie 2006, conform centralizatorului înregistrat sub nr._/02.09.2008 si a procedat la transmiterea situației centralizatoare către intimata – pârâtă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură București în vederea îndeplinirii formalităților necesare achitării sumei către reclamanta.

În data de 10.09.2008, intimata APIA București a transmis situația centralizatoare către Direcția Generala Buget Finanțe si Fonduri Europene din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, in vederea solicitării creditelor de la Ministerul Economiei si Finanțelor si aprobării alimentarii contului APIA cu suma aprobată la plată.

Prin adresa nr._/12.09.2008, intimata – pârâtă APIA Gorj a cerut intimatei - pârâtei Apia București anularea solicitării mai sus menționate, respectiv anularea solicitării APIA GORJ nr._/02.09.2008 reprezentând sprijinul acordat de la bugetul de stat pentru activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală pentru cererile înaintate de . în luna martie 2007 și care privesc activitatea anului 2006, în sumă totală de 143.378, 32 lei. Intimata APIA București a procedat în consecință, fiind sistată procedura privind aprobarea sumei de 143.378,32 lei pentru recurentă.

Recurenta a solicitat intimatei APIA București revocarea adresei nr._/12.09.2008, această cerere fiind însă respinsă prin adresa nr. 238/26.03.2009 emisă de APIA București.

Pe cale de consecință, recurenta a solicitat anularea actelor administrative prin care i-a fost respinsă acordarea subvenției, cererea acesteia fiind respinsă prin sentința primei instanțe, sentință împotriva căreia recurenta a exercitat recurs.

Curtea a reținut ca fiind întemeiat motivul de recurs vizând nelegalitatea actului administrativ reprezentat de adresa nr._/12.09.2008 emisă de APIA Gorj, privind anularea aprobării sumei totale de 143.378,32 de lei, actul fiind nelegal pentru lipsa motivării.

În acest sens, Curtea a reținut că procedura pentru obținerea sprijinului direct al statului pentru activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală, la momentul formulării cererii de către . reglementată de HG nr. 1211/2005.

Conform prevederilor art. 2 – art. 7 HG nr. 1211/2005, sprijinul de la bugetul de stat se acordă pe bază de cerere, înaintată la sucursalele APIA județene, respectiv a Municipiului București, însoțită de documente justificative. Sucursalele APIA după verificarea documentației, întocmesc și transmit APIA situația centralizatoare. APIA întocmește și transmite Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale situația centralizatoare. În baza situației centralizatoare a cererilor pentru încasarea subvențiilor, transmisă de APIA, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale transmite Ministerului Finanțelor Publice cererea de deschidere a creditelor bugetare. După aprobarea cererii pentru deschiderea creditelor bugetare, din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale se alimentează contul APIA, care virează sumele în conturile solicitanților.

Curtea a reținut că potrivit art. 20 OG 14/2010, a fost abrogată HG nr. 1211/2005, stabilindu-se totodată că măsurile adoptate în baza acestui din urmă act normativ, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, se finalizează conform dispozițiilor în vigoare la data inițierii acestora.

În ceea ce privește cererea formulată de către . a constatat că nu a fost finalizată procedura prevăzută de HG nr. 1211/2005, întrucât ulterior transmiterii situației centralizatoare către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale transmite Ministerului Finanțelor Publice, intimatele au revenit asupra propriilor acte, fiind emisă de către APIA Gorj adresa nr._/12.09.2008.

Astfel cum s-a reținut și de către prima instanță, nefiind un aspect contestat de către părți, adresa nr._/12.09.2008 emisă de către APIA Gorj nu cuprinde nicio motivare.

Rezultă că după ce APIA Gorj a verificat documentația, a întocmit și a transmis către APIA București situația centralizatoare, iar aceasta la rândul ei, a întocmit și transmis Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale situația centralizatoare, intimatele au revenit asupra deciziei de aprobare a cererii recurentei, fără a motiva în vreun fel această revocare.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004, Curtea a reținut că actele prin care a fost aprobată de către intimate la plată suma de 143.378,32 de lei, nu au intrat în circuitul civil, astfel încât să nu mai poată fi revocate. Atât timp cât nu a fost finalizată procedura prevăzută de HG nr. 1211/2005, dreptul recurentei la obținerea ajutorului de stat mai sus-menționat nu a fost stabilit în mod definitiv, astfel încât actele intimatelor nu au intrat în circuitul civil, marcând doar parcurgerea unor etape în cadrul procedurii instituite prin HG nr. 1211/2005.

Cu toate acestea, Curtea a reținut că, deși era posibilă, revocarea actelor de aprobare a cererilor recurentei, prin adresa nr._/12.09.2008 emisă de către APIA Gorj, s-a făcut în mod nelegal, actul administrativ contestat neavând la bază o minimă motivare a măsurii dispuse.

Or, obligația autorității emitente de a motiva actul administrativ, constituie o garanție contra arbitrariului administrației publice, fiind necesară justificarea rațiunilor de fapt și de drept care au stat la baza adoptării lui.

Pentru a-și putea exercita atribuția de control al legalității actelor administrative, instanța de judecată trebuie sa cunoască rațiunile pentru care emitentul actului, în îndeplinirea puterii sale discreționare, a ales soluția criticata de cel vătămat, iar aceasta motivare trebuie sa fie intrinsecă actului administrativ.

În consecință, având în vedere necesitatea cunoașterii rațiunii emiterii actului administrativ atât de către destinatarul acestuia, cât și de către instanță, obligația motivării actului administrativ reprezintă o condiție de legalitate a acestuia, sancțiunea pentru nemotivarea actului administrativ neputând fi decât anularea lui.

În cauză, APIA Gorj a revenit asupra propriei decizii de acordare a sprijinului de stat, după ce a apreciat că sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru aprobare, fără nicio justificare a acestei măsuri.

Curtea nu a reținut susținerile intimatelor și ale primei instanțe în sensul că lipsa motivării s-a complinit prin întâmpinarea depusă în cauză, întâmpinare prin care au fost explicate motivele ce au stat la baza emiterii actului contestat. Motivarea actului administrativ reprezintă o condiție intrinsecă a acestuia, iar sancțiunea care intervine în situația emiterii unui act cu încălcarea unor condiții privind nașterea sa valabilă, este nulitatea. Este adevărat că în anumite condiții, nulitatea poate fi confirmată, însă o astfel de confirmare nu se poate face prin întâmpinare, care nu reprezintă un act administrativ al autorității, ci reprezintă un mijloc de apărare într-un proces, în care sunt expuse apărările pârâtului față de cererea reclamantului. Motivele emiterii actului administrativ trebuie să se regăsească în cuprinsul acestuia sau cel puțin în cuprinsul unor alte acte administrative sau operațiuni administrative aparținând autorității emitente, astfel încât instanța să poată realiza un control de legalitate prin raportate la motive clare și concrete, și nu prin raportare la anumite motive pe care instanța ar urma să le identifice în cadrul litigiului cu care a fost învestită ca fiind motivele care au stat la baza emiterii actului administrativ.

În concluzie, Curtea a reținut că actul administrativ reprezentat de adresa nr._/12.09.2008 emisă de APIA Gorj, este nelegal, și pe cale de consecință, apare ca fiind nelegală și adresa nr. 238/26.03.2009 emisă de APIA București, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată de recurentă.

În consecință, constatând întemeiat acest motiv, recursul a fost admis și modificată sentința recurată, însă cererea de chemare în judecată a fost admisă doar în parte.

Astfel, au fost anulate adresa nr._/12.09.2008 emisă de APIA Gorj și adresa nr. 238/26.03.2009 emisă de APIA București, cu consecința obligării pârâtelor APIA Gorj și APIA București la reanalizarea solicitării APIA Gorj nr._/02.09.2008 de aprobare a subvenției în sumă de 143.378,32 lei pentru .>

Curtea a reținut că este neîntemeiată solicitarea recurentei în sensul de a se constata existența dreptului său la încasarea sumei de 143.378, 32 lei și obligarea intimatelor la emiterea actelor administrative conform HG nr. 1211/2005 în vederea acordării sprijinului de stat.

Instanța de contencios nu se poate substitui în atribuțiile organului administrativ cu privire la aprecierea oportunității aprobării cererilor formulate de către recurenta-reclamantă, având doar competența de a constata caracterul legal sau nelegal al actelor intimatelor, fără însă a se pronunța asupra existenței sau întinderii dreptului la restituire și fără a avea dreptul de a impune autorității publice să finalizeze procedura prevăzută de HG nr. 1211/2005 într-un anumit sens.

În consecință, intimatele pot fi obligate doar să procedeze la reanalizarea solicitării APIA Gorj nr._/02.09.2008 de aprobare a subvenției în sumă de 143.378,32 lei pentru . acest sens, intimatele urmează fie să continue procedura prevăzută de HG nr. 1211/2005, prin parcurgerea celorlalte etape prevăzute de acest act normativ, fie să emită un nou act de revocare, motivat, dacă apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile legale cu privire la cererile recurentei. Instanța nu poate îngrădi dreptul de apreciere pe care intimatele - autorități publice îl au în ceea ce privește aplicarea prevederilor HG nr. 1211/2005, autoritatea publică competentă rămânând liberă în luarea acestei decizii, recurenta având deschisă calea de acces în fața instanței de contencios administrativ în cazul în care s-ar considera vătămată printr-o eventuală soluționare nefavorabilă a cererilor sale.

Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost admisă în parte, în temeiul art. 274, art. 276 Cod proc.civilă, instanța a obligat pârâții la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 2500 lei, reprezentând onorariu avocat (conform extrasului de cont și facturii fiscale f.57-59 - dosar tribunal), taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, proporțional cu pretențiile admise.

În temeiul art. 274 Cod proc.civ, constatând culpa procesuală a intimaților – pârâți, i-a obligat pe aceștia la plata către recurenta-reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 5.568,87 lei reprezentând onorariu avocat (conform extrasului de cont și facturii fiscale f. 75-76), taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire ., solicitând admiterea cererii de revizuire, sa fie schimbată in parte Decizia atacata, in sensul înlocuirii acelor părți din dispozitiv asupra cărora instanța s-a pronunțat deși nu i s-a cerut, cu părțile corespunzătoare din petitul acțiunii introductive admise in parte de instanța de recurs.

I. Cu privire la condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire a arătat:

1.Decizia Civila nr. 3499/19.09.2013 este susceptibila de revizuire

Decizia Civila nr.3499/19.09.2013 reprezintă o hotărâre data de o instanța de recurs si care evoca fondul.

Prin urmare, sub acest aspect, Decizia atacata este una susceptibila de revizuire, conform art.322 C..

2.In cauza sunt incidente dispozițiile art322 alin.2 C.

Prin hotărârea pronunțata, Curtea de Apel București a admis recursul societății, a modificat hotărârea recurata si a admis in parte acțiunea P., astfel cum aceasta a fost formulata si precizata.

A prezentat integral atat petitul modificat al acțiunii, cat si dispozitivul hotărârii a cărei revizuire o solicită:

PETITUL ACȚIUNII, asfel cum a fost modificat:

„Solicitam Onoratei Curți ca, prin hotărârea ce veti pronunța:

I.Sa dispuneți anularea următoarelor acte administrative:

1)Actul administrativ unilateral emis de parata APIA Gorj, conținut in adresa nr._/12.09.2008, prin care APIA Gorj a cerut APIA București anularea solicitării APIA Gorj nr._/02.09.2008, de aprobare a subvenției in suma de 143.378,32 RON pentru subscrisa . cuvenita subscrisei pentru activitățile de neutralizare deșeuri animaliere desfășurate in Județul Gorj in anul 2006 (in lunile Iunie - Decembrie).

2)Actul administrativ unilateral prin care APIA Centrala a respins plângerea prealabila formulata de P. SA impotriva Adresei APIA Gorj nr._/12.09.2008, act administrativ conținut: in Adresa nr. 238/26.03.2009, primita de subscrisa in 31.03.2009 si, pe cale de consecința:

II.Sa constatați existenta dreptului subscrisei la Încasarea sumei de 143.378,32 RON cu titlu de sprijin de stat, urmare a aprobării cererii si a documentației depuse de societatea noastră la APIA Gorj, conform Centralizatorului APIA Gorj nr._/02.09.2008 si adresei cu nr._/02.09.2008, prin care parata APIA Gorj a aprobat si a autorizat la plata către P. aceasta suma;

II.Sa obligați paratele APIA Gorj si APIA Centrala la emiterea actelor administrative si la efectuarea operațiunilor administrative prevăzute de dispozițiile art. 5, 6 si 7 din HG 1211/2005, in vederea acordării către subscrisa a sprijinului de stat aferent activității de neutralizare a deșeurilor de origine animala desfășurata de subscrisa prin sucursala Ploiești, in perioada iunie-decembrie 2006, pe raza Județului Gorj;

III.Sa obligați paratele APIA Gorj si APIA Centrala la plata tuturor cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.”

DISPOZITIVUL DECIZIEI ATACATE:

„Admite recursul. Modifica sentința recurata in sensul ca: Admite in parte cererea de chemare in judecata. Anulează Adresa nr._/12.09.2008 emisa de APIA Gorj si Adresa nr. 238/26.03.2009 emisa de APIA București. Obliga parații sa procedeze la reanalizarea solicitării APIA Gorj nr._/02.09.2008 de aprobare a subvenției cu suma de 143.378,32 lei pentru . parații la plata către reclamanta a cheltuielilor de judecata in cuantum de 2.500 lei. Obliga intimatii-parati la plata către recurenta-reclamanta a sumei de 5.568,87 lei reprezentând cheltuieli de" judecata. Irevocabila.”

Analizând dispozitivul Deciziei pronunțate de Curtea de Apel București, a arătat că măsura „Obliga parații sa procedeze la reanalizarea solicitării APIA Gorj nr._/02.09.2008 de aprobare a subvenției cu suma de 143.378,32 lei pentru . a fost solicitată de P. nici prin cererea introductiva, nici prin cea precizatoare.

Prin urmare, analiza pe care o solicită in cadrul prezentei cereri de revizuire privește pe de o parte capetele II si III din cerere, cu privire la care instanța de recurs nu s-a pronunțat in mod expres, precum si dispoziția privind "reanalizarea", pe care instanța a dispus-o deși societatea nu a solicitat-o, si mai mult a dispus-o cu privire la ambele parate, posibil din eroare.

In ceea ce privește capătul II de cerere, acesta consta . constatarea existentei unui drept al societății, contestat de autoritățile publice parate, si din dispozitivul Deciziei pronunțate de Curtea de Apel București este destul de clar, deși nu expres, ca aceasta cerere a fost respinsa.

In ceea ce privește capătul III de cerere insa, situația nu mai este la fel de limpede. Prin capătul III de cerere, societatea a solicitat, inițial in contradictoriu cu un număr mai mare de autorități implicate in mecanismul de acordare a subvenției, ulterior exclusiv fata de APIA Gorj si APIA Centrala, obligarea la emiterea tuturor actelor si luarea tuturor masurilor prevăzute de HG 1211/2005, in vedere plații subvenției datorate societății.

Desi solicitarea respectiva, si modul de formulare al acesteia poate părea atipic, in realitate ea este reflexia mecanismului deloc simplist al procedurilor birocratice de piața a subvenției, ce implica un lung sir de acte administrative PUR birocratice, deci NU decizionale.

Societatea reclamantă a considerat ca aceasta este modalitatea optima prin care ar putea obține o soluție eficienta, si care sa îi faciliteze, in urma intervenției instanței de judecata, accesarea drepturilor sale, inițial recunoscute, ulterior infirmate nelegal de către APIA Gorj.

Societatea reclamantă nu a solicitat in niciun moment instanței sa oblige paratele, nici împreuna, nici separat, sa "reanalizeze" nimic.

Mai mult, fata de modul in care s-au desfășurat raporturile dintre părți, paratele nici nu au posibilitatea obiectiva, legala, de a "reanaliza" nimic.

De altfel, pentru societatea reclamantă a fost relativ surprinzătoare alegerea terminologiei dispozitivului Deciziei atacate, câtă vreme nu numai ca societatea nu a solicitat nicio "reanalizare", dar o reanalizare nici nu poate fi, in opinia sa, solicitata in instanța de judecata.

Procesul de reanalizare implica, in contradicție cu majoritatea, daca nu unanimitatea cauzelor aflate pe rolul oricărei instanțe, o manifestare de voința si un proces decizional independent si liber din partea paratei/paratelor.

Prin urmare, a obliga orice parte la "reanalizare" echivalează cu a-i da acestei părți posibilitatea de a decide daca in urma reanalizării ia sau nu ia o măsura. Or, in mod evident, NU acesta este motivul pentru care reclamantul, in general, si subscrisa, in particular, a apelat la forța coercitivă a statului, ci tocmai pentru a înlătura posibilitatea autorității publice sa analizeze sau sa reanalizeze orice.

Mai mult, prin raportare la mecanismul legal de acordare a subvenției, nici APIA Gorj si nici APIA Centrala nu au atribuția de a analiza sau reanaliza nimic o data ce centralizatoarele au fost transmise de un centru APIA Județean către APIA Centrala.

O data ce un centralizator a fost întocmit de APIA Județeană, in cazul nostru de APIA Gorj, si transmis către APIA Centrala, nu mai exista nicio chestiune juridica, faptica sau documentaristica de analizat sau reanalizat.

Dimpotrivă, toate actele si faptele si operațiunile prevăzute de HG 1211/2005 subsecvent acestei etape sunt pur logistice si instituționale, reprezentând transmisiuni intre autoritățile publice in vederea efectuării propriu-zise a plații.

Altfel spus, exact acele operațiuni ce au format capătul III de cerere, in formularea acestuia din cererea de chemare in judecata.

In cauza, Adresa_/2008 a fost întocmai adresa de însoțire a centralizatoarelor, iar sumele conținute de aceasta nu au putut fi transmise mai departe de APIA Centrala către MADR pentru simplul motiv ca emitentul Adresei, APIA Gorj, si-a anulat in mod nelegal (aspect decis deja irevocabil), propriul act.

Cererea de revizuire a fost legal timbrată cu 10 lei-taxă de timbru și 0,3 lei-timbru judiciar.

Intimata Centrul Județean Gorj al Agenției de Plați si Intervenție pentru Agricultura a depus întâmpinare la cererea de revizuire formulata de S.C P. S.A, împotriva Deciziei civile nr. 3499/19.09.2013 pronunțat de Curtea de Apel București, prin care a solicitat respingerea acesteia ca nefondata.

A arătat că, așa cum se poate observa din dispozitivul Deciziei civile nr. 3499/2013/19.09.2013 pronunțata de Curtea de Apel București in dosarul nr._/3/2010, instanța de recurs a admis recursul si a modificat sentința recurata in sensul ca a admis in parte cererea de chemare in judecata, anulând adresa nr._/12.09.2008 emisă de APIA Gorj și adresa nr. 238/26.03.2009 emisă de APIA București, precum si capătul de cerere privind cheltuielile de judecata.

Așadar, toate celelalte petite nu au fost admise, deci au fost respinse.

Chiar daca instanța s-a pronunțat asupra unui lucru care nu a fost cerut acesta cel mult poate fi înlăturat din hotărâre si nu înlocuit cu soluția data asupra altui capăt de cerere, care in cazul său a fost de respingere.

Asa cum recunoaște si revizuenta, acțiunea a fost admisa in parte, doar primul capăt de cerere fiind admis, restul petitelor fiind respinse.

Pentru aceste considerente va solicitam respingerea cererii de revizuire formulata de ..

În drept, a invocat dispozițiile art. 326 din Cod procedură civila și dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Intimata Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA aparat central), în temeiul art. 326 alin.(2) din Cod Procedură Civilă, a depus întâmpinare la cererea de revizuire formulată de revizuenta . respingea cererea de revizuire ca neîntemeiată.

A arătat că prin cererea de revizuire, ., din nou, admiterea capetelor de cerere cu privire la anularea celor două acte administrative, deși instanța de control judiciar s-a pronunțat cu privire la aceste acte administrative ceea ce echivalează cu nesocotirea autorității de lucru judecat a celor statuate irevocabil. Or, funcția revizuirii, de cale extraordinară de atac, nu este aceea de a conduce la reevaluarea judecăților irevocabile în afara condițiilor strict reglementate procedural.

Din analiza cererii de revizuire rezultă, deși nu clar, că revizuientul și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 322 pct. 2 teza. I C.proc.civ.,,Instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut (...)",

- fila 3 din cerere, :,,Obligă pârâții să procedeze la reanalizarea solicitării APIA Gorj nr._/02.09.2008 de aprobare a subvenției cu suma de 143.378,32 lei pentru .>

A arătat în esență că instanța de recurs nu a depășit cadrul procesual și nu a încălcat principiul disponibilității, atâta vreme cât a hotărât numai asupra obiectului litigiului ivit între părțile indicate de reclamantă prin acțiunea introductivă. Analiza recursului nu privește motive are să depășească cadrul procesual. Motivele examinate privesc exclusiv obiectul acțiunii, respectiv pretențiile concrete formulate de reclamantă din perspectiva interpretării prevederilor legale care reglementează acordarea sprijinului financiar pentru activitatea desfășurată pentru lunile iunie-decembrie 2006, pe raza județului Gorj, iar soluția din recurs nu afectează cadrul procesual, obligarea intimatelor – pârâte de a proceda la reanalizarea solicitării APIA Gorj nr._/02.09.2009 fiind o problemă care ține de judecata cauzei și u de stabilirea limitelor procesului, astfel că instanța nu a dat nici mai mult, nici ceea ce nu s-a cerut, ci doar cât s-a justificat ca urmare a probatoriilor administrate în cauză raportate la prevederile legale.

Având in vedere cele expuse, a apreciat că nu se regăsește in speță ipoteza reglementată de art.322 pct.2 teza I Cod proc. civ. pentru revizuirea unei hotărâri și în consecință a solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind neîntemeiată.

Examinând decizia atacată, Curtea constată că revizuirea este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art.322 pct.2 Cod Procedura Civila „revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere … daca s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut."

Acest motiv de revizuire constituie o exigenta a principiului disponibilității procesuale, principiu în conformitate cu care instanța este ținută să statueze numai în limitele în care a fost sesizată.

Prima ipoteza, invocata de revizuentă, vizează situația în care instanța s-a pronunțat extra petita, adica asupra unor lucruri care nu s-au cerut.

Analizând pretentiile formulate de reclamanta . cererea de chemare în judecata, astfel cum a fost modificata, precum si dispozitivul deciziei instantei de recurs, Curtea retine ca instanta nu a dispus extra petita.

Astfel, litigiul dedus judecății vizează anularea actului administrativ unilateral emis de parata APIA Gorj, conținut in adresa nr._/12.09.2008, prin care APIA Gorj a cerut APIA București anularea solicitării APIA Gorj nr._/02.09.2008, de aprobare a subvenției in suma de 143.378,32 RON pentru . a actului administrativ unilateral prin care APIA Centrala a respins plângerea prealabila formulata de P. SA împotriva Adresei APIA Gorj nr._/12.09.2008, act administrativ conținut: in Adresa nr. 238/26.03.2009.

Soluția instanței de recurs se circumscrie limitelor în care a fost investită, precum si dispozițiilor art.18 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, republicata, care prevad expres ca "Instanta, solutionând cererea la care se refera art.8 alin.(1), poate, dupa caz, sa anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea publica sa emită un act administrativ, sa elibereze un alt înscris sau sa efectueze o anumita operațiune administrativa".

Practic instanța de recurs a anulat cele 2 adrese ca fiind nelegale, pentru lipsa motivării, ci nu pentru că actul emis de intimata APIA Gorj nr._/02.09.2008 nu ar mai putea fi revocat. Din contră a reținut instanța că „actele prin care a fost aprobată de către intimate la plată suma de 143.378,32 de lei, nu au intrat în circuitul civil, astfel încât să nu mai poată fi revocate. Atât timp cât nu a fost finalizată procedura prevăzută de HG nr. 1211/2005, dreptul recurentei la obținerea ajutorului de stat mai sus-menționat nu a fost stabilit în mod definitiv, astfel încât actele intimatelor nu au intrat în circuitul civil, marcând doar parcurgerea unor etape în cadrul procedurii instituite prin HG nr. 1211/2005”.

Ca atare, anulând actele respective pentru un viciu de formă, nemotivare, instanța a obligat pârâtele la consecința firească ce rezultă din anularea acestor acte, posibilitate prevăzută expres de art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 astfel cum a fost modif. Astfel, după cum a arătat instanța de recurs în decizia pronunțată, ca și în încheierea din Camera de Consiliu din 28.11.2013, intimatele au posibilitatea, fie să finalizeze procedura prevăzută de HG nr. 1211/2005, în baza adresei nr._/02.09.2008 ce a făcut obiectul revocării prin adresa anulată de instanță, fie, dacă își mențin opinia în sensul că nu sunt îndeplinite condițiile legale cu privire la cererea reclamantei, să emită un alt act administrativ de revocate, motivat, ce poate fi supus cenzurii instanței de contencios administrativ.

Ca atare, nemulțumirea recurentei vizează modul de soluționare a cererii sale asupra căreia instanța de recurs s-a pronunțat în limitele învestirii sale.

În ceea ce privește petitele II și III, asupra cărora revizuenta a arătat nu le mai susține, Curtea observă că acțiunea a fost admisă în parte, doar în privința primului capăt de cerere, după cum rezultă din dispozitiv și considerente.

Așa fiind, în baza dispozițiilor art. 326 Cod pr. civilă Curtea va respinge ca nefondata cererea de revizuire a deciziei civile nr. 3499 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal la data de 19.09.2013 în dosarul nr._/3/2010 formulată de revizuenta .>

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta .>împotriva Deciziei civile nr. 3499 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal la data de 19.09.2013 în dosarul nr._/3/2010, în contradictoriu cu intimatele – AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEȚEAN GORJ și AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ BUCUREȘTI, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 31.01.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

P. S. V. R. F. C.

M. M.

GREFIER

M. LUCREȚIA

Redactat/tehnoredactat – jud. S.P./2 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Decizia nr. 673/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI