Anulare act administrativ. Sentința nr. 1237/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1237/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-04-2014 în dosarul nr. 7030/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1237
Ședința publică din data de 15 aprilie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - C.-M. C.
GREFIER - R. O.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul H. F. G., în contradictoriu cu pârâtul G. R. și a cererii de intervenție accesorie formulată de intervenientul accesoriu M. T., cerere având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul personal și care este legitimat de către instanță, datele acestuia de identificare fiind consemnate în cuprinsul caietului grefierului de ședință, precum și intervenientul accesoriu M. T., prin consilier juridic D. S., cu delegație la dosar, lipsă fiind pârâtul G. R..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează președintelui completului de judecată modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care,
Curtea acordă cuvântul asupra excepției lipsei de interes, excepția invocată de pârât și de intervenientul accesoriu.
Reprezentantul intervenientului accesoriu solicită admiterea acestei excepții, în considerarea art. 33 C.p.c., nefiind îndeplinită condiția existenței interesului în formularea acțiunii, interesul trebuind să fie determinat, născut, legitim, personal și actual. Astfel, H.G. 46/2013 nu îl vizează pe reclamant, acesta nu deține acțiuni la CFR Marfă sau alte titluri asupra acesteia sau asupra bunurilor acesteia, de natură să îi confere vreun drept sau interes în legătură cu această societate. Formulează concluzii de respingere a acțiunii ca lipsită de interes și de admitere a cererii de intervenție accesorie în interesul pârâtului.
Reclamantul depune la dosarul cauzei note scrise (precizând instanței că a depus la dosar un înscris unde sunt detaliate toate pretențiile sale). Cu privire la excepția lipsei de interes formulează concluzii de respingere a acestei excepții și arată, în esență, că Legea 554/2004 (art. 1 alin. 2) îi conferă dreptul de a acționa în justiție, chiar dacă nu este acționar la CFR Marfă; prin hotărârea de guvern în discuție sunt lezate valori nepatrimoniale –drepturile fundamentale (consfințite de art. 1 alin. 3 din Constituția R.). Arată că a detaliat solicitările sale și prin intermediul răspunsului la întâmpinare, obiecții la care, de data aceasta, părțile adverse nu au formulat un răspuns.
Susține că nu există interese generale, ci doar interese individuale și colective. Interesele sale individuale le-a prezentat în cuprinsul răspunsului la întâmpinare - completare – pct 3.3. (exemplificând faptul că în momentul vânzării societății, reclamantul arată că își pierde dreptul de a exercita funcții de conducere în societatea respectivă care este de interes național). În continuare arată că bunurile statului sunt considerate ale statului, însă statul nu poate avea un drept de proprietate, întrucât este o noțiune abstractă. Dreptul de proprietate al statului înseamnă dreptul de proprietate al indivizilor săi (care dețin o cotă indiviză din dreptul de proprietate de 1:17 milioane). Prin hotărârea de guvern în discuție se încearcă vânzarea camuflată a unui bun al statului, valoarea bunului fiind subevaluată, în realitate valoarea acțiunilor CFR Marfă este de 3 mld. Euro. Societatea CFR Marfă s-a înființat printr-un capital social vărsat de stat în cuantum de 1 milion de Euro, iar societatea nu a realizat investiții pentru a-și majora capitatul. Invocă, totodată, interesul său general – interes individual și colectiv, generat de dreptul la informații, dreptul de proprietate, arătând în continuare că interesul este maxim, fiind conferit de cartea sa de identitate unde este specificat foarte clar că este cetățean al acestei țări, lezat de hotărârea de guvern în discuție, fiind dezinformat cu privire la vânzarea societății. Solicită respingerea cererii de intervenție accesorie.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C. E A,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.10.2013, reclamantul H. F. G. a chemat în judecată pârâtul G. R. solicitând anularea H.G. 46/2013.
În motivarea acțiunii a arătat că a solicitat anularea acestei hotărâri prin petiția nr. 1396/27.06.2013 adresată Guvernului și prin petiția nr._/21.06.2013 adresată Ministerului T., deoarece conținutul acestui document îi lezează drepturi – interese legitime garantate constituțional, prin exproprierea statului pentru utilitate particulară, de obiectivul strategic SNTFM – Sistemul Național de Transport Feroviar Marfă și de operatorul CFR Marfă SA, această categorie de exproprieri fiind interzisă explicit de Constituție (este permisă doar exproprierea unor particulari pentru utilitate publică).
Documentul nu a fost anulat, motiv pentru care reclamantul a revenit cu petiții – petiția nr._/13.08._ la M. T. și petiția nr. 1767/13.08.2013 la Guvern, în care a prezentat detaliat problemele de conținut ale H.G. 46/2013 și drepturile – interesele legitime garantate constituțional, lezate de conținutul acestui document.
Întrucât în termenul legal de 30 de zile cele două instituții nu au formulat obiecții la aceste cereri, confirmă astfel încălcarea drepturilor.
Din datele ce i-au fost comunicate în baza Legii 544/2001 rezultă următoarele aspecte: componența SNTFM - Sistemul Național de Transport Feroviar Marfă: 900 locomotive,_ vagoane, 8 depouri, 4 triaje, terenuri, clădiri, instalații
--lipsa înregistrării în cs - capitalul social a valorii bunurilor SNTFM, la valoarea de piață (1000 ... 2000 mil. eu)
--exproprierea statului de SNTFM și de operatorul CFR Marfă SA, odată cu vînzarea acțiunilor, pentru utilitatea particulară a cumpărătorului acțiunilor.
--caracterul strategic - inalienabil al SNTFM
--potențialul de profit ușor de încasat de stat: 20 .. 40% din venituri, 50 ... 150 mil.eu-pe an, pierdut prin privatizare.
De asemenea: HG 46-2013 are alte probleme de conținut ce îi lezează drepturi -interese legitime, din aceste motive solicită rezolvare în contencios a cererilor precizate la pct. 1.2. și anume: 1. obligarea Guvernului și a Ministerului T. să anuleze actul administrativ - HG 46-2013 referitor la exproprierea statului pentru utilitate particulară, de SNTFM - Sistemul Național de Transport Feroviar Marfă și de operatorul CFR Marfă deoarece:
--continutul acestui document îi lezează drepturi - interese legitime garantate constituțional, precizate la 1.4, -a-b-c-d-e-f-g
În discuție este de fapt --subcapitolul:
9 - înstrăinarea camuflată din proprietatea statului -publică -cetățenească, a SNTFM -Sistemul Național de Transport Feroviar Marfă, inalienabil, de importanță strategică, civilă și militară, prin vînzarea unor acțiuni ale unui operator comercial CFR Marfă
--capitolul desfiintarea statului roman, trecerea la neocolonialism, tăierea surselor de venit ale statului prin înstrăinarea următoarelor 13 sisteme strategice, soldată cu trasferarea profiturilor statuluiui, la particulari:
1--SHN - Sistemul Hidroenergetic Național - Hidroelectrica SA
2--SNN - Sistemul Nuclearenergetic Național -Nuclearelectrica SA
3--SEN - Sistemul Electroenergetic Național.. . .electrocentrale etc.
4--D-SEN - Dispecerul Sistemului Energetic Național - Transelectrica SA
5--STLE -Sistemul de Transport Local Energie Electrică - Electrica Furnizare ...
6--SNEDGN -Sistemul Național de Exploatare și Depozitare gaze Naturale –Romgaz SA
7--SNTGN - Sistemul Național de Transport Gaze Naturale –Transgaz SA
8--SNP - Sistemul Național de Poștă - Poșta Română SA
9--SNTFM - Sistemul Național de Transport Feroviar Marfă, inalienabil, de importanță strategică, civilă și militară -CFR Marfă SA
10--SNTFC --Sistemul Național de Transport Feroviar CăIători -CFR Călători SA
11--Rezerva Națională de Resurse Minerale .. .. Certej etc.
12--Rezerva Națională de Resurse Petroliere Pînota etc.
13-Fonduri publice de stat pensii de stat -ppo
Completul de judecată va trebui să decidă de fapt, prin respingerea cererilor sale, falimentarea și desființarea statului roman prin vînzarea acestuia "pe bucăți", unor particulari sau state străine, în cazul de față înstrăinarea din proprietatea statului -publică -cetățenească, a elementului economic SNTFM -Sistemul Național de Transport Feroviar Marfă, inalienabil, de importanță strategică, civilă și militară, sub forma camuflată a vînzării unor acțiuni ale operatorului comercial CFR Marfă SA
2 --plata unor daune morale de 220 000 lei pentru lezarea intenționată a unor drepturi -interese legitime, la nivelul Guvernului și MT, obligate să aplice prvederile Constituției -2003, precum și să respecte drepturile -interesele cetățenești, nu să le încalce prin înstrăinarea unor obiective strategice cu mare potențial de profit.
Prin refuzul nejustificat legal de anulare, se dă de înțeles caracterul facultativ pentru Guvern, MT, al prevederilor Constituției, a respectării drepturilor cetățenești consituționale, incapacitatea cetățenilor romani de a-și administra eficient obiective, deși în realitate construirea prin forțe proprii a SNTFM este cam de 100 ori mai complexă și mai dificilă decît administrarea eficientă (management eficient) al operatorului CFR Marfă, lezîndu-i demnitatea de cetățean, garantată în baza art.1.3 din Constituție:
Articolul 1 - Statul roman
(3) Romania este stat de drept.. in care demnitatea omului, drepturile ... cetatenilor ... reprezinta valori supreme ...
3----dacă valoarea taxelor achitate de reclamant, respectiv 300 lei pentru daune morale de 220 OOO lei, ar fi insuficientă, își limitează respectivele daune solicitate, la valoarea daunelor maxime corespunzătoare taxelor pe care le-a achitat
4----plata unor penalizări de 100 lei-pe zi de întîrziere a întocmirii documentului solicitat
5----nu solicită cheltuieli de judecată, deoarece se apără singur.
6---dacă G. sau MT îi vor pretinde cheltuieli de judecată, solicită respingerea unei asemenea cereri, deoarece reclamantul nu pretinde cheltuieli de judecată; --este vorba de apărarea unor drepturi - interese legitime garantate de Constituția -2003, iar plata din partea sa a unor cheltuieli de judecată ar însemna drepturi contra cost, ceea ce nu ar fi normal.
7---dacă G. sau MT va solicita respingerea daunelor morale, pe motiv că dimensiunea acestora nu a fost probată material, solicită respingerea unei asemenea solicitări, din 5 motive: -1--daunele morale nu pot fi probate material, prin natura lor morală, nematerială, deci nu i se poate pretinde să probeze material, dimensiunea daunelor morale (a nu se face confuzie între dauna morale și daune atestate medical, acesta fiind de natură materială) -2-nu există metodă tehnică de "măsurare" a daunelor morale, pentru a afirma că acestea sunt mai mici decît cele solicitate de reclamant; -3 -nu există metodă oficială de conversie daune morale -bani, care să justifice o diminuare a daunelor; 4-- aprecierea valorii daunelor morale este pur subiectivă, aparține subiectului, adică reclamantului care le apreciază la valoarea respectivă; 5--a solicitat rezolvare gratuită, dar G. și MF au refuzat în mod nejustificat legal, pe baza unor motivări pe lângă subiect sau complet eronate, asumându-și plata daunelor; 8----solicită să nu fie reduse în mod semnificativ, de ex. de 10 ori, daunele morale solicitate, pe motiv că sunt considerate de completul de judecată prea mari, din 5 motive: 1---este vorba despre măsuri foarte importante, cu efecte de mare anvergură, pe termen lung, nu doar asupra sa, dar și asupra întregii economii, vizând pierderea din partea statului, a dreptului de a decide asupra unor obiective strategice, a profiturilor de sute de milioane ce pot fi obținute prin exploatarea de stat 100%, a SNTFM, în favoarea noului proprietar particular sau stat străin.
Rezolvarea acestor probleme exclusiv de către reclamant îi consumă practic tot timpul, nu îi permite să se ocupe de probleme cu caracter personal, lucru mai mult decît evident, provocându-i pagube foarte mari, financiare, probleme personale, precum și o stare de stres permanent; 2---aprecierea daunelor morale este subiectivă, adică aparține subiectului, în cazul de față persoanei sale, nu altor persoane, deoarece este subiectul acestor daune a cerut respectarea drepturilor sale în mod gratuit, deci fără bani, dar G. și MF au decis să-i încalce drepturile garantate -a-b-c-d-e-f-g, pe baza unor motive în afara subiectului sau complet eronate (3.) ; 4---daunele solicitate de reclamant sunt destul de mari, însă valoarea lor este infimă față de pierderile înregistrate de stat în lipsa rezolvărilor solicitate; 5--- nu există metodă tehnică de "măsurare" a daunelor morale, pentru a afirma că acestea sunt mai mici decît cele solicitate de recalamant, Legea 554-2003 nu cere probarea materială a daunelor morale Pentru a respinge sau reduce semnificativ daunele morale solicitate ar trebui menționată denumirea aparatului care măsoară daune morale.
9---dacă se resping daunele solicitate, deoarece ar fi" neîntemeiate", solicită din partea completului de judecată, 5 respingeri și 5 motivări, câte o respingere și motivare pentru fiecare dintre următoarele 5 întemeieri menționate în susținerea daunelor solicitate, aceste 5 întemeieri fiind de natură:
-1-legală: ----există bază legală pentru solicitarea de daune morale, prin Legea contenciosului 554-2004 -art.18.3 (a nu se face confuzie între daune morale și daune atestate medical, acesta fiind de natură materilală)
-2-faptică: ----există fapta -refuz nejustificat legal de anulare a HG 46-2013, cu încălcarea unor drepturi garantate
-3-probatorie ----există probe materiale, cererile A1, A2, redirecționarea A3, menținerea neanulată a HG 46-2013 prin care sunt lezate drepturi -interse legitime, deși s-a încercat rezolvare amiabilă din partea sa
-4-legitimitate constituțională: ----drepturile -interesele legitime lezate -a-b-c-d-e-f-g sunt garantate de Constituție
-5-tehnică-justificarea dimensiunilor fără măsurarea acestora: ----deoarece daunele morale sunt subiective, apreciate de subiect, respectiv de reclamant, fiind imposibilă probarea -măsurarea materială a unor daune morale, prin natura lor nematerială, morală (pentru a respinge sau reduce semnificativ daunele morale solicitate ar trebui menționată denumirea aparatului care măsoară daune morale).
Cererea este justificată deoarece în toate procesele pe care le-a câștigat, unde au fost respinse daunele morale, nu erau respinse nici una din întemeierile precizate de reclamant pe baza egalității: 5 întemeieri - O întemeieri respinse = O întemeieri valabile, deci 5 - O = O, evident greșit deoarece 5 - O = 5, justificând prezenta cerere.
10. blocarea pe durata procesului, pînă la obtinerea unei sentinte definitive, a oricăror tranzacții cu bunuri administrate de CFR Marfă SA, cum ar fi depouri, locomotive, vagoane, terenuri .. etc.
1.3 Drepturi – interese legitime lezate prin documentul solicitat pentru anulare.
Conținutul HG nr.46 -2013 îi lezează drepturi -interese legitime garantate -a-b-c-d-e-f-g
a----dreptul la informare corectă asupra treburilor publice este garantat prin art.31.2 din Constituția-2003.
Acest drept este lezat prin afirmația despre "privatizarea" CFR Marfă SA, lucru imposibil deoarece societatea era deja proprietate privată de la înființare, deci nu mai putea fi privatizată. În realitate se face înstrăinarea SNTFM din proprietatea statului, ceea ce nu se spune, realizîndu-se dezinformare și îngrădirea accesului la informare corectă, garantat prin art.31.1 din Constituția -2003
b----dreptul la informare completă și corectă asupra treburilor publice este garantat prin art.31.1 din Constituția-2003. Acest drept este lezat prin omisiune, deoarece HG se referă exclusiv la vînzare de acțiuni, dar în realitate se face vînzarea camuflată a SNTFM -inalienabil, de importanță strategică civilă și militară
c----dreptul-interesul legitim de a beneficia de condițiile necesare creșterii calității vieții, pe termen lung și scurt, garantat prin art.135.2-f, art.47.1 din Constituția -2003
Acest drept este lezat din 5 motive:
--statul pierde venituri de aproximativ 30 ... 100 .. .200 mil. eu -pe1 an, în favoarea noului proprietar privat, venturi reprezentate de profiturile ușor de obținut prin mărirea încasărilor, urmare a dublării prețului energiei din 2017, precum și prin scăderea datorilor societății, ambele situații fiind ușor de realizat prin management eficient, scăzînd veniturile statului pe termen scurt;
--- noul proprietar va mări prețul transportului de marfă pe calea ferată, la limita suportabilului, mărind prețul produselor de piață pe termen lung, pentru profituri particulare maxime, sau pentru a plăti creditele de cumpărare a CFR Marfă SA, mărind prețul mărfurilor de pe piață, pe termen lung. Așa s-a întâmplat în cazul energiei electrice, care după privatizare s-a scumpit cu 50%, cu scăderea facilităților prin transformarea centrelor de plată a energiei în afaceri imobiliare private
--prețurile transporturilor militare, prin contracte cu armata, vor fi încasate de particulari sau state străine în locul statului roman
--prețul transportului de marfă pe calea ferată, inclusiv prețul produselor de pe piață, se vor mări din cauza chiriei pe care statul va fi obligat să-I plătească noului proprietar particular sau stat străin, pentru propriile depouri sau terenurile de amplasare a SNRFM, ce urmează a fi vândute
--strategia de "preț de vânzare maxim pe acțiuni" nu înseamnă nici pe departe venituri maxime la stat, ci înseamnă din contră, venituri minime la stat, prin înlocuirea profituri lor ușor de obținut, valorând 50 .. 200 mil.eu-pe1an, prin exploatarea eficientă a SNTFM de stat, cu impozit pe profit, de 10 ... 100 ori mai mic, datorită numeroaselor posibilități de transferare a profitului
d----dreptul -interesul legitim de a fi cetățean al unui stat suveran decurge din art.1.1 din Constituție.
Acest drept este lezat, deoarece SNTFM exploatat de CFR Marfă SA are acoperire națională, fiind un sistem strategic, iar prețurile de transport marfă pe calea ferată nu mai sunt stabilite de stat, în interes național, pentru preturi minime -facilităti maxime -extindere maximă, ci de un proprietar particular, în interes propriu, bazat pe preturi maxim, facilităti minime, extindere minimă, prin transformarea unor componente ale sistemului în afaceri private.
Noul proprietar poate vinde CFR Marfă SA și SNTFM unui stat străin, realizînd monopol străin, subordonând economia față de interese străine, în domeniul transportului de marfă pe calea ferată
e----dreptul - interesul legitim al oricărui cetățean roman, deci și al său, la ocuparea funcției de conducere în această societate realizată pe ban public, de cetățeni, fără datorii, de importanță strategică, deoarece societatea administrează SNTFM -Sistemul Național de Transport Feroviar de Marfă, drept ce decurge din art.16.3 din Constituția -2003
Acest drept este lezat deoarece prin înstrăinarea SNTFM și a CFR Marfă SA, funcțiile de conducere în societate pot fi ocupate doar prin numire preferențială, de noul proprietar, nu de oricare cetățean, pe baza egalității în fața legii, interesului național.
f----dreptul –interesul legitim de coproprietar în cotă indiviză, pe cuantum de 1: 15 ... 20 mil.cetățeni, al SNTFM, realizat de cetățeni, fără datorii, garantat de art.136 din Constituție, în favoarea unui particular sau stat străin ce va cumpăra sistemul, deoarece odată cu administratorul CFR Marfă se vinde camuflat și bunul material SNTFM
g----dreptul -intersul legitim de a fi cetățean al unui stat de drept -art.1.3 din Constituție. Acest drept este încălcat prin 2 categorii de prevederi contradictorii:
1---caracterul contradictoriu între –art4.1.4, art. 7.3.1 -Anexa HG46-2013, referitor la obligativitatea păstrării unitare și dezvoltării SNTFM = interdicția descompletării -spargerii sistemului ----și obligația descompletării -spargerii sistemului prin vînzarea depourilor în baza art.7.3.2 -Anexa HG46-2013, deoarece respectarea uneia atrage încălcarea celeilalte;
2---caracterul contradictoriu între ----art.7.3.1 -Anexa HG46-2013, referitoare la obligativitatea menținerii și dezvoltării capacități lor de transport militar pentru apărare, caracterul strategic al SNTFM = imposibilitatea desființării prin faliment ----și posibilitatea desființării capacitătilor de transport militar -prin faliment -lichidare, specific oricărei firme particulare, prin art.1 din HG 46-2013, referitor la vînzarea către un particular comerciant = posibilitatea desființării prin faliment -lichidare, în baza Legii 31-1990 a societăților comerciale deoarece respectarea uneia atrage încălcarea celeilalte.
1.4 Prevederi abuzive ce îi lezează drepturi interese legitime garanatte în HG 46-2013
Actul administrativ HG 46 -2013 îi lezează drepturi -interese legitime garantate, prin mai multe prevederi abuzive sau contradictorii, prezentate în continuare.
Pe scurt, problemele de conținut ale HG 46 -2013 se referă la:
--obligarea statului și cetătenilor să plătească transportul mărfurilor de mare tonaj, pe calea ferată, cu propriul sistem -SNTFM, unor particulari, inclusiv plata către particulari a chiriei pentru propriile depouri ce ar urma să fie vîndute, la fel cum s-a întîmplat și în cazul obligării cetățenilor capitalei să plătească propria energie electrică, pe propriul Sitem Electroenergetic Național -SEN, unui stat străin, sau plata apei 100% romanești, unui stat străin.
Libertatea comerțului înseamnă dreptul oricărui investitor să realizeze pe proprii bani depouri și triaje, să cumpere de pe piață vagoane și locomotive, nu să le ia gata făcute de la stat, la 10% din prețul de piață, prin exproprierea statului de obiective strategice.
-- la nivel macroeconomic, se află în discuție subordonarea economiei romane față de interese private sau străine, adică lezarea suveranității, avînd efect de colonizare prin simple documente contabile, atît direct, prin exproprierea statului de obiective strategice inalienabile, în cazul de față SNTFM, obligînd statului să plătească unor particulari, transportul de marfă pe propriul sistem, cît și indirect, prin pierderea de stat a surselor de venit bugetar sigure, de miliarde eu –pe 1 an (2000 ... 5000 mil.eu –pe 1 an), permanente, provenite din veniturile și profiturile SA-urilor înstrăinate, scăzînd capacitatea de creștere a nivelului de trai.
1.Lezarea dreptului -interesului legitim la informare corectă și completă -art31.1, art.31.2 din Constituție. HG 46 -2013 ART 1 Se aprobă Strategia de privatizare a Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă "C.FR. Marfă" - SA., prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Anexa
1.Obiectivele strategiei de privatizare
1.1. Obiectivul principal ale strategiei de privatizare, denumită în continuare strategia,
este maximizarea prețului ce poate fi obținut din vânzarea pachetului de actiuni detinut de stat la Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.FR. Marfă" - S.A., denumită în continuare C.F.R. Marfă.
-1
----HG 46 -2013 îl dezinformează, prin afirmația de "privatizare" a CFR Marfă SA deși societatea nu poate fi "privatizată" în baza HG 46-2013, deoarece: este deja proprietate privată, mai precis este "proprietate privată de stat", altfel nu avea voie să se înscrie la Registrul Comerțului sau pe bursă
--se înregistrează la Registrul Comerțului capitalul social ce reprezintă valoarea unor bunuri materiale aflate în "proprietatea privată" a SA-ului, deci acțiunile vîndute reprezintă capitalul social "proprietate privată de stat"
--se face de fapt "înstrăinarea din proprietatea statului" și nu "privatizare"
-2
----HG 46 -2013 îl dezinformează prin omisiune, deoarece odată cu vînzarea firmei de administrare CFR Marfă, se vinde camuflat și SNTFM -Sistemul Național de Transport Feroviare Marfă valorînd de 5, .. 10 ori mai mult -pct.3.3, alcătuit din depouri, terenuri, clădiri, 900 locomotive, 39.000 vagoane, triaje, stații de marfă, instalații, ceea ce nu se spune, realizând dezinformare prin omisiune trebuie făcută deosebire între 2 noțiuni distincte:
a----CFR Marfă SA = administrator, alcătuit din cîteva calculatoare și automobile de serviciu, fiind vorba despre o firmă -calculator, avînd capital social de 0,5 ... 5 mil.eu, pentru funcționare și salarii
b----SNTFM -Sinstemul Național de Transport Feroviar Marfă = bun material inalienabil, realizat din ban public, alcătuit din depouri, terenuri, clădiri, 900 locomotive, 39.000 vagoane, triaje, stații pentru trenuri de marfă, instalații auxiliare, în valoare de 1000 ... 2000 mi/.eu -pct.3.3 --înstrăinarea SNTFM este interzisă de art,136.4 din Constituția -2003, deoarece SNTFM este realizat din ban public, strict necesar funcționării economiei și apărării teritoriului, de importanță strategică, fiind inalienabil.
--SNTFM a fost realizat și în alte țări vest, ca un sistem nonprofit, de utilitate publică, strict necesar funcționării economiei, asigurând transportul mărfurilor de mare tonaj, între oricare 2 puncte ale teritoriului, ieftin, pe calea ferată electrificată.
Reclamantul arată că a treia dezinformare constă în afirmația de vânzare a pachetului de acțiuni deținut de stat dând de înțeles că realizarea SNTFM prin metoda financiară a plătirii unei sume de bani echivalentă în acțiuni, pentru „cumpărarea SNTFM” de stat, lucru complet eronat deoarece sistemul a fost realizat prin cu totul altă metodă, anume proiectarea și realizarea prin forțe proprii, a unei economii funcționale, din care trebuia să facă parte și SNTFM, împreună cu alte sisteme cum ar fi SEN – Sistemul Electromagnetic Național, SHN – Sistemul Hidroenergetic Național, industria extractivă, industria de componente, industria metalurgică, fabrici specializate de locomotive și vagoane etc. diferența între cele 2 metode fiind egală cu diferența dintre prețul de producție și prețul de piață, aproximativ 1: 10, adăugându-se efectul social cu câteva sute de mii de locuri de muncă. Prin comparație, datoriile CFR Marfă adăugându-se efectul social a câteva sute de mii de locuri de muncă. Prin comparație, datoriile CFR Marfă, în valoare de 75 milionare de euro – anexa 4 nu reprezintă locomotive, vagoane, triaje, ci doar simple servicii inutile, supraevaluate, ale unor persoane fără pregătire în domeniul transportului feroviar – date media. Nimeni nu este în stare să spună ce anume reprezintă datoriile respective, pe ce s-au cheltuit acele sume enorme, dar cu toate acestea se vinde SNTFM valorând 2000 milioane de euro, cu 10 … 20% din valoare.
2 Reclamantul arată că HG 761-2012 îi lezează dreptul-interesul legitim de creștere a nivelului de trai, prin obligarea statului și firmelor private să plătească unor particulari creșterea tarifelor la transportul mărfurilor pe calea ferată, în interes personal al noului proprietar, înlocuind interesul public de prețuri minime _ facilități maxime pentru transportul de marfă pe calea ferată, prin interese private bazate pe prețuri maxime - facilități minime ale acestui transport, cu efect pe termen lung de scumpire a produselor.
HG 761-2012 îi lezează dreptul de creștere a nivelului de trai, făcînd posibil monopol privat în transportul de marfă pe calea ferată, opus economiei de piață.
HG 761-2012 îi lezează dreptul de creștere a nivelului de trai, obligînd statul să piardă profiturile de 100 .200 mil. eu –pe 1 an ce pot fi obținute prin desființarea contractelor dezavantajoase, optimizarea tarifelor, a numărului de angajați, dublarea veniturilor după dublarea prețurilor energiei electrice din 2017, aceste sume fiind mult mai mari și permanente, comparativ cu banii de pe acțiuni, sau impozitul pe profit
HG 761-2012 îi lezează dreptul la creșterea nivelului de trai, prin vînzarea acțiunilor, pentru 200 ... 250 mil.eu (date media) reprezentând aproximativ 80% din cifra de afaceri (270 mil.eu) -A----3, la care se adaugă valoarea unor terenuri schimbată în acțiuni (20 ... 70 mil.eu), deoarece odată cu această vînzare se înstrăinează gratuit bunul material inalienabil SNTFM -Sistemul Național de Transport Feroviar Marfă, valorând aproximativ 800 .... 1850 ... mil. eu, obligînd statul să piardă suma respectivă reprezentând valoarea SNTFM -----A2-pct 33 -pag.12.
Componentele SNTFM nu sunt prezentate într-un document oficial, dar rezultă răspunsuri sau documente oficiale (A2, A3), avînd următoarea structură:
--locomotive 900: -A4
--vagoane de marfă: 39.000 -A4
--depouri -pct.1.1.5-1 8 -A5
--triaje 4 -A5
--instalații (automatizări, comunicații, rețele informatice sau de calcul)
--terenuri: 340 terenuri (317mil lei-73mil eu) --răspuns MT -DGSMAE -nu a mai fost anexat
--clădiri
Considerând următoarele valori aproximative, în 2 variante: minimă și medie, rezultă valoarea SNTFM = 700 ... 1700 mil.eu
Componete | nr. | Valoare | Valoare | Valoare | Valoare |
SNTM | unități | minimă | totală | medie | totală |
-pe unitate | minimă | -pe unitate | medie | ||
miLeu | aproximativă | miLeu | aproximativă | ||
Mil.eu | Mil.eu | ||||
a | b | axb | c | axc | |
locomotiveeeeee | 900 | 0,4 | 320 | 0,9 | 810 |
vagoane | 39.000 | 0,005 | 195 | 0,015 | 585 |
depouri | 8 | 4 | 32 (?) | 8 | 80 (?) |
triaje | 4 | 5 | 20 (?) | 10 (?) | 40 (?) |
instalații | ? | ? | 2 | 15 | 30 |
terenuri | 340. | - | 73 | -- | 100 |
-- | |||||
Clădiri | ? | ? | 2 | ? | 4 |
Valoare | 642 mil.eu | 1625 mil.eu | |||
SNTFM |
HG 46 -2013 Anexa 7.3.2. a) obligatia cumpărătorului de a vinde depourile de exploatare locomotive în termen de 6 luni de la data transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor;
HG 761-2012 îi lezează dreptul-interesul legitim de creștere a nivelului de trai, obligînd statul să plătească chirie pentru propriile depouri, unor particulari, pe termen nelimitat, prin înstrăinarea depourilor
--economie liberă înseamnă libertatea oricărui particular să-și construiască depouri pe banii lui, nu să le ia de la stat gata făcute
--nici un proprietar, cu atît mai puțin statul, nu poate fi obligat să-și vîndă proprietățile în interes privat
HG 46 -2013 Anexa 7.3.2. g) obligația cumpărătorului, în numele său și în numele C.FR Marfă, în solidar, de a permite utilizarea până la epuizare a documentelor militare de transport marfă pe calea ferată achiziționate de M. Apărării Naționale de la C. F. R. Marfă și mentinerea actualei modalităti de efectuare a plătilor centralizate adiacente transporturilor militare de marfă până la încheierea unui nou acord în acest sens;
HG 761-2012 îi lezează dreptul -interesul legitim de creștere a nivelului de trai, obligând statul să piardă sumele pentru transporturi militare, aceste sume urmînd să fie plătite unor particulari.
HG 46 -2013 Anexa
4.1.4. Membrii unui grup de investitori nu pot face parte decât dintr-un singur consortiu/dintr-o singură formă de asociere și nu pot depune oferte și în mod individual, și ca parte dintr-un grup de investitori.
HG 761-2012 îi lezează dreptul de creștere a nivelului de trai, pe termen lung, punînd bazele monopolului străin asupra transportului feroviar de marfă. Acest monopol se poate realiza oricînd, prin vînzarea acțiunilor, de cîștigătorul licitatiei, unui stat străin, lezînd în mod suplimentar dreptul -interesul legitim la creșterea nivelului de trai, deoarece profiturile maxime obținute prin monopol, vor părăsi țara, așa cum se întîmplă în prezent cu telefonia fixă, energia electrică din capitală ... etc. Simplul fapt că HG 46 -2003 permite acest neajuns, îi lezează dreptul -interesul legitim de creșterea nivelului de trai, pe termen lung
Lezarea dreptului -interesului legitim de a fi proprietar în cotă indiviză de 1: 15 ... 20 milioane, asupra SNTFM -art. 136.4 din Constituție
HG 761-2012 îmi lezează dreptul-interesul de proprietate în cotă indiviză de 1:15 .... 20 mil.cetățeni, asupra SNTFM -Sistemul Național de Transport Feroviar Marfă, alcătuit din depouri, terenuri, clădiri, 900 locomotive, 39.000 vagoane, triaje, stații de marfă, instalații ... etc., valorînd 1500 ... 2000 mil.eu -pct.33, realizat pe ban public, de cetățeni, fără datorii, deoarece bunul material SNTFM se vinde în mod camuflat, odată cu administratorul CFR Marfă. Procentul de 1: 20 milioane reprezentînd dreptul său de proprietate în cotă indiviză asupra SNTFM, este foarte mic, dar suficient pentru a reclama încălcarea proprietății publice inalienabile, garantată prin art.136 din Constiituție, deoarece SNTFM a fost realizat din ban public, de cetățeni, este strict necesar economiei, realizează utilitate publică, este strategic, nonprofit, deci nu poate fi falimentat, vîndut, înstrăinat.
Lezarea dreptului -interesului legitim de a fi cetățean al unui stat suveran, de drept -art.1 1, art 13 din Constituție
HG 761-2012 îi lezează dreptul-interesul de a fi cetățean al unui stat suveran, obligînd statul să accepte prețul transportului de marfă pe calea ferată, la nivel național, impus de un particular, în regim de monopol, în interes personal, cu perspectiva instaurării monopolului străin, statul fiind obligat să suporte respectivul preț, afectînd suveranitatea -dreptul statului de a decide în probleme de importanță strategică la nivel național, deoarece SNTFM este de importanță strategică și are extindere națională, politica internă referitoare la transportul de marfă pe calea ferată este o problemă de suveranitate, fiind lezat în acest fel, dreptului -interesului legitim de a fi cetățean al unui stat suveran
HG 761-2012 îi lezează dreptul de a fi cetățean al unui stat de drept, prin introducerea nejustificată a monopolului privat în domeniul transportului de marfă pe calea ferată, la nivel național, contravenind art.135.1 Constituția -2003-economie de piață bazată pe liberă concurență, nu pe monopol privat, lezînd dreptul -interesul legitim de a fi cetățean al unui stat de drept
Contradicții în subiect, ale HG 46 -2003, lezarea dreptului -interesului legitim de a fi cetățean al unui stat de drept
HG 46 -2013 Anexa 7.3.1. d) obligația cumpărătorului, în numele său și în numele C.FR Marfă, în solidar, de a menține obiectul principal de activitate al C. F. R. Marfă în scopul respectării legislației în vigoare din România în domeniul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, de a asigura nevoile de transport, pe timp de pace, în situații de criză și la război, pentru instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, precum și menținerea/dezvoltarea utilajelor și instalatiilor din capacitățile de mobilizare deținute de CFR Marfă la parametrii normali de funcționare, conform obligațiilor stabilite prin acte normative în vigoare ori dispoziții ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
7.3.2. a) obligația cumpărătorului de a vinde depourile de exploatare locomotive în termen de 6 luni de la data transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor;
HG 761-2012 îi lezează dreptul de a fi cetățean al unui stat de drept, prin prevederi contradictorii în documente juridice, despre dezvoltarea utilajelor și instalatiilor, contrazise de obligatia cumpărătorului de a vinde depourile, deoarece depourile sunt strict necesare activității SNTFM, iar vînzarea lor diminuează utilajele și instalațiile, în loc să le extindă
HG 761-2012 îi lezează dreptul de a fi cetățean al unui stat de drept, prin prevederi contradictorii în documente juridice, de mentinerea obiectului principal de activitate, contrazise prin posibilitatea falimentului oricărei societăți particulare, deci și a cumpărătorului CFR Marfă. Obligația de funcționare permanentă a SNTFM exclude vînzarea SNTFM și CFR marfă SA
Întemeierea legală a drepturilor -intereselor legitime garantate –a-b-c-d-e-f-g a----dreptul la informare corerctă asupra treburilor publice este garantat art.31.2 din Constituție: Articolul 31 - Dreptul la informatie -(2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.
b----dreptul la informare completă -neîngrădită asupra treburilor publice este garantat art.31.1, art31.2 din Constituție: Articolul 31 - Dreptul la informatie -(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.
c----dreptul-interesul legitim de a beneficia de condițiile necesare creșterii calității vieții, este garantat prin art.135.2-f din Constituție: Articolul 135 - Economia -(2) Statul trebuie sa asigure:
f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii;
d----dreptul-interesul legitim de a fi cetățean al unui stat suveran decurge din art.1 1 din Constituție: Art. 1 - Statul R. (1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
e----dreptul -intersul legitim al oricărui cetățean roman, deci și al său, de a ocupa funcții de conducere în această societate realizată din ban public, de cetățeni, fără datorii, de importanță strategică, deoarece societatea administrează SNTFM -Sistemul Național de Transport Feroviar Marfă, decurge din art.16.3 din Constituție: Articolul 16 - Egalitatea in drepturi (1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari -(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii,
de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara.
f----dreptul-intersul legitim de coproprietar în cotă indiviză, pe cuantum de 1: 15 ... 20 mil.cetățeni, al SNTFM, realizat de cetățeni, fără datorii, bun proprietate de stat -publică -cetățenească, este garantat de art.136.3 din Constituție Articolul 136 - Proprietatea (4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile
g----dreptul -intersul legitim de a fi cetățean al unui stat de drept -art.1.3 din Constituție. Articolul 1 - Statul roman (3) Romania este stat de drept... in care demnitatea omului drepturile ... cetatenilor... reprezinta valori supreme ...
Întemeierea legală a cererii unor daune morale:
----posibilitatea de a solicita daune morale, este prevăzută în art.18.5 din Legea 554-2004: Art. 18. - (3) în cazul solutionarii cererii, instanta va hotsrî si asupra despagubirilor pentru daunele materiale si morale cauzate, daca reclamantul a solicitat acest lucru.
Întemeierea legală a cererii unor penalizări pe zi de întîrziere: -----posibilitatea de a solicita penalizări pe zi de întîrziere, este prevăzută în art.18.5 din Legea 554- 2004:
Art. 18. - (5) Solutiile prevazute la alin (1) si la alin (4) lit. b) si c) pot fi stabilite sub sanctiunea unei penalitati pentru fiecare zi de întârziere.
Întemeierea solicitării prin contencios, a anulării unui act administrativ:
----posibilitatea solicitării în contencios, a anulării unui act administrativ -normativ, pentru apărarea unor drepturi -interese legitime garantate, este prevăzută în art.18.1, art.2.1-c din Legea Contenciosului: Art. 18. (1) Instanta, solutionând cererea la care se refera art. 8 alin. (1), poate, dupa caz, sa anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt înscris.
Art. 2 alin. 1 lit. c - act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica în vederea executarii ori a organizarii executarii legii", dând nastere, modificând sau stingând raporturi juridice.
Întemeierea legală a cererii pentru a demara de îndată procedura prealabilă
----art. 200 și art. 201 din noul Cod de proc. civilă, precum și în art.17-1 din Legea 554-2004: Art. 17 (1) Cererile adresate instantei se judeca de urgenta si cu precadere în sedinta publica, în completul stabilit de lege.
Pârâtul G. R. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, respectiv a lipsei de interes, întrucât reclamantul nu face dovada dreptului subiectiv și a interesului legitim pe care pârâtul l-ar fi încălcat prin emiterea actului contestat.
Din interpretarea dispozițiilor art. 52 din Constituție, coroborate cu dispozițiile art. 1 din Legea 554/2004, rezultă că se poate folosi de acțiunea în contencios administrativ numai titularul unui drept prevăzut de lege, vătămat printr-un act administrativ.
Acțiunea apare ca fiind lipsită de interes atâta vreme cât reclamantul nu se află în situația de a fi vătămat într-un drept al său ori într-un interes legitim, neprecizând care dintre dispozițiile H.G. 46/2013 îl lezează personal.
Față de obiectul reglementărilor cuprinse în H.G. 46/2013, pârâtul apreciază că reclamantul nu poate fi considerat beneficiar direct al vreunui drept ce s-ar pretinde vătămat prin emiterea hotărârii contestate, neavând un interes legitim, născut și actual, personal și direct care să justifice acțiunea în justiție pentru ocrotirea dreptului.
Nu se poate reține nici legitimarea unui interes colectiv, deoarece pe calea contenciosului administrativ nu este îngăduit unei persoane să apere interesul altei persoane și, deci, nici a unui interes colectiv, fiind invocate și dispozițiile art. 8 alin. 1 ind. 1 din Legea 554/2004.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată precizând că H.G. 46/2013 a fost adoptată în temeiul în temeiul art. 108 din Constituția R., republicată, al art.13 alin. (1) lit.c), d) și f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, aprobată prin Legea nr.44/1998, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art.5 ind. 1 alin.(1) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare.
Hotărârea a fost adoptată prin însușirea de către Executiv a proiectului inițiat de M. T. și avizat favorabil de ministerele și instituțiile interesate, respectiv Ministerul Finanțelor Publice, M. Apărării Naționale, M. Afacerilor Interne, M. Mediului și Schimbărilor Climatice și M. Justiției, astfel cum reiese din Nota de fundamentare.
De asemenea, se arată că la elaborarea și adoptarea actului contestat au fost respectate normele de tehnică legislativă, astfel cum sunt reglementate de dispozițiile Legii nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute de Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, regulament aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.561/2009, cu modificările ulterioare.
În acest sens, arată că proiectul actului a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ cu avizul nr.67/05.02.2013 și de Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin Hotărârea nr.23/05.02.2013.
Potrivit prevederilor art. 5 ind. 1 alin.l din Legea nr.137/2002, cu modificările și completările ulterioare "G. aprobă prin strategia de privatizare elementele esențiale ale mandatului și, ulterior, condițiile principale ale contractului ce urmează a fi încheiat de instituția publică implicată pentru vânzarea acțiunilor la societățile comerciale de interes strategic și ale societăților comerciale din domeniul utilităților, precum și pentru majorarea capitalului social al acestor societăți comerciale conform prevederilor art. 14 și 22."
Actele normative mai sus menționate și care reprezintă temeiul adoptării HG nr.46/2013 constituie reflectarea dispozițiilor art.135 alin.2 din Constituție, cu privire la intervenția Statului în economie și la condițiile pe care trebuie să le asigure în acest scop, ca expresie a caracterului de economie de piață a economiei R., bazata pe libera inițiativă și concurență, în acord cu art.135 alin.l din Constituție.
De asemenea, urmează a fi avut în vedere și faptul că în temeiul Legii nr.285/2011 privind ratificarea Scrisorii de Intenție semnate de autoritățile române la București la 10 martie 2011 și aprobate prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 25 martie 2011, prin ultima Scrisoare de intenție semnată de G. R. în iunie 2012, la pct. 24 se precizează că „privatizarea TAROM și CFR Marfă (privatizare majoritară) în acest an continuă să reprezinte o prioritate pentru M. T. și Infrastructurii.
Potrivit Strategiei sectoriale pe termen mediu privind descentralizarea în cadrul Ministerului T., aprobată prin HG nr.1030/2008, cu modificările și completările ulterioare, privatizarea Societății CFR Marfă este un obiectiv strategic important pe termen mediu, pentru realizarea căruia M. T. a avut în vedere finalizarea strategiei de privatizare a societății, aprobarea prin hotărâre de Guvern a strategiei de privatizare a societății, reactualizarea raportului de evaluare a societății, elaborarea documentației de privatizare (dosar de prezentare, oferta de vânzare ș.a.), lansarea ofertei de vânzare a acțiunilor societății.
În baza Strategiei de privatizare, M. T. a asigurat efectuarea analizei raportului de evaluare ce stabilește valoarea de piața a Societății, realizându-se, cu acest prilej, evaluarea întregului activ și pasiv patrimonial al Societății. Având în vedere prevederile legale în vigoare cu privire la obligativitatea majorării capitalului social cu valoarea terenurilor pentru care au fost obținute certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, urmare obținerii a 340 de astfel de titluri de proprietate, și a majorării capitalului social al CFR MARFĂ cu valoarea corespunzătoare evaluată conform legii, constituind aport în natură, capitalul social al companiei a fost evaluat la_,5 lei. Pentru activele corporale și necorporale ale societății, având în vedere prevederile legale în vigoare, există obligativitatea realizării inventarului centralizat, a reevaluării și amortizării contabile, pentru înregistrarea corectă a patrimoniului, neexistând obligativitatea actualizării capitalului social, ci a patrimoniului.
In ceea ce privește oportunitatea momentului privatizării Societății, Strategia de privatizare a avut în vedere toate elementele financiare, contabile, comerciale și tehnice ce țin de acest aspect.
Strategia de privatizare a impus necesitatea respectării angajamentelor Societății în relațiile cu organismele interne și internaționale, ori decurgând din obligațiile asumate de Statul român și care intră în sfera de responsabilitate a Societății, precum și monitorizarea post-privatizare a acestei obligații, respectarea obligațiilor Societății stabilite în legislația națională, care reglementează pregătirea economiei naționale a teritoriului pentru apărare. In acest mod, au fost respectate dispozițiile art.135 alin.2 lit.b) din Constituție, în ceea ce privește obligația statului de a asigura protejarea intereselor naționale în activitatea economică;
Anunțul de privatizare făcut public a precizat capitalul social al Societății, menționând posibilitatea modificării lui ca efect al unor măsuri ce vor putea fi adoptate pana la finalizarea tranzacției, precum și prețul de ofertă. Toate aceste elemente au fost realizate în temeiul Strategiei de privatizare adoptata de Guvern cu respectarea dispozițiilor art.135 din Constituție și a prevederilor din legislația speciala a privatizării.
Exigențele impuse de art.135 alin.2 din Constituție privitoare la intervenția statului în economie - inclusiv crearea condițiilor pentru creșterea calității vieții - nu se raportează strict și exclusiv la privatizarea Societății, ce reprezintă doar unul dintre multiplele și complexele dimensiuni și elemente ale economiei naționale. Obligația constituțională a Guvernului derivată din art.135 alin.2 vizează ansamblul sistemului economic, astfel încât ar fi eronat să se afirme că îndatorirea de creare a condițiilor pentru creșterea calității vieții implică o legătură exclusivă, de la cauza la efect, cu aspectele financiare și patrimoniale pe care reclamantul le prezintă cu privire la Societate. Toate obligațiile statului, ce decurg din aplicarea art.l35 alin.2 din Constituție, se realizează pe întreaga arie a economiei naționale, nu doar pe un palier anume, în cadrul politicii economice unitare a Guvernului, înscrisă in Programul de guvernare acceptat de Parlament.
In ceea ce privește evoluția post-privatizare a Societății, care va continua cu un acționar majoritar din sectorul privat, aceasta nu afectează cu nimic caracterul suveran al statului. Societatea va continua să își desfășoare activitatea în cadrul constituțional stabilit de art.135 alin.l, și anume într-o economie de piața întemeiată pe libera inițiativă și concurență.
Cu privire la solicitarea de daune morale a arătat că nu s-a făcut dovada lezării unor valori patrimoniale ale reclamantului, pentru reținerea conduitei culpabile a autorității pârâte.
În cauză a fost formulată cerere de intervenție în interes alăturat Guvernului R., de către M. T. care a justificat interesul de a interveni în cauză prin prisma dispozițiilor art. 3 alin. 1 pct. 7 din H.G. 405/2007, respectiv a obligației de a pune în executare hotărârea ce formează obiectul litigiului de față.
A fost invocată în motivarea cererii excepția lipsei de interes, întrucât reclamantul nu și-a îndeplinit obligația de a-și dovedi pretențiile deduse judecății, rezumându-se la simple afirmații că hotărârea este de natură să îl vatăme în drepturi și în interese de ordin general, care nu au legătură cu cauza, cum sunt interesul la o informare corectă și completă sau interesul la creșterea nivelului de trai.
Reclamantul nu justifică un interes cât timp H.G. 46/2013 nu îi este destinat direct sau indirect, iar efectele executării acestuia nu se răsfrâng asupra lui, iar un eventual interes al reclamantului nu îndeplinește niciuna din condițiile prevăzute de art. 33 din noul Cod de procedură civilă.
S-a mai arătat că reclamantul nu deține acțiuni la CFR Marfă sau alte titluri asupra acesteia sau asupra bunurilor acesteia, de natură să-i confere vreun drept sau interes în legătură cu această societate și că nu face dovada prejudiciului suferit sau a unui prejudiciu iminent și inevitabil și care nu s-ar putea repara altfel, la care s-ar fi expus dacă nu ar fi promovat prezenta cerere.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare în care a prezentat riscurile asupra persoanei sale, urmare a unor sentințe previzibile și explicite împotriva Constituției, Legii 554/2004, date de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, datele financiare, economice, legale, aflate în discuție, pe baza cărora s-a făcut cererea de anulare, drepturile fundamentale garantate constituțional, lezate prin H.G. 46/2013, enumerate și în cererea de chemare în judecată.
A solicitat respingerea excepției lipsei de interes, întrucât drepturile reclamate - a1-b2-c3 sunt garantate la capitolul Drepturi Fundamentale; condițiile cerute prin art.2.1-n Legea 554-2013 sunt realizate; -3 calitatea sa de titular al acestor drepturi rezultă din 2 documente: Constituția din 2003 unde aceste drepturi sunt prevăzute la art.31.2, art.31.1, art.47.1;actul de identitate, de unde rezultă calitatea sa de cetățean roman, beneficiar și titular al drepturilor constituționale -a1-b2-c3.
Afirmația despre lipsa dovedirii unor drepturi sau interese individuale, garantate constituțional, ce îi sunt lezate sau încălcate prin HG 46-2013, este eronată din 4 motive:
-1-dreptul la informare corectă, prin conținutul HG 46-2013, garantat în baza art.31.2 din Constituție--încălcat de 8 ori: -a1-1-1 ... -a1-8-8
-2-dreptul la informare completă și corectă, prin conținutul HG 46-2013, garantat în baza art.31.1, art.31.2 din Constituție --încălcat de 11 ori: -b2-1-9 .". -b2-11-19
-3-interesul său la nivel de trai decent -creșterea nivelului de trai, prin dezvoltarea economiei, garantat în baza art.47.1 din Constituție --încălcat de 5 ori: -c3-1-20 ". -c3-5-24
----acest drept -c3 este lezat de scăderea veniturilor bugetare, acoperite prin măriri de taxe și impozite deja anunțate----C5, cu efect de restrîngere a economiei, datorită a 5 efecte:
--1--creșterea costului mărfurilor de pe piață, prin creșterea prețului transportului mărfurilor pe SNTFM de CFR Marfă SA, cu chiriile pe depourile vîndute ... abuziv
--2--creșterea costului mărfurilor de pe piață, prin creșterea prețului trasportului mărfurilor pe SNTFM de CFR Marfă SA, dispusă de noul proprietar, pentru profituri particulare maxime pe seama nivelului de trai și pe sistemele de transport al cetățenilor
--3-scăderea veniturilor statului prin pierderea de stat a 1000 mil.eu la vînzarea acțiunilor, aceasta fiind valoarea camuflată a SNTFM, nedeclarată la RC prin cs -C7
--4-scăderea veniturilor statului prin pierderea de stat a 30 ... 100 mil.eu-pe 1 an profituri ușor de obținut prin eficientizarea CFR Marfă SA și SNTFM, utilizând metode simple și sigure de eficientizare: ferd-back de optimizarea eficienței -dosar nr.7198-2-2013, concurs de planuri de management: cerere nr._13 dresată Guvernului, clauze de anularea rapidă a contractelor dezavantajoase: cererea nr.255904.12.2013 adresată Guvernului
--5-restrîngerea economiei, prin reducerea SNTFM, urmare a vînzării a 20% ... 50% din parcul de 900 locomotive și_ vagoane, permisă de HG 46-2013, în locul dezvoltării economiei -extinderii SNTFM, cerută de art.47.1 din Constituție, precum și prin imposibilitatea dezvoltării SNTFM prin cercetare -tehnologie autohtonă, deși sistemul a fost proiectat în țară, deoarece statul, nemaifiind proprietarul sistemului, nu mai are nici interes nici posibilitate să-I dezvolte prin cercertare proprie
----scăderea veniturilor bugetare din motivele -1-2-3-4-5 conduce pentru viitor la restrîngerea economiei, contrară dezvoltării economiei, oblgatorie în baza art.47.1 din Constituție, avînd efecte de creșterea taxelor și impozitelor nunțate de pe acum ----C9
-4 - răspunsurile Guvernului și Întîmpinare, conțin O contraargumente concrete față de cele 24 încălcări a 3 drepturi -interese reclamate -a1-b2-c3, garantate prin art.31.2, art.31.1, art.47.1 din Constituție, argumentele Guvernului rezumîndu-se la simple afirmații -opinii, fără date concrete.
Reclamantul arată că definirea interesului sub forma exclusivă a folosului practic este contrară legii, din 4 motive:
-1- art.2.1-o din Legea 554-2013 definește interesul legitim privat sub forma unui drept fundamental pentru viitor, ce impune o anumită conduită prezentă a autorităților, nu folosul practic:
-2-drepturile fundamentale garantate nu pot fi reduse la folos practic, deoarece ar desființa 90% din drepturile constituționale
-3-drepturile la informare corectă și completă -a1-b2, pot fi apărate de fiecare cetățean, în instanță, pe baza art.31.2, art.31.1, fără a aduce folos practic imediat, direct și trebuiesc respectate în conținutul fiecărui document emis de Guvern și publicat în Monotorul Oficial
Reclamantul nu indică dreptul său, recunoscut de lege, Încălcat prin adoptarea acestui
act normativ sau interesul său legitim ( ... definit de ... art.2.1-0 din Legea 554-2004)
afirmația este eronată din 3 motive:
--1---orice act normativ are 2 aspecte -însușiri:
--a-b--aspect informationa/: comunică public în Monitorul Oficial, date despre activitatea- decizia la care se referă actul normativ
--c-aspect material-financiar. are efecte materiale-financiare aupra economiei, sau asupra cetețenilor, după executarea în practică a prevederilor
-a-b-sub aspectul informațional, actele administrative trebuie să îndeplinească 2 condiții: --a---să fie corecte, logic și juridic --b---să fie complete, să prezinte toate aspectele -consecințele importante, materiale sau legale, pe care le vor avea în viitor măsurile adoptate prin actele respective
-c---sub aspect material-financiar, actele administrative trebuie să aibe efecte de creștere a economiei și a nivelului de trai, pentru condiții decente de viață:
--c-efecte asupra nivelului de trai al fiecărui cetețen, în viitor, prin dezvoltarea economiei, pentru venituri bugetare maxime, taxe și impozite minime, stimularea cercetării în domeniul actului respectiv, acestea ducînd la dezvoltarea economiei
--2---cele 3 aspecte -a-b-c:
-a-informare corectă
-b-informare completă și corectă
-c-dezvoltarea economiei pentru nivel de trai decent
se regăsesc în Constituție la Titlul II Capitolul 1 Drepturi Fundamentale astfel: -a-art.31.2: dreptul la informare corectă
-b-art.31.1, art.31.2: dreptul la informare completă -neîngrădit și corectă
-c-art.47.1: dreptul la dezvoltarea economiei pentru nivel de trai decent
--3---drepturile pentru prezent -a 1-b2 sau interesele pentru viitor -c3, reclamate se referă la cele 3 aspecte -a-b-c ale HG 46-2013 reprezintă 8 încălcări ale dreptului la informare corectă, sub aspect tehnic sau juridic, prin prevederi ale HG 46-2013,
Acest drept este lezat prin dezinformare directă, ce constă în prevederi cu conținut eronat, contradictoriu, ilogic, imposibil de aplicat în practică sau interzise explicit de lege, prin care i se încalcă de 8 ori dreptul la informare corectă, garantat în baza art.31.2 din Constituție
-b2-1-9 -b2-11-19 ----reprezintă 11 încălcări ale dreptului la informare corectă și completă, sub aspect tehnic sau juridic, prin prevederi ale HG 46-2013,
Acest drept este lezat prin dezinformare prin omisiune cauzată de lipsa din textul hotărîrii, a unor informații strict necesare, avînd efect de scoatere din contxtul subiectului, afirmînd drept posibile, situații imposibile, sau ilegale, sau contrare conținutului sau scopului, ceea ce reprezintă dezinformare prin omisiune.
c3-1-20 ... -c3-5-24 ----reprezintă 5 încălcări ale interesului pentru viitor:
Acest interes -drept pentru viitor, referitor la dezvoltarea economiei, prin venituri bugetare maxime, taxe și impozite minime, dezvoltarea cercetării autohtone, în cazul de față dezvoltării SNTFM, în scop de asigurare a unui nivel de trai decent, este lezat prin 5 posibilități ilegale, permise de documentul reclamat: -c3-1-29 ... -c3-5-33.
Afirmația despre încadrarea interesului pentru viitor -c3, la categoria interes colectiv este imposibilă 1 sub aspect practic, din 5 motive
-1-interesul pentru viitor -c3 se referă la obligația statului -Guvernului să ia măsuri pentru dezvoltarea economiei în prezent și viitor, pentru a-mi asigura nivel de trai decent în viitor:
Articolul 47 - Nivelul de trai (1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent. acest articol fiind în legătură cu art.135.2.c, art.135.2. f: Articolul 135 - Economia (2) Statul trebuie sa asigure: f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii; c) stimularea cercetarii stiintifice si tehnologice nationale,a artei si protectia dreptului de autor;
-2-nivelul de trai înseamnă taxe și impozite mici la nivel de cetățean, prețuri mici pe piață, venituri mari la stat, pentru a nu împovăra cetățeanul cu taxe și impozite exagerate, întreținere mare
-3-dacă HG 46-2013 prevede pentru viitorul apropiat -când se vînd acțiuni, sau pentru viitorul îndepărtat, dezvoltarea SNTFM, parte a dezvoltării economiei, deci condiții ce vor avea următoarele efecte pentru venituri bugetare maxime și nivel de trai decent -în creștere, prin: --venituri bugetare maxime de pe urma SNTFM și CFR Marfă; -încasarea de stat a valorii SNTFM ----1500 mil.eu; --scăderi de prețuri, --scăderi de costuri ale întretinerii, la nivelul meu de cetătean, --dezvoltarea economiei, în cazul de față dezvoltarea SNTFM, pentru creșterea veniturilor bugetare, bază a taxelor și impozitelor rezonabile, ----atunci condiția de la art.47.1 este îndeplinită
Prevederile HG 46-2013 realizează în realitate condiții contrare dezvoltării economiei, obținerii de venituri maxime bugetare, prin:
--pierderea de stat în fiecare an, a profiturilor ușor de obținut de la, SNT.FM, valorînd 20 ... 90mil. eu-pe 1 an
--pierderea a 1000 mil.eu reprezentînd valoarea SNTFM
--restrîngerea economiei,
--scăderea veniturilor bugetare, contravenind explicit art.47.1, deoarece: --pe termen scurt, statul pierde la vînzarea acțiunilor, valoarea SNTFM, nedeclarat la RC, adică pierde aproximsativ 1 000 mil.eu -b2-5-13
--pe termen lung, statul pierde profiturile de aproximativ 20 ... 90 mil.eu pe1 an, pe care le poate încasa ușor prin eficientizarea CFR Marfă SA, folosind metodele prezentate --b2-11-19 --devine imposibilă dezvoltarea SNTFM prin cercetare autohtonă, deși sistemul a fost proiectat și realizat prin proiectare -cercetare autohtonă, contravenind explicit art.135.2-c din Constituție
-5-nivelul de trai este individual, nu poate fi considerat public, deoarece reprezintă nivelul plăților i făcute de mine pentru taxe și impozite, prețuri de piață, întreținere, iar acestea nu sunt plătite de colectivitate ci de reclamant..
Reclamantul a susținut că menționarea de către pârât a art. 108 din Constituție este în afara subiectului și că următoarele justificări sunt probabil pentru un alt dosar inexistent: O.G. 88/1997, Legea 44/1998, Legea 137/2002, adoptarea hotărârii prin însușirea de către Executiv a proiectului inițiat de M. T., avizarea proiectului de mai multe ministere, respectarea normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea 24/2000, Legea 137/2002, Legea 285/2011.
Cu privire la daunele morale solicitate a arătat că 1- nicio lege nu cere dovedirea cuantumului daunelor morale -2--nu există aparat sau metodă pentru măsurarea daunelor morale -3-nu există aparat sau metodă de conversie daune morale -bani -4-nu a obligat autoritățile să-i încalce drepturile -a1-b2-c3, a încercat rezolvare amiabilă dar nu a fost posibil, a primit răspuns A4 la 3 cereri A 1 ,A2,A3, iar întâmpinarea răspunde altor dosare inexistente, pentru cereri inexistente, referitoare la proiecte ale MT, avize ale proiectelor MT, proceduri, intenții, care nu fac obiectul cererii A, nu i s-a comunicat nici în prezent cum este posibil să se privatizeze proprietăți private, să fie expropriat statul de obiective strategice cu despăgubiri de 10% din valoare, cînd art.44.3, art.44.1 din Constituție interzice fără excepție, asemenea acte, daunele morale fiind justificate .
Simpla sustinere că hotărârea contestată îl lezează în demnitatea de cetătean ... nu poatefi retinută ...
-1-încălcarea de Guvern, de 24 ori a unor drepturi sau interese constituționale -a1-b2-c3, în condițiile angajării prin jurămînt la investire să respecte și să apere drepturile cetățenești, este
normal să justifice daune morale
-2-dificultatea prezentării problemelor juridice sau tehnice ale cererilor, singurele date numerice, economice, financiare, fiind prezentate de mine, complexitatea apărării drepturilor în contencios, justifică pe deplin sumele solicitate
-3-daunele morale sunt subiective, prin natura lor nematerială, nu pot fi probate material, prin urmare
aprecierea lor aparține exclusiv subiectului, adică mie
-4-aunele morale nu trebuie confundate cu daune atestate material, acestea fiind daune materiale
-5-unele morale cu nu trebuie confundate cu daune atestate medical, acestea fiind daune materiale
În ceea ce privește acordarea penalitătilor de 100 lei -pe 1 zi de intirziere ... nu suntem în situația în care autoritățile publice să fie obligate la emiterea unui act ...
-1-penalitățile –pe zi de întîrziere sunt obligatorii, strict necesare, deoarece este posibil refuzul Guvernului de punere în practică a unei sentințe de anulare a HG 46-2013, iar în această situație
este normal să plătască penalizări
-2--nu este interzis de Legea 554-2004 acordarea penalităților pe zi de întîrziere pentru refuzul de
anulare a unui document
-3--dacă nu este interzisă, înseamnă că este permisă
În privința cuantumului daunelor pentru fiecare zi de ÎntÎrziere ... suma pretinsă trebuie să reprezinte una echitabilă ...
----suma de 100 lei -pe 1 zi de întîrziere este justificată:
-1-se plătește doar dacă se refuză anularea actului, împotriva unei sentințe în acest sens
-2-anularea documentului este suficient de importantă pentru a justifica dimensiunea sumei, fiind vorba despre exproprierea statului în avantaj privat, de un obiectiv strategic realzat din ban public, nedeclarat în acte -SNTFM, vîndut în mod camuflat prin intermediul unei firme comerciale, vînzare prin care se subornează transportul feroviar de marfă unor interese private sau străine
-3-penalitățile 1 00lei-pe1 zi de întîrziere sunt necesare, deoarece este posibil refuzul Guvernului de punere în practică a unei sentințe de anulare a HG 46-2013, iar în această situație este normal să plătească penalizări
Reclamantul a formulat un răspuns cu privire la cererea de intervenție accesorie solicitând respingerea excepției lipsei de interes, întrucât drepturile pe care le-a invocat sunt recunoscute de lege (Constituție) și sunt individuale, nu pot fi exercitate în colectiv. Cererea respectă condițiile Legii 554/2004, iar drepturile fiind individuale sunt și subiective, îndeplinind condițiile noului Cod de procedură civilă.
A precizat că a menționat modul în care H.G. 46/2013 încalcă drepturile – interesele pe care le-a invocat și chiar dacă hotărârea nu îi este adresată, are dreptul să-și apere interesele individuale lezate prin acte administrative adresate altui subiect de drept.
Cererea de intervenție accesorie a fost încuviințată în principiu la termenul de judecată din 4.03.2014, pentru considerentele cuprinse în încheierea de ședință de la acel termen.
Curtea apreciază că este întemeiată excepția lipsei de interes, față de următoarele considerente:
Reclamantul solicită anularea H.G. 46/2013 privind aprobarea Strategiei de privatizare a Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” S.A. și a mandatului Ministerului T. pentru implementarea acestuia.
Conform art. 32 alin. 1 lit. d din noul Cod de procedură civilă, orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes care trebuie să fie, potrivit art. 33 din noul Cod de procedură civilă, determinat, legitim, personal, născut și actual.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea civilă, indiferent de forma concretă de manifestare a acesteia – cerere în justiție sau apărare de fond procedurală.
Pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea acțiunii civile, instanța trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obține în ipoteza admiterii formei procedurale exercitate.
Condiția interesului determinat vizează stabilirea folosului practic ce poate fi realizat de parte în concret în eventualitatea admiterii formei procedurale pe care a exercitat-o, fiind echivalentă cu cerința existenței interesului însuși.
Interesul este legitim atunci când nu contravine normelor imperative ale legii sau regulilor de conviețuire socială și acesta trebuie să fie și personal, în sensul că cel care recurge la forma procedurală urmărește să obțină, direct sau indirect, un folos practic pentru sine.
De asemenea, interesul trebuie să fie născut și actual, adică trebuie să existe în momentul în care se exercită acțiunea civilă, independent de forma sa concretă de manifestare, în sensul că partea nu ar mai obține folosul practic urmărit dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune, fiind ca atare prejudiciată.
Curtea apreciază că reclamantul nu justifică un interes în promovarea acțiunii prin care solicită anularea H.G. 46/2013, având în vedere că nu face dovada folosului practic pe care l-ar obține pentru sine în cazul anulării acestui act administrativ.
Potrivit art. 1 alin. 1 și 2 din Legea 554/2004: „(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public. (2) Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.”
Noțiunea de persoană vătămată este definită de art. 2 alin. 1 lit. a din aceeași lege ca fiind: „ a) persoană vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate și grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate;”
Dreptul vătămat reprezintă, potrivit art. 2 alin. 1 lit. o din același act normativ, orice drept prevăzut de Constituție, de lege sau de alt act normativ, căruia i se aduce atingere printr-un act administrativ, iar interesul legitim poate să fie privat, în înțelesul reglementat de art. 2 alin. 1 lit. p sau public, în înțelesul reglementat de art. 2 alin. 1 lit. r din Legea 554/2004.
Reclamantul enumeră în acțiune drepturile – interesele legitime lezate prin H.G. 46/2013 și anume: - dreptul la informare corectă asupra treburilor publice, garantat de art. 31 alin. 2 din Constituție, care este lezat prin afirmația despre „privatizarea” CFR Marfă SA lucru imposibil deoarece societatea era deja proprietate privată de la înființare, deci numai putea fi privatizată.
În realitate, susține reclamantul, se face înstrăinarea SNTFM din proprietatea statului, ceea ce nu se spune, realizându-se dezinformarea și îngrădirea accesului la informare corectă.
- dreptul la informare corectă și completă asupra treburilor publice, garantat de art. 31 alin. 1 din Constituție, care este lezat prin omisiune deoarece H.G. 46/2013 se referă exclusiv la vânzare de acțiuni, dar în realitate se face vânzarea camuflată a SNTFM.
- dreptul – interesul legitim de a beneficia de condițiile necesare creșterii calității vieții pe termen lung și scurt, garantat de art. 135 alin. 2 din Constituție, care este lezat pentru că statul pierde venituri de aproximativ 30, 100, 200 milioane de euro/an în favoarea noului proprietar privat care va mări prețul transportului de marfă pe calea ferată la limita suportabilului, prețurile transporturilor militare, prin contracte cu armata, vor fi încasate de particulari sau de state străine în locul statului român, iar strategia de „preț de vânzare maxim pe acțiuni” nu înseamnă venituri maxime la stat, ci venituri minime.
- dreptul – interesul legitim de a fi cetățean al unui stat suveran, care decurge din art. 1 alin. 1 din Constituție și este lezat întrucât prețurile de transport pe calea ferată nu mai sunt stabilite de stat, în interes național, ci de un proprietar particular în interes propriu care poate vinde CFR Marfă SA și SNTFM unui stat străin, realizând monopol străin.
- dreptul oricărui cetățean român, deci și al său, la ocuparea funcției de conducere în această societate, garantat de art. 16 alin. 3 din Constituție, care este lezat deoarece funcțiile de conducere în societate pot fi ocupate doar prin numire preferențială de noul proprietar, nu de orice cetățean, pe baza egalității în fața legii;
- dreptul – interesul legitim de coproprietar în cotă indiviză, pe cuantum de 1:15…20 milioane cetățeni al SNTFM realizat de cetățeni, fără datorii, garantat de art. 136 din Constituție, în favoarea unui particular sau stat străin ce va cumpăra sistemul, deoarece odată cu administratorul CFR Marfă se vinde camuflat și bunul materiale SNTFM.
- dreptul – interesul legitim de a fi cetățean al unui stat de drept, garantat de art. 1 alin. 3 din Constituție, care este încălcat de prevederile contradictorii ale art. 4.1.4, art. 7.3.1 din Anexa la H.G. 46/2013.
Referitor la pretinsa vătămare (lezare) a acestor drepturi care, în opinia reclamantului justifică promovarea acțiunii de față, Curtea reține, pe de o parte, că în mare parte, aceasta se bazează pe simple supoziții ale reclamantului, cum sunt de exemplu, cele privind vânzarea camuflată a SNTFM, pierderea anuală de către statul român a unor venituri de zeci/milioane euro, mărirea prețului transportului de marfă pe calea ferată de către noul proprietar, la limita suportabilului, ocuparea funcțiilor de conducere în societate doar prin numire preferențială de noul proprietar.
Pe de altă parte, se constată că reclamantul invocă, de fapt, apărarea unui interes legitim public, în sensul art. 2 alin. 1 lit. r din Legea 554/2004, or potrivit art. 8 alin. 1 ind. 1 din această lege: „Persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.”
În condițiile în care nu poate fi reținută încălcarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat al reclamantului, prin emiterea H.G. 46/2013, nu se poate vorbi despre obținerea unui folos practic de către reclamant în eventualitatea admiterii acțiunii.
Susține reclamantul că această condiție de folos practic nu este prevăzută de Legea 554/2004, fiind foarte relativă, fără să precizeze ce înțelege prin acest termen „relativă”.
Sub acest aspect, Curtea reține că interesul este o condiție de exercițiu a acțiunii civile care este firesc să-și găsească reglementarea în codul de procedură civilă și nu în Legea 554/2004 care este actul normativ cu caracter general în materia contenciosului administrativ, astfel că susținerea reclamantului este irelevantă în soluționarea excepției.
Cât privește afirmația că drepturile individuale apărate în contencios pot fi încălcate prin acte administrative adresate altui subiect de drept, acesta fiind cazul în speță, instanța reține că, într-adevăr, în conformitate cu art. 1 alin. 2 din Legea 554/2004, se poate adresa instanței și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept, numai că în litigiul de față, nu se poate reține o vătămare a reclamantului într-un drept sau un interes legitim, prin emiterea H.G. 46/2013, astfel că nu justifică un interes în promovarea acțiunii.
Față de aceste considerente, Curtea va admite excepția lipsei de interes, va respinge acțiunea ca lipsită de interes, iar în raport de soluția respingerii acțiunii va admite cererea de intervenție accesorie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei de interes.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul H. F. G., cu domiciliul în București, .-6, .. 1, ., în contradictoriu cu pârâtul G. R., cu sediul în București, sector 1, .. 1, ca lipsită de interes.
Admite cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul accesoriu M. T., cu sediul în București, sector 1, .. 38.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.04.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C.-M. C. R. O.
Red. C.M.C.
Tehnored. R.O./5 ex.
| ← Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 7416/2014.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2620/2014.... → |
|---|
