Anulare act administrativ. Sentința nr. 1223/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1223/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-04-2014 în dosarul nr. 7043/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1223
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 14.04.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE :S. O.
GREFIER: F. V. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei privind acțiunea formulată de reclamantul F. C. UNIVERSITATEA C. în contradictoriu cu pârâții FEDERAȚIA R. DE F. și C. E. AL FRF, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 31.03.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 14.04.2014, când a dispus următoarele:
CURTEA,
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 25.10.2013 sub nr. de dosar_ reclamanta F. C. UNIVERSITATEA C. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții FEDERAȚIA R. DE F. și C. E. AL FRF, ca prin sentința ce o va pronunța să dispună anularea dispozițiilor art. 4 alin. 1 lit. h) art. 8 alin. 1 teza i-a, art. 9 alin. 2 și alin. 3 art. 521 art. 54 alin. 2 art. 82 art. 83 alin. 2 din Regulamentul disciplinar adoptat de C. E. al FRF.
În motivarea cererii a arătat următoarele:
Federația R. de F. este o autoritate publică, în înțelesul legii organice a contenciosului administrativ, FRF este o persoană juridică de drept privat declarată de utilitate publică prin legea specială a educației fizice și sportului. În raport de prevederile art. 35 alin. 2 din Legea nr. 69/2000, Federația R. de F., federație sportivă națională, este o persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, fiind o structură de interes național care, în temeiul art. 37 alin. 1 lit. b din același act normativ, organizează, conduce, controlează și supraveghează activitatea și competițiile sportive oficiale la nivel național în domeniul fotbalului, în baza statutelor și regulamentelor adoptate, având competență exclusivă în ceea ce privește elaborarea și aprobarea acestor regulamente.
Așa cum s-a reținut în jurisprudența instanței supreme și nu numai, prin prisma statutului și a atribuțiilor conferite prin Legea nr. 69/2000, Federația R. de F. face parte din categoria subiectelor asimilate autorităților publice, așa cum acestea sunt definite prin norma edictată de art. 2 lit. b) din Legea nr. 554/2004, aceasta emițând acte în regim de putere publică, respectiv acte administrative în înțelesul art. 2 lit. c) din același act normativ .
Prin HG. nr. 1153/2000, pub. în M.Of. nr. 603/2000, Guvernul României a recunoscut FRF statutul de utilitate publică conferit prin efectul art. 35 alin. 2 din Legea nr. 69/2000.
Regulamentul disciplinar adoptat de pârâte este un act administrativ – a fost adoptat de o autoritate publică cu caracter central (art. 35 alin. 1 și alin. 2 coroborat cu art. 36 alin. 2 și art. 37 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 69/2000 raportate la art. 2 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 554/2004, s.a.), în vederea executării în concret a puterii disciplinare prevăzută de art. 37 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 69/2000 – are caracter normativ, cuprinde reglementări de principiu, formulate în abstract, au caracter obligatoriu pentru comisia de disciplină, are și un caracter individual, este aplicabil numai persoanelor care își desfășoară activitatea în fotbal. De asemenea, aplicarea acestor reglementări este făcută – tot de către pârâta FRF – cu ocazia exercitării autorității disciplinare.
Curtea a fost învestită cu anularea dispozițiilor criticate – art. 4 alin. 1 lit. h) art. 8 alin. 1 teza i-a, art. 9 alin. 2 și alin. 3 art. 521 art. 54 alin. 2 art. 82 art. 83 alin. 2 din Regulamentul disciplinar –, pârâta FRF a adoptat regulamentul cu un manifest exces de putere astfel că se impune admiterea acțiunii.
Pe fondul cauzei, a arătat că sunt întrunite condițiile pentru a se putea dispune anularea dispozițiilor criticate astfel:
- art. 4 alin. 1 (Următoarele persoane se află sub incidența acestui regulament), lit. h) (spectatorii),
- art. 8 alin. 1 teza i-a (Dacă nu se prevede altfel,...),
- art. 9 alin. 2 (Cluburile sunt răspunzătoare de acțiunile sau de comportarea suporterilor proprii, ...) și alin. 3 (Cluburile răspund în mod direct de modul în care sunt executate sancțiunile de jucătorii lor, oficialii lor sau alte persoane care le reprezintă sau care sunt legate de ele. ),
- art. 521 (Denunțul calomnios, Orice persoană care formulează plângere penală împotriva unei alte persoane ce se dovedește neîntemeiată/nedovedită ori pentru care persoana împotriva căreia a fost formulată plângerea a fost achitată, va fi obligată la plata unei penalități de până la 500 000 lei),
- art. 54 alin. 2 (Dacă spectatorii afișează inscripții constând conținând sloganuri rasiste sau se fac vinovați de alte comportări rasiste sau disprețuitoare la un joc, organul jurisdicțional va aplica o sancțiune de la 60 000 la 70 000 lei clubului pe care l-au susținut spectatorii respectivi, clubul fiind obligat să joace următorul joc fără spectatori. Dacă spectatorii nu pot fi identificați ca suporteri ai unuia dintre cluburi, va fi sancționat clubul gazdă, în mod corespunzător.),
- art. 82 (alin. 1 Clubul gazdă răspunde pentru comportarea neregulamentară a spectatorilor și, în funcție de situație, poate fi sancționat cu penalitate sportivă sau cu interzicerea organizării de jocuri pe propriul stadion ori măsura programării jocurilor fără spectatori de la 1 la 10 jocuri. alin. 2 Clubul vizitator răspunde pentru comportarea neregulamentară a propriilor grupuri de suporteri și, în funcție de situație, poate fi sancționat în mod similar cu clubul gazdă. Suporterii care ocupă în stadion sectorul destinat oaspeților sunt considerați a fi suporterii echipei oaspete, cu excepția cazului în care se probează contrariul. alin. 3 Comportamentul neregulamentar cuprinde: a) introducerea în locurile de desfășurare a jocurilor de băuturi alcoolice, obiecte și materiale explozive, incendiare și fumigene, substanțe toxice, halucinogene și iritante, alte obiecte ce au fost folosite de spectatori la acțiunile de tulburare a ordinii publice sau care pot contribui la producerea unor acte de violență; b) afișarea sub orice formă de inscripții rasiste, xenofobe și jignitoare, scandarea de cuvinte/expresii jignitoare și obscene ori emiterea de sunete în scop jignitor; c) aprinderea ori aruncarea cu obiectele prevăzute la alin. 3 lit. a), spre alți spectatori sau spre/în terenul de joc; d) distrugerea obiectelor/bunurilor aflate în incinta stadionului și escaladarea gardurilor ce înconjoară terenul de joc; e) violențe asupra persoanelor, pătrunderea în teren; f) împiedicarea prin orice mijloace a activității sau acțiunii forțelor de ordine și conflictul cu acestea. ),
- art. 83 alin. 2 ( Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor privind asigurarea măsurilor de ordine și siguranță în stadion care au avut drept rezultat: (...); b) introducerea și aprinderea în stadion a obiectelor și materialelor prevăzute în art. 81, alin. 3, lit. a), se sancționează cu penalitate sportivă de la 10.000 la 30.000 de lei. În caz de recidivă, clubul se sancționează cu penalitate sportivă de la 20.000 la 60.000 de lei și cu interzicerea dreptului de organizare a jocurilor pe stadion propriu pentru un joc; c) afișarea sub orice formă de inscripții rasiste, xenofobe și jignitoare, scandarea de cuvinte/expresii jignitoare și obscene ori emiterea de sunete în scop jignitor, se sancționează în conformitate cu dispozițiile art. 54 din prezentul regulament; d) aruncarea cu obiectele prevăzute la art. 82, alin. 3, lit. a), spre alți spectatori sau spre/în terenul de joc se sancționează cu penalitate sportivă de la 30.000 la 80.000 de lei, dacă obiectele nu au lovit persoane. În caz de recidivă sau în cazul în care obiectele aruncate au lovit persoane, clubul se sancționează cu penalitate sportivă de la 40.000 la 100.000 de lei și interzicerea dreptului de organizare a jocurilor pe stadionul propriu de la 2 la 4 jocuri; e) distrugerea obiectelor/bunurilor aflate în incinta stadionului și escaladarea gardurilor ce înconjoară terenul de joc, se sancționează cu penalitate sportivă de la 40.000 la 90.000 de lei. În caz de recidivă, clubul se sancționează cu penalitate sportivă de la 50.000 la 110.000 de lei și interzicerea dreptului de organizare a jocurilor pe stadionul propriu de la 1 la 3 jocuri; f) violențele asupra persoanelor, pătrunderea spectatorilor în teren, se sancționează cu interzicerea dreptului de organizare a jocurilor pe propriul stadion de la 1 la 4 jocuri și penalitate sportivă de la 10.000 la 50.000 de lei, iar în caz de recidivă cu măsura programării jocurilor fără spectatori de la 1 la 4 jocuri și penalitate sportivă de la 20.000 la 100.000 de lei; g) împiedicarea prin orice mijloace a activității sau acțiunii forțelor de ordine și conflictul cu acestea, se sancționează cu penalitate sportivă de minim 100.000 de lei, iar în caz de recidivă și cu interzicerea dreptului de organizare a jocurilor pe stadionul propriu de la 2 la 4 jocuri; h) pentru săvârșirea abaterilor arătate la alin. 3, lit. b) – g), se sancționează, după caz, clubul organizator și/sau clubul vizitator, în funcție de apartenența spectatorilor care au comis abaterile.
2.1 Penalitățile prevăzute la art. 83.2 lit. b - g se aplică corespunzător prin diminuarea penalităților cu 25% pentru liga a 2-a, 50% pentru liga a 3-a si 75% pentru fotbal feminin, copii și juniori, fotbal în sala liga I și a 2-a. ).
4.1. Conform legislației naționale precum și potrivit jurisprudenței, principiul legalității activității administrative presupune atât ca autoritățile administrative să nu eludeze dispozițiile legale, cât și ca toate deciziile autorității administrative să se întemeieze pe lege. Acest principiu impune, în egală măsură, ca respectarea acestor exigențe de către autorități să fie în mod efectiv asigurată.
A învederat faptul că normele criticate nu respectă principiul legalității - existența unei baze legale - precum și obligația de a respecta legile generale ( legile ce nu sunt adoptate de către Parlamentul României pentru activitatea FRF, s.a.).
Potrivit legii și jurisprudenței, principiul legalității implică, pe de o parte, faptul că administrația trebuie să respecte ierarhia normelor, iar pe de altă parte, faptul că administrația nu poate acționa dacă nu este „abilitată” de o regulă de drept. Această abilitate privește competența pârâtei FRF – a emite un act administrativ cu respectarea normelor a căror forță de aplicabilitate și opozabilitate este obligatorie pentru pârâte – și este un element al dreptului la buna administrare.
În sistemul juridic românesc, acest principiu este reglementat în art. 1 alin. 5 și art. 16 alin. 2 din Constituție. Astfel, Legea supremă statuează că, în România, respectarea Constituției, a supremației și a legilor este obligatorie și nimeni nu este mai presus de lege.
4.2. În cazul în speță, este vorba de un exces de putere al pârâților din moment ce dispozițiile ce fac obiectul anulării modifică ordinea juridică stabilită de Legea nr. 24/2000 precum și de Legea nr. 4/2008. Prin punerea în executare a normelor deduse judecății pârâții afectează reclamantei dreptul și interesul legitim din moment ce conferă dreptul autorității pârâte de a aplica sancțiuni reclamantei pentru fapte ce nu sunt săvârșite de reclamantă. De altfel, în baza normelor criticate Comisia de disciplină a pârâtei FRF a aplicat sancțiuni reclamantei pentru fapte ce nu au legătură cu activitatea de fotbal precum și pentru fapte ce nu au fost săvârșite de reclamantă.
Analizând Legea nr. 4/2008, se poate reține în concret faptul că aceasta nu conține dispoziții care să confere dreptul pârâtelor de a adopta acte normative în care să fie prevăzute sancțiuni ce pot fi aplicate structurilor sportive pentru faptele suporterilor.
Natura sancțiunilor aplicate în cauză sunt în fapt sancțiuni contravenționale iar pârâtele nu au competența de a adopta acte normative prin care să stabilească că faptele contravenționale săvârșite de suporteri atrag și răspunderea structurilor sportive. Responsabilitatea unei persoane sau tragerea ei la răspundere pentru fapte disciplinare nu se poate concepe decât în condițiile in care persoana în cauză a săvârșit fapta și a acționat liber si in deplina cunoștință de cauza. Or, faptele pentru care se aplică sancțiunile prev. de normele criticate, sunt încadrate de Legea nr. 4 ca fiind contravenții, nu sunt săvârșite de cluburile de fotbal și cu toate acestea în baza dispozițiilor în cauză pârâta FRF a sancționat reclamantul.
De altfel, în conformitate cu Legea nr. 4/2008, sancționarea cluburilor de fotbal pentru faptele ce constituie contravenție și de care se fac vinovate acestea este de competența exclusivă a jandarmeriei. Or, regulamentul în cauză dă dreptul pârâtei FRF să aplice sancțiuni cluburilor de fotbal și în condițiile în care faptele au fost sancționate de alte organe. Această situație a condus la împrejurarea în care pârâta FRF a dispus sancționarea reclamantului or această situație este total nepermisă într-un stat de drept.
Analizând Legea nr. 69/2000, art. 46 și art. 47, am observat că aceasta nu conține dispoziții care să conducă la teza că structurile sportive pot fi sancționate de federațiile sportive pentru faptele suporterilor și nici faptul că pentru faptele suporterilor, structurile sportive sunt obligate să suporte sancțiunile aplicate de federațiile sportive. De altfel, art. 47 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 69/2000 exclude posibilitatea dublei sancțiuni pentru aceeași faptă . Or, în baza normelor criticate pârâta FRF a dispus sancționarea reclamantului iar această situație este total nepermisă într-un stat de drept.
Principiul legalității sancțiunii a fost formulat inițial in ramura penala sub forma adagiului nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege. Astăzi, principiul legalității sancțiunii are valoare constituționala si este valabil în toate ramurile de drept. Răspunderea administrativ-disciplinara se fundamentează pe încălcarea unei obligații de drept administrativ, pe săvârșirea unei abateri administrative și contribuie la responsabilizarea făptuitorului. Or, normele în cauză au în vedere faptele suporterilor precum și ale personalului de ordine și siguranță ce asigură, pe bază de contract, ordinea și siguranța pe stadionul de fotbal și sancționează F. C. U C. SA.
Principiul răspunderii subiective sau principiul răspunderii pentru faptele săvârșite cu vinovăție sau din culpă consta în aceea ca nimeni nu răspunde decât dacă i se impută și i se dovedește o greșeală și numai în limitele vinovăției sale. Or, normele criticate încalcă principiul răspunderii personale din moment ce răspunderea clubului reclamant este atrasă numai raportat la împrejurarea că făptuitorii sunt suporteri ai F. C. U C.. De altfel, normele criticate dispun atragerea răspunderii reclamantului pentru faptul că o terță persoană care asigură, pe bază de contract, ordinea și siguranța în stadion nu și-a îndeplinit în tocmai obligațiile de serviciu. Așadar, normele criticate nu îndeplinesc cerințele impuse de lege.
Normele criticate sunt inferioare legii și au fost adoptate cu un exces de putere în condițiile în care art. 5 pct. 1 din Convenția europeană privind violența și ieșirile necontrolate ale suporterilor, adoptată de România prin Legea nr. 53/1998 pub. în MOF nr. 108/10.03.1998, stabilește că suporterii sunt identificați și sancționați conform legii. Or, regulamentul FRF nu este lege iar reclamantul nu este suporter ci organizatorul competiției.
Din Codul de procedură penală rezultă că FRF nu are competența de a emite acte normative în baza cărora să fie sancționat dreptul prev. de art. 221-222 și art. 279 C.proc.pen., cu toate acestea, în baza dispozițiilor din Reg. disciplinar, pârâta FRF poate aplica sancțiuni financiare (amenzi, s.n.), de până la 500 000 lei.
A învederat și faptul că dispozițiile din actul administrativ aflat în litigiu determină situații care nu au o justificare obiectivă și rezonabilă, în sensul art. 7 din C.E.D.O. și art. 23 alin. 12 din Legea supremă.
Așadar, în speță este îndeplinită condiția nelegalității actului dedus judecății precum și excesul de putere exercitat de pârâte prin emiterea și aplicarea normelor criticate întrucât Convenția, Constituția și legea nu au ca scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective.
4.3. În cazul în speță reclamantul este persoană vătămată, în sensul art. 2 lit. a) din Legea nr. 554/2004, din moment ce, în baza normelor criticate, pârâta FRF a aplicat sancțiuni reclamantului. Așadar, normele în cauză au creat, în afara legii, premisele sancționării reclamantei.
D. fiind aceste stări de fapt și de drept nu este legal ca într-un stat de drept o persoană juridică de utilitate publică să adopte astfel de norme. De asemenea, nu este legal ca normele deduse judecății să își producă consecințele juridice întrucât pârâtele nu sunt mai presus de lege iar reclamantului trebuie să îi fie asigurat egalitatea în fața legii precum și dreptul la un proces echitabil.
În raport de cele învederate, revine Curții obligația admiterii acțiunii cu consecința anulării normelor criticate întrucât au fost adoptate de pârâte cu un manifest exces de putere.
În susținerea cererii, a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri precum și orice altă probă propusă cu respectarea cerințelor art. 254-255 C. proc. civ., atașând cererii de chemare în judecată următoarele înscrisruri:xtras ORC D., Procedura prealabilă, Regulamentul disciplinar, Raportul de observare din data de 14.09.2013, Raportul de observare din data de 21.09.2013, Raportul de observare din data de 25.09.2013, Raportul de observare din data de 12.10.2013, Hotărârea Comisei de disciplină nr. 275/02.10.2013, Hotărârea Comisei de disciplină nr. 323/02.10.2013 și Hotărârea Comisei de disciplină nr. 324/02.10.2013.
În drept, a invocat dispozițiile art. 96 pct. 1 art. 194 și urm., art. 298, C. proc. civ., Legii nr. 554/2004, Legii nr. 69/2000, Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 69/2000, precum și orice altă dispoziție legală aplicabilă speței.
Pârâta FEDERAȚIA R. DE F. a formulat întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat respingerea acțiunii ca netimbrată, respingerea acțiunii ca inadmisibilă, în subsidiar, respingerea acțiunii ca nefondată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
La termenul de judecată din data de 31.03.2014 pârâta FRF a invocat excepția lipsei de interes, depunând la dosarul cauzei concluzii scrise în acest sens.
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând probele administrate în cauză curtea reține că cererea reclamantului este neîntemeiată,urmând a fi respinsă ca atare.
Excepția lipsei de interes a cererii de chemare în judecată este neîntemeiată,urmând a fi respinsă ca atare.
Împrejurarea că reclamanta nu mai are calitatea de membru afiliat al Federației Române de F. nu este de natură să conducă la admiterea excepției lipsei de interes a cererii de chemare în judecată atâta vreme cât reclamanta contestă luarea unei măsuri care s-a dispus împotriva acesteia în baza Regulamentul Disciplinar adoptat de C. E. al FRF în ședința din data de 08.07.2011.
Așadar, atâta vreme cât măsurile dispuse împotriva reclamantei au la bază prevederi cuprinse în Regulamentul Disciplinar adoptat de C. E. al FRF în ședința din data de 08.07.2011 și ținând cont de faptul că dezafilierea reclamantei produce efecte fără efect retroactiv curtea reține că reclamanta are un interes protejat în condițiile legii în ce privește promovarea cererii de chemare în judecată.
În esență prevederile cuprinse în Regulamentul Disciplinar adoptat de C. E. al FRF în ședința din data de 08.07.2011 au stat la baza sancționării sportive a reclamantei în perioada în care aceasta era afiliată la FRF și, ținând cont de faptul că efectele nulității se raportează la cauze anterioare sau cel mult concomitente adoptării actului administrativ, curtea reține că reclamanta are un interes în promovarea cererii de chemare în judecată întrucât actul administrativ contestat în prezenta cauză a produs efecte juridice în privința reclamantei.
Prin cerere de chemare în judecată reclamanta a solicitat anularea mai multor articole din Regulamentul Disciplinar adoptat de C. E. al FRF în ședința din data de 08.07.2011.
Articolele invocate sunt: art. 4 alin. 1 lit. h (Următoarele persoane se află sub incidența acestui regulament:…spectatorii), art. 8 alin. 1 teza i-a (Dacă nu se prevede altfel,...), art. 9 alin. 2 (Cluburile sunt răspunzătoare de acțiunile sau de comportarea suporterilor proprii...) și alin. 3 (Cluburile răspund în mod direct de modul în care sunt executate sancțiunile de jucătorii lor, oficialii lor sau alte persoane care le reprezintă sau care sunt legate de ele. ), art. 52 indice 1 (Denunțul calomnios, Orice persoană care formulează plângere penală împotriva unei alte persoane ce se dovedește neîntemeiată/nedovedită ori pentru care persoana împotriva căreia a fost formulată plângerea a fost achitată, va fi obligată la plata unei penalități de până la 500 000 lei), art. 54 alin. 2 (Dacă spectatorii afișează inscripții constând conținând sloganuri rasiste sau se fac vinovați de alte comportări rasiste sau disprețuitoare la un joc, organul jurisdicțional va aplica o sancțiune de la 60 000 la 70 000 lei clubului pe care l-au susținut spectatorii respectivi, clubul fiind obligat să joace următorul joc fără spectatori. Dacă spectatorii nu pot fi identificați ca suporteri ai unuia dintre cluburi, va fi sancționat clubul gazdă, în mod corespunzător.), art. 82 (Clubul gazdă răspunde pentru comportarea neregulamentară a spectatorilor și, în funcție de situație, poate fi sancționat cu penalitate sportivă sau cu interzicerea organizării de jocuri pe propriul stadion ori măsura programării jocurilor fără spectatori de la 1 la 10 jocuri. Clubul vizitator răspunde pentru comportarea neregulamentară a propriilor grupuri de suporteri și, în funcție de situație, poate fi sancționat în mod similar cu clubul gazdă. Suporterii care ocupă în stadion sectorul destinat oaspeților sunt considerați a fi suporterii echipei oaspete, cu excepția cazului în care se probează contrariul. Comportamentul neregulamentar cuprinde: a) introducerea în locurile de desfășurare a jocurilor de băuturi alcoolice, obiecte și materiale explozive, incendiare și fumigene, substanțe toxice, halucinogene și iritante, alte obiecte ce au fost folosite de spectatori la acțiunile de tulburare a ordinii publice sau care pot contribui la producerea unor acte de violență; b) afișarea sub orice formă de inscripții rasiste, xenofobe și jignitoare, scandarea de cuvinte/expresii jignitoare și obscene ori emiterea de sunete în scop jignitor; c) aprinderea ori aruncarea cu obiectele prevăzute la alin. 3 lit. a), spre alți spectatori sau spre /în terenul de joc; d) distrugerea obiectelor/bunurilor aflate în incinta stadionului și escaladarea gardurilor ce înconjoară terenul de joc; e) violențe asupra persoanelor, pătrunderea în teren; f) împiedicarea prin orice mijloace a activității sau acțiunii forțelor de ordine și conflictul cu acestea. ), art. 83 alin. 2 ( Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor privind asigurarea măsurilor de ordine și siguranță în stadion care au avut drept rezultat: (...); b) introducerea și aprinderea în stadion a obiectelor și materialelor prevăzute în art. 81, alin. 3, lit. a), se sancționează cu penalitate sportivă de la 10.000 la 30.000 de lei. în caz de recidivă, clubul se sancționează cu penalitate sportivă de la 20.000 la 60.000 de lei și cu interzicerea dreptului de organizare a jocurilor pe stadion propriu pentru un joc; c) afișarea sub orice formă de inscripții rasiste, xenofobe și jignitoare, scandarea de cuvinte/expresii jignitoare și obscene ori emiterea de sunete în scop jignitor, se sancționează în conformitate cu dispozițiile art. 54 din prezentul regulament; d) aruncarea cu obiectele prevăzute la art. 82, alin. 3, Ut. a), spre alți spectatori sau spre/în terenul de joc se sancționează cu penalitate sportivă de la 30.000 la 80.000 de lei, dacă obiectele nu au lovit persoane. în caz de recidivă sau în cazul în care obiectele aruncate au lovit persoane, clubul se sancționează cu penalitate sportivă de la 40.000 la 100.000 de lei și interzicerea dreptului de organizare a jocurilor pe stadionul propriu de la 2 la 4 jocuri; e) distrugerea obiectelor/bunurilor aflate în incinta stadionului și escaladarea gardurilor ce înconjoară terenul de joc, se sancționează cu penalitate sportivă de la 40.000 la 90.000 de lei. în caz de recidivă, clubul se sancționează cu penalitate sportivă de la 50.000 la 110.000 de lei și interzicerea dreptului de organizare a jocurilor pe stadionul propriu de la 1 la 3 jocuri; f) violențele asupra persoanelor, pătrunderea spectatorilor în teren, se sancționează cu interzicerea dreptului de organizare a jocurilor pe propriul stadion de la 1 la 4 jocuri și penalitate sportivă de la 10.000 la 50.000 de lei, iar în caz de recidivă cu măsura programării jocurilor fără spectatori de la 1 la 4 jocuri și penalitate sportivă de la 20.000 la 100.000 de lei; g) împiedicarea prin orice mijloace a activității sau acțiunii forțelor de ordine și conflictul cu acestea, se sancționează cu penalitate sportivă de minim 100.000 de lei, iar în caz de recidivă și cu interzicerea dreptului de organizare a jocurilor pe stadionul propriu de la 2 la 4 jocuri; h) pentru săvârșirea abaterilor arătate la alin. 3, Ut. b) - g), se sancționează, după caz, clubul organizator și/sau clubul vizitator, în funcție de apartenența spectatorilor care au comis abaterile.)
Potrivit art. 35 alin 5 din Legea educației fizice și sportului nr 69/2000
Federațiile sportive naționale se organizează și funcționează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile prezentei legi și cu statutele federațiilor internaționale corespondente.
Potrivit art. 37 alin. 1 lit. b din Legea educației fizice și sportului nr 69/2000 Federațiile sportive naționale organizează, conduc, controlează și supraveghează activitățile și competițiile sportive oficiale la nivel național, în baza statutelor și regulamentelor adoptate.
Curtea reține că Federația R. de F., în calitate de membru afiliat al FIFA și în temeiul prevederilor art. 36 alin. 5, art. 37 alin. 1 lit. b din Legea nr. 69/2000, se organizează si funcționează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu statutul FIFA, respectiv organizează, conduce si supraveghează activitatea fotbalistică la nivel național în baza Statutului propriu si a Regulamentelor adoptate. Mai mult decât atât FRF are obligația de a respecta normele și deciziile FIFA, fiind obligată să asigure, la rândul său respectarea acestor norme la nivel național, de către proprii membri afiliați.
Potrivit art. 28 alin. 6 din Legea nr.69/2000 cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevăzută de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele și regulamentele federațiilor naționale și, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectivă.
Din cuprinsul acestor dispoziții legale, dar și din cuprinsul prevederilor art.37 alin. 1 lit. a, b și e din Legea nr. 69/2000, se degajă, pe lângă obligația de conformare a cluburilor sportive față de prevederile specifice din normele și regulamentele federațiilor sportive naționale (persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ constituite potrivit legislației civile), si dreptul Federației Române de F. de a elabora statute și regulamente, acte care sunt apte să producă efecte juridice inclusiv în privința modului de sancționare a membrilor afiliați.
Este important de precizat că Federația R. de F. s-a aliniat dispozițiilor statutelor, regulamentelor ți deciziilor F.I.F.A. și U.E.F.A., precum și deciziilor Tribunalului Arbitral al Sportului de la Lausanne. De aceea, prevederile Regulamentului Disciplinar al FRF sunt expresia fidelă a reglementărilor internaționale ale U.E.F.A. și F.I.F.A., cărora FRF trebuie să se conformeze, așa cum impun și prevederile Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000.
Astfel, Codul disciplinar al FIFA prevede expres în art. 146 obligații în sarcina federațiilor naționale membre referitoare la conținutul regulamentelor disciplinare interne.
Din analiza prevederilor cuprinse în Codul disciplinar al FIFA,obligatorii pentru Federația R. de F. în baza prevederilor art. 35 alin 5 din Legea educației fizice și sportului nr 69/2000, curtea reține că actul administrativ a cărui anulare se solicită în prezenta cauză respectă și transpune întocmai prevederile cuprinse în Codul disciplinar al FIFA.
În raport de conținutul concret al Codul disciplinar al FIFA curtea reține că FRF nu a făcut altceva decât să respecte în totalitate prevederile Legii nr. 69/2000 și să se ralieze obligațiilor impuse de FIFA și asumate prin afilierea la acest for, implementând normele internaționale la nivel național prin dispozițiile regulamentelor adoptate în virtutea atribuțiilor acordate prin Legea educației fizice și sportului, anterior menționată. Pe cale de consecință nu se poate reține nelegalitate a dispozițiilor criticate de către reclamantă.
Nu pot fi reținute nici argumentele reclamantei cu privire la imposibilitatea de sancționare a faptelor prevăzute de Regulamentul Disciplinar al FRF în virtutea faptului că unele dintre acestea sunt prevăzute și în cuprinsul Legii nr. 4/2008 ca fiind fapte contravenționale. Este evident că faptele prevăzute de legea menționată reprezintă contravenții, iar aplicarea sancțiunilor contravenționale este de competența Poliției sau Jandarmeriei. Cu toate acestea, sancțiunile dictate de organismele jurisdicționale ale organizatorului competiției reprezintă sancțiuni disciplinare, în general pentru neîndeplinirea obligațiilor de organizare a jocurilor în conformitate cu cerințele regulamentelor sportive.
Având în vedere cele de mai sus, luând în considerare și faptul că . C. SA participă în competițiile FRF curtea reține că reclamanta are obligația de a respecta actele administrative contestate în prezenta cauză .
Având în vedere prevederile art. 35 alin 5 din Legea educației fizice și sportului nr 69/2000, FRF s-a aliniat dispozițiilor,statutelor ,regulamentelor și deciziilor FIFA ȘI UEFA, precum și deciziilor Tribunalului Arbitral al Sportului de la Lausanne, așadar, prevederile Regulamentului Disciplinar al FRF trebuie să respecte prevederile cuprinse în reglementările internaționale ale UEFA și FIFA.
Prevederile cuprinse Regulamentul Disciplinar adoptat de C. E. al FRF în ședința din data de 08.07.2011 sunt o transpunere fidelă a prevederilor cuprinse în art 58,67și 146 din Codul disciplinar al FIFA ,astfel cum rezultă din înscrisul aflat la fila 130 din dosarul cauzei care reprezintă traducerea autorizată de către traducătorul autorizat D. I. L. din limba engleză în limba română a prevderilor din Codul disciplinar al FIFA.
Pentru aceste motive Curtea va respinge cererea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de interes.
Respinge cererea formulată de reclamantul F. C. UNIVERSITATEA C., cu sediul în C., .. 1, parter, județ D., în contradictoriu cu pârâții FEDERAȚIA R. DE F., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Societatea de Avocați Țuca, Z. și Asocieții, cu sediul în București, .. 4-8, Clădirea America House, . și C. E. AL FRF, cu sediul în București, .. 12, sector 2, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședință publică, azi 14.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. OVIDIUFUIOREA V. M.
Red. OS
| ← Anulare act emis de Consiliul Naţional al Audiovizualului.... | Pretentii. Decizia nr. 2520/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
