Pretentii. Decizia nr. 2520/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2520/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 31-03-2014 în dosarul nr. 1765/87/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI F.
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 2520
Ședința publică de la data de 31.03.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – G. A. F.
JUDECĂTOR - L. E. F.
JUDECĂTOR - H. P.
GREFIER - M. H.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Roșiorii de Vede împotriva sentinței civile nr. 1034 din 19 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. D. I..
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, față de modificările legislative intervenite cu privire la reorganizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, respectiv OG nr. 74/2013, HG nr. 520/2013 și Ordinul Președintelui ANAF nr. 2211/2013, ia act că denumirea recurentei-pârâte este S. F. Municipal Roșiorii de Vede din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman sub nr._, reclamantul S. D. I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice Roșiorii de Vede, anularea actului administrativ –adresa nr. 907/25.01.2013, emisă de pârâta Administrația Finanțelor Publice Roșiorii de Vede și restituirea sumei de_ lei actualizata cu dobânda legală calculata conform art. 124 din Codul de procedură fiscală.
Pârâta Administrația Finanțelor Publice Roșiorii de Vede a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant ca nefondată.
Prin sentința civilă nr.1034 din 19.06.2013 Tribunalul Teleorman a respins excepția inadmisibilității acțiunii; a admis acțiunea reclamantului și în consecință, a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 2990 lei,actualizata cu dobânda legala calculata conform art 124 Cod proc fiscală, la data plații efective, reprezentând taxa pe poluare pentru autovehicule achitată conform chitanței . 7, nr_/29.11.2012
Prin aceeași sentință, tribunalul respinge ca nefondat capătul de cerere privind anularea actului administrativ-refuzul de restituire a taxei de poluare nr. 907/25.01.2013, emisă de pârâta Administrația Finanțelor Publice Roșiorii de Vede.
Împotriva sentinței civile anterior menționată a declarat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice Roșiorii de Vede, solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea căii de atac recurenta susține că hotărârea criticată este dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, motiv prevăzut de art.488 pct.8 C.poc.civ.
Susține recurenta că în mod greșit și cu aplicarea eronată a art.25 și 90 din Tratatul CE a admis instanța fondului acțiunea reclamantului, întrucât taxa percepută acestuia este prevăzută de un act normativ, respectiv Legea nr.9/2012, este reglementată în considerarea principiului poluatorul plătește și este stabilită prin raportare la criterii obiective, astfel că în mod greșit a apreciat instanța fondului caracterul discriminatoriu al acesteia.
Intimatul nu a depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea va respinge ca nefondat recursul civil de față.
Pentru a decide astfel, constată că prima instanța a făcut o corectă dezlegare a compatibilității dispozițiilor Legii nr.9/2012 cu prevederile art.110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
În afara celor menționate de tribunal, se impune a fi subliniat că prin hotărârea pronunțată la 7 aprilie 2011, în cauza C-402/09, CJUE a reținut că “pentru a verifica dacă o taxă precum cea în cauză în acțiunea principală creează o discriminare indirectă între autovehiculele de ocazie importate și autovehiculele de ocazie similare prezente deja pe teritoriul național, este necesar, având în vedere întrebările instanței naționale și observațiile prezentate în fața Curții, să se examineze mai întâi dacă această taxă este neutră față de concurența dintre vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare care au fost înmatriculate anterior pe teritoriul național și au fost supuse, cu ocazia acelei înmatriculări, taxei prevăzute de OUG nr. 50/2008. În continuare, va fi necesar să se examineze neutralitatea aceleiași taxe între vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare care au fost înmatriculate pe teritoriul național anterior intrării în vigoare a OUG nr. 50/2008”.
Curtea menționează că autovehiculele prezente pe piața unui stat membru sunt „produse naționale” ale acestuia în sensul articolului 110 TFUE. Atunci când aceste produse sunt puse în vânzare pe piața vehiculelor de ocazie a acestui stat membru, ele trebuie considerate „produse similare” vehiculelor de ocazie importate de același tip, cu aceleași caracteristici și aceeași uzură. Astfel, vehiculele de ocazie cumpărate pe piața statului membru menționat și cele cumpărate, în scopul importării și punerii în circulație în acest stat, în alte state membre constituie produse concurente.
Din principiile amintite mai sus rezultă că articolul 110 TFUE obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
În continuare, Curtea reține la par.58 din hotărâre că rezultă “fără echivoc că reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.”
Aceeași interpretare este dată de CJUE în cauzele C-263/10 N. și cauzele conexate C-29/11 Sfichi și C-30/11 I..
În ceea ce privește Legea nr.9/2012, este de observat că prin ordonanța pronunțată în cauzele conexate C-97/13 și C-214/13 Curtea de Justiție a Uniunii Europene reiterează că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim de impozitare precum cel instituit, apoi restrâns de reglementarea națională reprezentată de Legea nr.9/2012, prin care un stat membru aplică autovehiculelor o taxă pe poluare care este astfel stabilită încât descurajează punerea în circulație, în acest stat membru, a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Față de aceste considerente curtea constată că în mod întemeiat a reținut instanța fondului incompatibilitatea dispozițiilor Legii nr.9/2012 cu prevederile art.110 din TFUE, în ceea ce privește regimul de taxare al autovehiculelor de ocazie, și în acest context se impune restituirea taxei percepute reclamantului în baza unui act intern contrar reglementării comunitare.
În consecință, recursul civil de față va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de S. F. Municipal Roșiorii de Vede împotriva sentinței civile nr. 1034 din 19 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. D. I., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 31.03.2014.
Președinte Judecător Judecător
G. AttilaFarmathy L. E. F. H. P.
Grefier
M. H.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1223/2014. Curtea de... | Pretentii. Decizia nr. 1302/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
