Anulare act administrativ. Sentința nr. 2371/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2371/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-09-2014 în dosarul nr. 2164/2/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2371
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 15.09.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - M. M. P.
GREFIER - A. M. C.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta P. G. R. B. ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE (AFIR), având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de azi, 15.09.2014, când în aceeași compunere a dispus următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 31.03.2014, reclamanta P. G. R. B. întreprindere Individuala a solicitat: 1. anularea Procesului Verbal de Constatare a Neregulilor și de Stabilire a Creanțelor Bugetare încheiat la data de 21.02.2014 privind proiectul "Sprijin pentru crearea și dezvoltarea microîntreprinderii P. R. B., contract nr. C312M__ și a sancțiunii aplicate de restituire a sumei del80.601 lei., fiind nelegale și neîntemeiate; 2. suspendarea executării Procesului Verbal de Constatare a Neregulilor și de Stabilire a Creanțelor Bugetare încheiat la data de 21.02.2014 privind proiectul "Sprijin pentru crearea și dezvoltarea microîntreprinderii P. R. B., contract nr. C312M_/01.08.2011, pana la soluționarea definitiva și irevocabila a prezentei cereri.
În motivare, au fost expuse următoarele:
În fapt, la data de 01.08.2011 reclamanta a încheiat cu Agenda de Plăti pentru Dezvoltarea Rurala și Pescuit - România Contractul de Finanțare nr. C312M_/01.08.2011 pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil pe baza cererii de finanțare nr. F312M_ pentru proiectul "Sprijin pentru crearea și dezvoltarea micro-întreprinderii P. G. R. B." al cărui beneficiar este P. G. R. B. întreprindere Individuală.
În urma verificărilor tuturor documentelor anexate cererii de finanțare, verificări efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de evaluare și implementare proiectul a fost declarat ca fiind eligibil.
Contractul de finanțare a avut o valoare eligibila totala de maxim 258.001,43 lei echivalentul a 62.442 euro, la data de 24.05.2012 APDRP a plătit suma de 180.601 lei echivalentul a 41.159,81 euro, ce reprezintă finanțarea nerambursabila.
La data de 10.12.2013 biroul Control Proiecte Finalizate CRPDRP2 Sud Est Constanta a procedat la verificarea menținerii eligibilității proiectului "Sprijin pentru crearea și dezvoltarea micro-întreprinderii P. G. R. B.", în urma verificării a solicitat documente suplimentare, stipulând expres: "concluzia privind eligibilitatea proiectului va fi luata la birou, în urma analizării documentelor solicitate.... în cazul în care beneficiarul nu răspunde solicitărilor, vom considera ca a încălcat prevederile contractuale, fapt ce poate duce la rezilierea contractului de finanțare și recuperarea ajutorului financiar nerambursabil", conform procesului verbal încheiat la data de 10.12.2013.
La data de 13.12.2013 reclamanta a îndeplinit obligația de a prezenta documentele solicitate conform adresei înregistrate la APDR sub nr. 27.361/13.12.2013.
La data de 03.03.2014 i s-a comunicat procesul verbal încheiat la data de 21.02.2014 prin s-a constatat ca "investiția realizata de beneficiarul P. G. R. B. întreprindere Individuala, respectiv "Sprijin pentru crearea și dezvoltarea micro-întreprinderii PEDA R. B." a devenit neeligibila și se solicita returnarea sumei de 180.601 lei, așa cum rezulta din documentele de corespondență.
Conform art. 34 alin 2 din OG 66/2011 titlul de creanța se comunica debitorului în 3 zile lucrătoare de la data emiterii, iar procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare s-a încheiat la 21.02.2014 și s-a transmis spre comunicare la data de 28.02.2014 așa cum rezulta din corespondență, termenul limita de transmitere fiind 26.02.2014.
Controlul a fost efectuat la data de 10.12.2013 și nu în perioada 22.01._14, așa cum rezulta din procesul verbal încheiat la data de 10.12.2013, iar în urma acestui control a depus la data de 13.12.2013 documentele solicitate în completare, conform cererii înregistrate cu nr._/13.12.2013.
Conform art. 18 din OUG 66/2011 autoritățile competente cu gestionarea fondurilor europene au obligația sa înregistreze și sa transmită în termen de 10 zile lucrătoare structurilor de control toate constatările, formularul IRD 01 "Suspiciune de neregula/suspiciune frauda" emisa de CRPDRP 2 Sud Est Constanta a fost transmis la data de 22.01.2014, adică în termen de 28 zile lucrătoare de la data de 10.12.2013 când s-au efectuat verificările în cadrul planului de control, așadar în afara termenului dispus de lege.
Motivul pentru care echipa de control considera ca investiția realizata de beneficiarul P. G. R. B. întreprindere Individuala, respectiv "Sprijin pentru crearea și dezvoltarea micro-întreprinderii PEDA R. B. a devenit neeligibila, este nerespectarea articolului 1 din Contractul de Finanțarea și art. 1 și 4 din Anexa 1 - Prevederi Generale la contractul de finanțare, dar și prin nerespectarea legislației în vigoare.
În urma controlului s-a constatat următoarea neregula: "beneficiarul a acționat în vederea creării de condiții artificiale necesare obținerii finanțării nerambursabile, în scopul creării unui avantaj nejustificat.
1. Procesului Verbal de Constatare a Neregulilor și de Stabilire a Creanțelor Bugetare încheiat la data de 21.02.2014 este lipsit de legalitate
Având în vedere dispozițiile art. 5 din Norma metodologică din_ de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 "(1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația ca înainte de efectuarea către beneficiar a plății finale, respectiv de onorarea cererii de rambursare finală, să verifice gradul în care au fost realizați toți indicatorii de rezultat/de output/obiective stabiliți prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanțare", reclamanta a concluzionat ca aceasta obligație nu a fost îndeplinita, din moment ce aceleași documente probante, invocate în procesul verbal contestat au existat și la momentul depunerii cererii de finanțare și anterior efectuării plații.
În urma controlului s-a decis restituirea integrala a sumei finanțate, respectiv suma de 150.400 lei, nerespectându-se prevederile art. 4 din Norma metodologică din_ de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 "În aplicarea prevederilor art. 6 alin. (3), art. 27, 28 și ale anexei din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, denumită în continuare ordonanță, în cazul în care, pentru același contract de achiziție verificat, se constată existența mai multor nereguli/abateri privind regimul achizițiilor pentru care trebuie aplicate corecțiile financiare/reducerile procentuale prevăzute în anexa la ordonanță, se va aplica valoarea cea mai mare a corecției financiare/reducerii procentuale propuse", întrucât nu s-a motivat în niciun fel cum s-a cuantificat la suma de 150.400 lei neregula găsita "beneficiarul a acționat în vederea creării ele condiții artificiale necesare obținerii finanțării nerambursabile, în scopul creării unui avantaj nejustificat.
Echipa de control nu menționează care sunt condițiile artificiale create în vederea obținerii finanțării și care este avantajul nejustificat, decizia a fost motivata astfel:
"Exista legături intre administratorul P. G. M. A. LI. și administratorul P. G. II, în sensul ca cei doi reprezentanți sunt fiu și tata
Suspiciunea ca au fost create condiții artificiale prin fracționarea artificiala a investiției pentru a beneficia de finanțare în cadrul măsurii M312 din PDR, fiind identificați mai mulți indicatori legali, fizici și economici, care conduc la existent unui mod comun de accesare și utilizare a fondurilor nerambursabile pentru beneficiarii P. g. M. A. LI. și P. R. B. LI. "
Afirmația nedovedita "Micro-întreprinderea a fost creata în mod artificial cu scopul de a servi intereselor afacerii de familie în domeniu agricol deja existent" nu poate fi considerata o fi o proba în lumina dispozițiilor legale aplicabile.
În legislația aplicabila nu exista nicio restricție cu privire la existenta unor legături de rudenie beneficiarii fondurilor europene.
Mai mult de atât, nu a fost avuta în vedere HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a Șasea) din 12 septembrie 2013 ce are ca obiect „Politica agricolă comună - FEADR - Regulamentul (UE) nr. 65/2011 - Sprijin pentru dezvoltarea rurală - Ajutor pentru înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi - Noțiunea «condiții create artificial» — Practici abuzive - Elemente de probă" care stabilește în mod imperativ ca "Articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui as fel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare"".
Așadar, pentru a putea declara neeligibil proiectul și a decide restituirea sumei finanțate, nu trebuie avute în vedere doar elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, pe care le invoca echipa de control în procesul verbal contestat ci și pe indicii care sa dovedească existenta unei coordonări deliberate între aceste persoane, ceea ce echipa de control nu a dovedit.
Simplul motiv că un proiect de investiții, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, nu poate fi declarat neeligibil fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare.
Temeiul de drept invocat și referirile la normele legale sunt doar generale, nici măcar un articol din OG 66/2011 nu este indicat, temeiul de drept, element obligatoriu al procesului-verbal de constatare a neregulilor nu se refera la a menționa actele normative care au stat la baza întocmirii acestuia, motivarea în drept trebuie sa facă trimiteri exacte și concrete la articole de lege inculcate pentru fiecare neregula, cat și pentru masurile dispuse.
OG 66/2011 face precizări în situația constatării unor nereguli de care nu s-a ținut cont cu prilejul întocmirii procesului verbal în cauza, astfel se face abstracție totala de faptul ca, ceea ce a fost plătit este și executat, art. 17 din OG 66/2011 precizează ca orice acțiune întreprinsa în sensul constatării unei nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității.
Neregula, daca exista, trebuie sa fie prin ea însăși o cauza suficienta a unui prejudiciu stabilit exact cu privire la acea neregula. Prejudiciul se stabilește pe baza unor calcule, iar suma rezultata poate fi o componenta a creanței bugetare totale, nu exista astfel de determinări în procesul - verbal.
În situația existentei unei nereguli OG 66/2011 stabilește masurile care se adopta în funcție de natura neregulii, masuri care nu se regăsesc în procesul-verbal.
Potrivit art. 13 din HG 875/2011 "- (1) în aplicarea art. 28 din ordonanță, stabilirea valorii corecțiilor financiare prin aplicarea coeficienților de corecție prevăzuți în anexa la ordonanță se face cu încadrarea corectă a prevederilor actelor normative încălcate în categoria de abateri descrisă de aceasta", nici aceasta prevedere nu a fost respectata de agenție.
În procesul verbal se precizează ca valoarea cheltuielii afectata de nereguli este de 258.001,43 lei, adică valoarea totala a investiției care include și contribuția privata, respectiv suma de 77.400 lei, este oare justificata argumentarea ca a comis nereguli în defavoarea reclamantei?
2. Încălcarea prevederilor contractului de finanțate nr. C 312M_/01.08.2011 și legislației naționale și europene de către beneficiarul P. G. R. B. Întreprindere Individuala nu s-a produs, întrucât:
Conform art. 4 al Anexei I la contractul de finanțare conflictul de interese este definit conform legislației în vigoare, iar echipa de control nu precizează care dispoziție legala s-a încălcat, cu privire la conflictul de interese.
2.1. Echipa de control invoca dispozițiile Legii 346/2004 astfel cum a fost modificata, încearcă sa justifice existenta unor "întreprinderi legate" care nu se regăsesc în definițiile date de art. 4 (4) ale acestei legi și nu a tine cont de prevederile art. 4 (4) alin (2) "Se prezumă că nu există o influență dominantă dacă investitorii prevăzuți la alin. (3) al art. 42 nu sunt implicați direct sau indirect în conducerea întreprinderii respective, fără ca drepturile pe care le dețin în calitatea lor de acționar sau asociat să fie prejudiciate" și art. 4 (2) alin 3 "Prin excepție de la prevederile alin. (2), o întreprindere este considerată autonomă, neavând, prin urmare, nici o întreprindere parteneră, chiar dacă acest prag de 25% este atins sau depășit de către următoarele categorii de investitori, cu condiția ca acești investitori să nu fie legați, în sensul art. 44, individual sau în comun, de întreprinderea în cauză:
a)societăți publice de investiții, societăți de capital de risc, persoane fizice sau grupuri de persoane fizice care realizează, conform declarației anuale de venit, venituri majoritare din activitatea de investiții în capital de risc (business angels) și care investesc fonduri proprii în societăți necotate la bursă, cu condiția ca investiția totală a acestor investitori în aceeași întreprindere să nu depășească echivalentul în lei a 1.250.000 euro;
b)universități sau centre de cercetare fără scop lucrativ;
c)investitori instituționali, inclusiv fonduri de dezvoltare regională;
d)autorități ale administrației publice locale, respectiv primăriile;
Având în vedere ca, valoarea totala a investiției a Întreprinderii Individuale P. M. A. este de 52.000 euro, din care 36.400 euro reprezintă finanțare nerambursabila, conform contractului de finanțare, iar valoarea totala a investiției a Întreprinderii Individuale P. R. B. este 62.442 euro din care 43.709 euro finanțare nerambursabila, este evident ca aceasta suma este departe de suma de 1.250.000 euro, pentru ca aceste Întreprinderi Individuale P. M. A. și P. R. B. sa fie considerate legate.
2.2. Echipa de control invoca dispozițiile art. 4 din Regulamentul 65/2011, fără a avea în vedere HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a Șasea) din 12 septembrie 2013 ce are ca obiect „Politica agricolă comună - FEADR - Regulamentul (UE) nr. 65/2011 - Sprijin pentru dezvoltarea rurală - Ajutor pentru înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi - Noțiunea «condiții create artificial» - Practici abuzive - Elemente de probă" care stabilește în mod imperativ următoarele:
"Articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecoconditionalitătii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală trebuie interpretat în sensul că condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenta unui element obiectiv și a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenta instanței de trimitere să apreciere împrejurările obiective ale spetei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competenta instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei as fel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. În această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice sil sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existenta unei coordonări deliberate între aceste persoane.
Articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare.
Așadar, pentru a putea declara neeligibil proiectul și a decide restituirea sumei finanțate, Curtea a hotărât că, nu trebuie avute în vedere doar elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, pe care le invoca echipa de control în procesul verbal contestat ci și pe indicii care sa dovedească existenta unei coordonări deliberate între aceste persoane, ceea ce echipa de control nu a dovedit.
Simplul motiv că un proiect de investiții, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, nu poate fi declarat neeligibil fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare.
2.3. Echipa de control invoca art. 72 din Regulamentul nr. 1698/2005 susținând, fără a proba în vreun fel, ca "s-a creat un avantaj nejustificat unei întreprinderi"
Chiar daca ar exista invocatul conflict de interese, agenția trebuia sa-l constate respectând art. 8 din HG 875/2011 "În cazul în care constată abateri de la prevederile art. 11 alin. (2) și art. 14 alin. (1) din ordonanță referitoare la conflictul de interese, deciziile autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene și ale structurilor de control cu privire la nivelul sancțiunii pe care o aplică trebuie luate, pentru fiecare caz în parte, ținând cont de următoarele elemente:
a)caracterul intenționat sau neintenționat al abaterii, stabilit de instituțiile abilitate prin lege;
b)evaluarea prejudiciului creat de situația de conflict de interese, în sensul reanalizării deciziei de acceptare a cererii de finanțare sau de plată/rambursare care s-ar fi luat în cazul în care acest conflict de interese nu ar fi existat".
După cum se observă, echipa de control nu menționează în procesul verbal nici caracterul abaterii și nici evaluarea prejudiciului creat de așa - zisa situație de conflict de interese.
În Anexa la HG 875/2011 sunt menționați ca și Indicatori de fraudă în cazul conflictului de interese:
"- favorizarea inexplicabilă sau în mod excepțional a unui anumit contractant sau vânzător;
-acceptarea continuă a unor lucrări la prețuri ridicate și de calitate scăzută etc.;
-responsabilul pentru contractare nu depune sau nu completează declarația privind conflictele de interese;
-responsabilul pentru contractare refuză predarea responsabilităților legate de contractul în cauză și preluarea altor atribuții similare (acceptarea/refuzul unor sarcini care nu au legătură cu experiența nu este relevantă);
-există indicii potrivit cărora responsabilul pentru contractare efectuează o activitate paralelă".
Însa, niciunul din criteriile subiective menționate în procesul verbal nu prezintă indicatorii de frauda așa cum ii definește HG 875/2011 în Anexa 1, prin urmare faptul ca P. M. A. este frate cu P. R. B., iar ambii sunt fii lui P. G. nu reprezintă un indicator de frauda.
3. Criteriile obiective pe care le-a invocat echipa de control în procesul verbal contestat sunt inexistente întrucât:
Beneficiarul P. R. B. II a respectat prevederile contractului de finanțare nr. C312M_/01.08.2011 în sensul ca a demonstrat viabilitatea investiției așa cum rezulta din întreaga documentație depusa la agenție, anterior semnării contractului de finanțare și ulterior semnării acestui contract, iar echipa de control nu a avut în vedere aceste documente.
Beneficiarul P. R. B. II nu a încălcat "articole din Contractul de finanțare nr C312M_/01.08.20U", respectându-și toate angajamentele asumate prin documentele depuse în vederea obținerii ajutorului financiar nerambursabil așa cum reiese din întreaga documentație anexata cererii de finanțare ce face parte integranta din contractul de finanțare.
Beneficiarul P. R. B. II a respectat criteriile de eligibilitate ale Măsurii 312 așa cum rezulta din raportul de progres.
Beneficiarul P. R. B. II a respectat obiectivul operațional al Măsurii 312 "încurajarea inițiativelor de afaceri promovate în special de către tineri și femei" având doar 25 ani, deci sub 40 de ani.
Conform legislației și contractului de finanțare nu exista vreo interdicție cu privire la împrumutul de la alte entități, decât cele bancare, motivarea echipei de control "P. G. II împrumuta pe P. R. B. LI. cu diverse sume de bani "fără sa indice ce text de lege s-a încălcat, nu constituie un indicator financiar de suspiciune la frauda. Aceasta operațiune de creditare este valabila și legala, nu afectează proiectul, controlul și nicio alta instituție.
Față de cele menționate, organul de verificare care a întocmit procesul verbal de constatare a neregulilor, au stabilit o culpă în abstracto a beneficiarului P. R. B. II privind săvârșirea unei nereguli, neexistând niciun inconvenient real care să fie sancționabil, prin urmare nu exista niciun motiv de fapt și de drept ca Beneficiarul P. G. M. A. sa returneze suma de 180.601 lei.
În plus, în exercitarea obligațiilor de verificare a legalității documentelor depuse în susținerea cererii de finanțare, organismul intermediar și autoritatea de management, prin aprobarea cererii au validat legalitatea documentelor anexate cererii de finanțare.
Prin urmare, în aceste condiții reclamanta se găsește în situația de a nu avea cunoștința care este motivul pentru care a fost sancționată cu obligarea de a restitui ajutorul nerambursabil, întrucât în procesul verbal de constatare a neregulilor nu sunt argumentate suspiciunile prezentate ca neregula:
"beneficiarul a acționat în vederea creării de condiții artificiale necesare obținerii finanțării nerambursabile, în scopul creării unui avantaj nejustificat".
În privința obligației autorităților administrative de a-și motiva deciziile, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 31 din Constituția României "autoritățile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal".
Potrivit art. 1 din Constituția României "România este un stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și liberările cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritual tradițiilor democratice ale poporului roman și idealurilor din decembrie 1989 și sunt garantate".
Or, în condițiile în care autoritățile publice sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetățenilor nu este permisa absenta motivării explicite a actului atacat, absenta acestei motivării conduce la caracterul abuziv al acestui act.
Obligația administrației de a-și argument solid deciziile este prevăzuta și de art. 41 din Carta Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene, care consacra "dreptul la buna administrare".
În continuare, reclamanta a expus motive în susținerea cererii de suspendare.
În drept, au fost invocate dispozițiile OUG 66/2011, HG 875/2011, HG 261/2012, Legea 346/2004, HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a Șasea) din 12 septembrie 2013, Regulamentul nr. 65/2011, Regulamentul nr. 1698/2005, legea 554/2004, C.pr.civ., codul fiscal și toate celelalte prevederi aplicabile.
În dovedire s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Prin întâmpinare formulată la data de 07.05.2014 pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pentru motive în esență similare celor prezentate în actele administrative contestate.
La data de 19.05.2014 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat solicitarea de admitere a acțiunii astfel cum a fost formulată.
La aceeași dată reclamanta a formulat și cerere precizatoare învederând că înțelege să solicite și anularea Deciziei nr._/23.04.2014 emisa de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția de Plați pentru Dezvoltare Rurala și Pescuit, prin care a fost respinsa contestația formulate împotriva Procesului Verbal de Constatare a Neregulilor și de Stabilire a Creanțelor Bugetare încheiat la data de 21.02.2014, pentru următoarele motive:
Prin Decizia nr._/23.04.2014, comisia de soluționare arata ca s-au respectat toate dispozițiile legale la întocmirea procesului-verbal de Constatare a Neregulilor și de Stabilire a Creanțelor Bugetare încheiat la data de 21.02.2014 și nu s-au adus elemente suplimentare care sa schimbe decizia statuata prin procesul verbal contestat.
În contestația formulata reclamanta a adus elemente suplimentare reprezentate de încălcarea dispozițiilor legale menționate detaliat, motiv pentru care a învederat următoarele aspecte:
1.Comisia invoca prevederile art. 4(8) din Regulamentul CE nr. 65/2001, care prevede "fără a aduce atingere dispozițiilor speciale nu se efectuează nicio plata către beneficiar", or în cazul de fata s-a adus atingere prevederilor OG 66/2011 și HG 875/2011, întrucât niciunul din criteriile menționate în procesul verbal nu prezintă indicatorii de frauda așa cum ii definește HG 875/2011 în Anexa 1, prin urmare faptul ca P. M. A. este frate cu P. R. B., iar ambii sunt fii lui P. G. nu reprezintă un indicator de frauda.
2.Comisia stabilește ca modul în care au acționat cele doua microîntreprinderi conduce la încălcarea prevederilor Legii 346/2004, dar nu precizează ce articol din aceasta lege s-a încălcat și care modul de acțiune neconform legii.
În contestație a atașat, invocând expres art. 4(2) alin 3 din Legea 346/2004, faptul ca nu sunt considerate întreprinderi legate persoanele care investesc fonduri proprii în societăți necotate la bursă, cu condiția ca investiția totală a acestor investitori în aceeași întreprindere să nu depășească echivalentul în lei a 1.250.000 euro.
3.Comisia de soluționare arata ca aplicarea HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a Șasea) din 12 septembrie 2013 cu privire la aplicarea Regulamentului CE 65/2011 nu se poate face datorita "legăturilor existente intre P. R. B., P. G. M. și P. G.", motiv pentru care se poate conchide ca, în opinia paratei legislația Europeana nu se aplica daca exista legături de rudenie, or o astfel de motivare în conținutul deciziei a cărei anulare o solicitam este neconstituțională și discriminatorie.
4.Comisia motivează ca proba avantajului nejustificat este "situația existenta coroborata cu faptul ca P. G. II creează condițiile creării celorlalte doua microîntreprinderi", iar aceasta motivare este lipsita de temei legal întrucât, nu exista nicio norma imperativa care sa restricționeze fondurile europene în cazul în care exista legături de rudenie beneficiarii acestor fonduri.
5.Comisia apreciază ca principiul proporționalității stipulat de OG nr. 66/2011 nu este aplicabil deoarece neregula săvârșita nu permite aplicarea acestui principiu, conform prevederilor art. 4(8) din Regulamentul CE nr. 65/2011, or acest text se refera la cererea de plata și nu la returnarea sumelor deja plătite.
P. situația din prezenta cauza, când se solicita de către parata sumele deja plătite exista prevedere expresa în Regulamentul CE 65/2011, și anume prevederile art. 6 din acest regulament care prevede "Orice sume deja plătite se recuperează luând în considerare criteriile stabilite la art. 18 alin 2 din prezentul regulament” și art. 18 alin 2 "statul membru recuperează în funcție de gravitatea, de amploarea și de persistente neconformității constatate. Gravitatea neconformității depinde în special de importanta consecințelor acesteia, având în vedere obiectivele urmărite prin criteriile care nu au fost respectate. Amploarea neconformității depinde în special de efectuat acesteia asupra operațiunii în ansamblu."
Prin urmare, nu exista niciun temei legal care sa susțină afirmația comisiei de soluționare a contestației cu privire la inaplicabilitatea principiului proporționalității stipulat de OUG nr. 66/2011, din contra, Regulamentul Ce 65/2011 susține aplicarea art. 8 din HG 875/2011.
Față de cele menționate, reclamanta a solicitat să se constate ca atât comisia de soluționare a contestație cat și organul de verificare care a întocmit procesul verbal de constatare a neregulilor, au stabilit o culpă în abstracto a beneficiarului P. R. B. II privind săvârșirea unei nereguli, neexistând niciun inconvenient real care să fie sancționabil, prin urmare nu exista niciun motiv de fapt și de drept ca Beneficiarul P. G. M. A. sa returneze suma de 180.601 lei.
În concluzie, s-a solicitat să se observe faptul ca, în decizia contestata nu exista o motivare în drept și în fapt a respingerii contestației, simpla afirmație "nu se aplica" nu reprezintă o motivare, și astfel nu sunt respectate dispozițiile art. 31 din Constituția României potrivit cărora "autoritățile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal" .
P. aceste considerate, a solicitat reclamanta anularea Deciziei nr._/23.04.2014 emisa de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția de Plați pentru Dezvoltare Rurala și Pescuit.
La termenul de judecată din 23.06.2014 Curtea a respins cererea de suspendare a executării, pentru motivele expuse în încheierea de ședință de la acea dată.
Asupra fondului pricinii, în baza disp. art. 258 rap. la art. 255 C.pr.civ. a fost încuviințată proba cu înscrisuri, ca fiind concludentă și utilă, ambele părți depunând la dosar acte, pârâta și documentația ce a stat la baza emiterii actelor contestate.
La ultimul termen de judecată acordat în cauză, 08.09.2014, Curtea a luat act de înființarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în baza dispozițiilor OUG nr. 41/2004, instituției citată pentru menționatul termen, conform solicitărilor sale scrise din data de 28.08.2014.
Analizând actele dosarului, Curtea constată, asupra cererii în anulare astfel cum a fost completată, următoarele:
În fapt, la data de 01.08.2011, între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, în calitate de autoritate contractantă, și P. R. B. - Întreprindere Individuală, în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de finanțare nr. C 312M_ pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condițiile Programului Național pentru Dezvoltare Rurală (filele 34-39), în vederea finanțării proiectului „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea micro-întreprinderii P. R. B.”.
Conform art. 3 din contract, valoarea totală eligibilă a proiectului a fost de 258.004 lei, iar autoritatea contractantă s-a obligat să acorde o finanțare nerambursabilă din fondurile FEADR de maxim 180.601 lei (reprezentând 70% din valoarea totală eligibilă), din care contribuție UE de 144.480,80 lei (80%) și contribuție publică națională de 36.120,20 lei (20%).
Potrivit art. 2 din contract, durata de realizare a investiției și implementare a proiectului este de 12 luni și reprezintă termenul limită până la care beneficiarul poate depune ultima cerere de plată.
Ulterior expirării perioadei de implementare și respectiv finalizării proiectului și efectuării ultimei plăți, la data de 10.12.2013, conform Scrisorii de informare nr._/29.11.2013 transmisă beneficiarului proiectului, Biroul Control Proiecte Finalizate - CRPDRP 2 Sud Est C. a efectuat un control ex-post la locul de implementare a investiției, beneficiarul fiind evaluat din punctul de vedere al îndeplinirii concomitente a criteriilor obiective și subiective, ocazie cu care echipa de control a identificat mai mulți indicatori care ar conduce la existența unui mod comun de accesare și utilizare a fondurilor nerambursabile pentru beneficiarii întreprinderi individuale P. M. A. și P. R. B..
În baza formularului „Suspiciune de neregulă/suspiciune de fraudă” emis de CRPDRP 2 Sud Est C., s-a procedat la efectuarea unei verificări documentare a cazului de suspiciune de nereguli, înregistrat la autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, privind crearea de condiții artificiale în vederea obținerii finanțării nerambursabile prin fracționarea artificială a investiției pentru a beneficia de finanțare în cadrul măsurii M312 din PNDR, fiind identificați mai mulți indicatori legali, fizici și economici care ar conduce la existența unui mod comun de accesare și utilizare a fondurilor nerambursabile pentru beneficiarii întreprinderi individuale P. M. A. și P. R. B..
În urma controlului documentar efectuat, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a emis procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 6436/25.02.2014 (filele 19-31), în cuprinsul căruia a reținut mai multe elemente care au condus la fundamentarea concluziei de existență a unei nereguli, după cum urmează:
În cadrul proiectelor implementate de întreprinderile individuale P. R. B. (C 312M_/01.08.2011) și P. M. A. (C 312M_/26.07.2011), au fost identificați următorii indicatori care stau la baza criteriilor subiective:
Indicatori fizici: locurile de implementare ale proiectelor sunt învecinate, fiind vorba despre același șopron pentru spațiul de garare a utilajelor agricole (P. R. B. o suprafață de 204 mp din șopron, iar P. M. A. o suprafață de 170 mp din șopron), la controlul pe teren utilajele achiziționate fiind identificate în spații vecine delimitate printr-un gard de plasă, pentru tot grupul de firme format din P. R. B., P. M. A. și P. G.; contractele prin care au fost dobândite spațiile pe care au fost realizate cele două investiții au fost încheiate cu aceeași persoană juridică, întreprinderea individuală P. G., reprezentată de tatăl celor doi;
Indicatori funcționali-legali: există grade de rudenie între conducătorii celor două societăți beneficiare de proiecte FEADR (sunt frați); titularii celor două întreprinderi individuale au același domiciliu; cele două societăți desfășoară activități complementare (prestarea de servicii în agricultură) în baza aceluiași cod CAEN 0161, iar, potrivit cererilor de finanțare și dosarelor cererilor de plată, P. R. B. va presta servicii de arat și erbicidat (achiziție de tractor, plug și semănătoare), iar P. M. A. va presta servicii de semănat (achiziție de tractor și semănătoare); cei doi beneficiari au avut membri evaluatori comuni în comisiile de evaluare constituite în vederea atribuirii contractelor de achiziție bunuri și servicii în cadrul celor două proiecte.
Indicatori de afacere/contabili/financiari: cei doi beneficiari au clienți comuni; beneficiarul prestează servicii agricole agentului economic P. G., tatăl beneficiarului, cu care inițial a avut încheiat contract de comodat pentru o parte din șopronul propriu, pentru gararea utilajelor; studiile de fezabilitate anexate celor două cereri de finanțare au fost întocmite de aceeași firmă de consultanță; potrivit extrasului de cont aferent perioadei 04-11.07.2011, întreprinderea individuală P. M. A. a împrumutat întreprinderea individuală P. R. B. cu suma de 84.500 lei în data 08.07.2011, valoare ce reprezintă dovada cofinanțării, contrar celor prezentate în Declarația pe propria răspundere a solicitantului referitoare la asigurarea cofinanțării proiectului, anexată cererii de finanțare, unde se preciza că partea de cofinanțare va fi asigurată prin credite bancare; potrivit extrasului de cont aferent perioadei 31.07-31.08.2011, întreprinderea individuală P. G., reprezentată de tatăl titularilor întreprinderilor individuale P. R. B. și P. M. A., împrumută pe aceasta din urmă cu sume importante de bani pe parcursul implementării proiectului finanțat prin FEADR, contrar celor prezentate în Declarația pe propria răspundere a solicitantului referitoare la asigurarea cofinanțării proiectului, anexată cererii de finanțare, unde se preciza că partea de cofinanțare va fi asigurată prin credite bancare.
Având în vedere cele menționate, echipa de control a constatat o . acțiuni coordonate de către cei doi frați, reprezentanți legali ai celor doi beneficiari, împreună cu tatăl P. G., în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor, astfel: cele două societăți au legături strânse și operează în cadrul unui grup format din P. M. A., P. R. B. și P. G..
Având în vedere art. 44 alin. 4 din Legea nr. 346/14.07.2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, echipa de control a considerat că întreprinderile individuale P. R. B. și P. M. A. sunt legate, desfășurându-și activitatea pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente, constatând pe cale de consecință că beneficiarul nu respectă art. 1 din Contractul de Finanțare și art. 1 și 4 din Anexa 1 – PREVEDERI GENERALE la Contractul de finanțare dar și prin nerespectarea legislației în vigoare.
În concluzie, echipa de control a apreciat că întreprinderea individuală P. R. B. a fost creată în mod artificial, cu scopul de a servi intereselor afacerii de familie în domeniul agricol deja existentă.
P. neregula constatată, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a stabilit că beneficiarul întreprinderea individuală P. R. B. datorează suma de 180.601 lei, din care 80% reprezentând contribuție din fonduri ale Uniunii Europene și 20% contribuție publică națională de la bugetul de stat, fiind emisă la data de 26.02.2014 și notificarea nr. 1177 de rambursare a acestei sume (fila 18).
Împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 6436/25.02.2014, reclamanta a formulat contestație administrativă, înregistrată sub nr._/31.03.2014 (filele 84-92), care a fost respinsă ca neîntemeiată de o comisie formată în cadrul Agenției, prin decizia nr._/23.04.2014 (filele 474-485).
Împotriva acestor acte, reclamanta a formulat prezentul demers judiciar pe care instanța îl apreciază ca fiind întemeiat urmând a-l admite ca atare, desigur în ceea ce privește cererea în anulare astfel cum a fost precizată (completată), pentru următoarele motive:
Referitor la previzibilitatea conduitei administrative, Curtea constată că autoritatea pârâtă a stabilit că se impune rambursarea finanțării pe care a acordat-o reclamantei, întrucât se confirmă suspiciunea de neregulă privind crearea de condiții artificiale în vederea obținerii finanțării nerambursabile în cadrul măsurii M312 din PNDR, fiind identificați mai mulți indicatori legali, fizici și economici care ar conduce la existența unui mod comun de accesare și utilizare a fondurilor nerambursabile pentru beneficiarii întreprinderi individuale P. R. B. și P. M. A..
Curtea observă însă împrejurarea că înseși autoritatea pârâtă este cea care a aprobat finanțarea ambelor proiecte, în urma analizării documentațiilor aferente din prisma îndeplinirii condițiilor legale, și a încheiat contractele de finanțare cu cele două întreprinderi individuale, în baza cărora a plătit ulterior sumele la care s-a obligat.
Așadar, pârâta, în calitate de autoritate contractantă, a atestat în urmă cu 3 ani faptul că documentele depuse de reclamantă în susținerea proiectului sunt conforme cu prevederile legale și cu Ghidul solicitantului, în condițiile în care cele două întreprinderi individuale au depus cererile de finanțare și documentația aferentă în cadrul aceluiași apel de proiecte, la o distanță de 5 zile, astfel încât atât situația lor juridică, cât și cea de fapt a fost adusă la cunoștința autorității contractante, întrucât rezulta cu evidență din actele anexate cererilor.
Ulterior implementării proiectului și acordării finanțării, în cadrul unui control ex-post permis de clauzele contractuale, autoritatea pârâtă și-a schimbat însă poziția, constatând numeroase elemente/indicatori ce ar releva, încă de la data depunerii cererilor de finanțare, legăturile și coordonarea dintre beneficiarii P. R. B. și P. M. A., precum și faptul că cele două proiecte ar fi fost susținute, coordonate și controlate de P. G., care ar fi fost beneficiarul real al finanțărilor acordate celor două proiecte.
În condițiile în care autoritatea pârâtă, pe baza acelorași documente, a emis două opinii total diferite, este rezonabilă invocarea și aplicarea în cauză a prevederilor art. 5 alin. 3 din Regulamentul UE nr. 65/2011 al Comisiei, potrivit cărora „obligația de rambursare nu se aplică în cazul în care plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorității competente sau a unei alte autorități și atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistată de beneficiar în mod rezonabil.”
Pe de altă parte, referitor la noțiunea de „condiții artificiale”, se observă că actele europene care fac trimitere la aceasta, și anume Regulamentul CE nr. 2988/1995, Regulamentul CE nr. 1975/2006 și Regulamentul CE nr. 65/2011, nu cuprind o definiție a acesteia, fiind lăsată în sarcina statelor membre.
Astfel, art. 4 alin. 8 din Regulamentul 65/2011 prevede doar că „fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor”.
Din analiza textului legal citat și ținând cont de interpretarea dată în mod constant de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în materie, Curtea arată că, pentru a se reține abaterea reținută de pârâtă prin procesul-verbal contestat, prin care s-a dispus recuperarea întregului ajutor financiar nerambursabil acordat, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unui element obiectiv constând în crearea unor condiții artificiale pentru obținerea plăților, cu consecința ca finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să nu poată fi atinsă, precum și existența unui element subiectiv constând în urmărirea de către candidatul la acordarea unei astfel de plăți a obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.
În această ordine de idei, relevantă este hotărârea preliminară pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-434/12 Slancheva, prin care a statuat următoarele:
«Art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei trebuie interpretat în sensul că condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plata în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. În această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane. Art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare”.
Pornind de la această interpretare, Curtea constată că în speță nu sunt îndeplinite cele două condiții obligatorii pentru a se concluziona că reclamanta, împreună cu celelalte două entități menționate de autoritatea pârâtă, a creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține finanțarea nerambursabilă, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.
Astfel, în ceea ce privește elementul obiectiv, constând în crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru obținerea plăților, se constată că nu poate fi reținută existența acestuia, întrucât prin implementarea proiectelor analizate de pârâtă a fost atinsă finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR, dat fiind că aceste proiecte sunt autonome și că fiecare respectă obiectivele schemei de ajutor.
Împrejurarea reținută de pârâtă, în sensul că întreprinderea individuală P. M. A. a prestat servicii de semănat, iar întreprinderea individuală P. R. B. a prestat servicii de arat și erbicidat, nu este de natură a conduce la concluzia că investiția a fost împărțită artificial, întrucât, chiar dacă activitățile pot fi considerate complementare, utilajele achiziționate cu fondurile nerambursabile sunt destinate să realizeze categorii diferite de lucrări, iar fiecare dintre cei doi beneficiari a încheiat contracte de prestări servicii pentru executarea acelor categorii de lucrări specifice pe care le pot realiza utilajele achiziționate prin contractele de finanțare. Din această perspectivă, nu are relevanță împrejurarea că ambii beneficiari desfășoară activități în baza aceluiași cod CAEN 0161-activități auxiliare pentru producția vegetală, întrucât, prin specificul lucrărilor executate, rezultă că investiția fiecăruia este autonomă din punct de vedere funcțional, nu doar juridic.
Curtea mai constată că pârâta nu a făcut dovada că există cel puțin o situație în care cei doi beneficiari ai fondurilor europene să colaboreze pentru realizarea aceleași lucrări sau că aceste utilaje au fost folosite pentru realizarea unor lucrări comune, din contractele de prestări servicii menționate în procesul-verbal contestat și depuse la dosar rezultând că întreprinderea individuală P. R. B. a intrat în relații contractuale cu diverse persoane juridice, în mod separat de cealaltă întreprindere individuală, pentru executarea unor lucrări specifice.
În consecință, având în vedere că investițiile celor doi beneficiari sunt autonome, în speță nu se poate vorbi despre o fracționare a investiției.
Chiar dacă s-ar accepta teza pârâtei și s-ar reține existența unei divizări artificiale a investiției, Curtea subliniază că din jurisprudența CJUE rezultă fără putință de tăgadă că o atare împrejurare nu reprezintă, prin sine, un motiv de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil, decât în măsura în care ar avea drept consecință neatingerea obiectivelor prevăzute de art. 52 lit. a) pct. ii) din Regulamentul nr. 1698/2005.
Astfel, tot prin hotărârea pronunțată în cauza C-434/12, CJUE a stabilit următoarele: „totuși, o astfel de împrejurare nu permite în sine excluderea faptului că proiectul de investiții va contribui la atingerea obiectivelor prevăzute. În această privință, dacă se reproșează societății Slancheva că a urmărit să eludeze restricțiile privind mărimea proiectelor eligibile și suma maximă a ajutorului per beneficiar, este de competența instanței de trimitere să examineze dacă această intenție are drept consecință faptul că obiectivele prevăzute la art. 52 lit. a) pct. ii) din Regulamentul nr. 1698/2005 nu pot fi atinse”.
Pornind de la această interpretare a instanței europene, Curtea constată că în cazul de față, prin implementarea proiectului, s-a realizat atât obiectivul general al Măsurii 312, cât și obiectivele specifice și cele operaționale.
Astfel, cei doi beneficiari ai fondurilor europene desfășoară activități în sectorul agricol, constând în executarea de lucrări de semănat, arat și erbicidat, fiind așadar atins unul dintre obiectivele generale ale măsurii 312 din cadrul Axei III, constând în diversificarea economiei rurale. De asemenea, prin implementarea proiectelor au fost atinse obiectivele specifice, constând în încurajarea inițiativelor de afaceri promovate de tineri, creșterea economică, creșterea standardului de viață, dezvoltarea durabilă a economiei rurale, crearea unor locuri de muncă, cel puțin din această ultimă perspectivă fiind realizat și obiectivul general al Măsurii 312, constând în creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor adiționale, precum și obiectivul specific constând în crearea și menținerea locurilor de muncă în spațiul rural.
În această ordine de idei, reclamanta a invocat implementarea cu succes a proiectului și realizarea scopului schemei de ajutor, iar pârâta nu a constatat prin actele întocmite o situație de fapt diferită, sens în care Curtea constată că nu numai în procesul-verbal încheiat la locul de realizare a investiției (filele 40-43), dar în chiar conținutul procesului-verbal contestat s-a menționat că la controlul efectuat pe teren au fost identificate utilajele achiziționate prin FEADR cu seriile aferente, respectiv tractor, plug și instalație de erbicidat terestră. De asemenea, beneficiarul a prezentat echipei de control facturi fiscale și contracte de prestări servicii cu aceste utilaje pentru perioada 10.10._13. Or, aceste aspecte nu au fost analizate de către autoritatea pârâtă, cu toate că ar fi constituit elemente de probă obiective care să permită a se conchide dacă beneficiarul a urmărit sau nu să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor. O astfel de analiză se impunea, mai ales prin prisma hotărârii CJUE menționate.
În concluzie, Curtea constată că a fost atinsă finalitatea urmărită de schema de ajutor, astfel încât obligarea reclamantei la restituirea fondurilor încalcă prevederile Regulamentul nr. 1698/2005, astfel cum au fost interpretate de CJUE, inclusiv în jurisprudența sa recentă.
În ceea ce privește legătura de rudenie dintre cei doi beneficiari (frați) și împrejurarea că aceștia au același domiciliu, faptul că locurile de implementare ale proiectelor sunt învecinate și că s-au încheiat contracte de comodat cu aceeași persoană (tatăl lor), împrejurarea că există anumiți clienți comuni sau că studiile de fezabilitate au fost întocmite de aceeași firmă de consultanță etc., Curtea apreciază, în acord cu jurisprudența CJUE menționată anterior, că toate aceste elemente de fapt (prezentate în procesul-verbal drept indicatori fizici, funcționali-legali și de afacere/contabili/financiari) nu pot constitui în sine elemente care probează crearea condițiilor artificiale, în măsura în care pârâta nu a demonstrat că cele trei întreprinderi individuale sunt integrate într-un grup economic care să fi urmărit obținerea unui avantaj care să contravină obiectivelor schemei de ajutor acordate.
Astfel, în ceea ce privește elementul subiectiv, reclamanta a arătat că niciunul dintre beneficiari nu a urmărit obținerea unui avantaj care sa contravină obiectivelor schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală.
Autoritatea pârâtă și-a fundamentat concluzia că reclamanta, împreună cu ceilalți doi beneficiari de fonduri europene (tată, respectiv frate), ar fi urmărit obținerea unui asemenea avantaj pe o . elemente de fapt constând în existența a unei legături de rudenie între titularii întreprinderilor individuale, precum și a unor legături juridice între acestea, cum ar fi sediul social, împrejurarea că utilajele sunt parcate pe aceeași suprafață de teren, existența unor împrumuturi etc., aspecte necontestate de reclamantă.
Însă, Curtea apreciază că aceste elemente de fapt nu sunt suficiente pentru a justifica cererea de rambursare a finanțării, în condițiile în care nu se coroborează cu alte împrejurări care să constituie indicii temeinice în sensul că reclamanta ar fi urmărit obținerea unui avantaj care să contravină obiectivelor schemei de ajutor din cadrul FEADR, mai ales în condițiile în care aceste obiective au fost atinse.
Astfel, așa cum în mod corect afirmă reclamanta, Curtea constată că nu exista nicio interdicție, nici în legislația națională, nici în cea europeană, ca membrii aceleiași familii să solicite și să se obțină finanțarea unor proiecte de investiții, după cum nu este prevăzut că membrii aceleași familii nu au dreptul de a obține fonduri nerambursabile în cadrul aceleași scheme de ajutor. De altfel, a atare interdicție ar fi de natură să încalce dreptul fundamental la muncă și libertatea de a desfășura o activitate comercială, garantate atât de Constituția României, cât și de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Autoritatea pârâtă nu a dovedit că entitățile juridice vizate au fost create cu scopul de a eluda regula de minimis, ci doar a constatat existența unor elemente de fapt, pe care le-a cunoscut, de altfel, încă de la momentul depunerii cererilor de finanțare și care nu sunt în măsură să fundamenteze cele reținute în procesul-verbal contestat, în condițiile în care, pe de o parte, nu se coroborează cu alte aspecte relevante în ceea ce privește intenția cu care s-a acționat și, pe de altă parte, având în vedere că proiectele au fost implementate.
Pe de altă parte, Curtea constată că autoritatea pârâtă a invocat dispozițiile art. 44 alin. 4 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, considerând că întreprinderile individuale P. R. B. și P. M. A. sunt legate, desfășurându-și activitatea pe aceeași piață relevantă.
Această concluzie este eronată, întrucât alin. 4 al art. 44 trebuie coroborat cu una dintre situațiile descrise la art. 1 lit. a)-d), legiuitorul prevăzând expres că „întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente”. Or, pârâta nu a menționat care dintre ipotezele la art. 1 lit. a)-d) este incidentă în cazul întreprinderilor individuale verificate.
Mai mult, lecturând textul art. 1 și având în vedere situația de fapt, Curtea constată că niciuna dintre situațiile reglementate la lit. a)-d) nu este aplicabilă în speță, concluzia fiind că autoritatea pârâtă a încadrat eronat cele două întreprinderi individuale în categoria întreprinderilor legate. Astfel, potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 346/2004, „întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi: a) o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților celeilalte întreprinderi; b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi; c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia; d) o întreprindere este acționară sau asociată a celeilalte întreprinderi și deține singură, în baza unui acord cu alți acționari ori asociați ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților întreprinderii respective”. De asemenea, nu este incidentă nici situația reglementată la alin. 3, potrivit căruia „sunt considerate întreprinderi legate și întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise la alin. 1, prin intermediul uneia ori mai multor întreprinderi sau prin oricare dintre investitorii prevăzuți la alin. 3 al art. 42”.
În atare condiții, apare ca fiind nefundamentată susținerea pârâtei că cele două întreprinderi individuale, prin raportare și la cea având pe titular pe P. G., ar fi întreprinderi legate, o atare concluzie neputând fi trasă doar din împrejurarea că toți cei trei beneficiari acționează pe aceeași piață relevantă, întrucât art. 44 alin. 4 din Legea nr. 346/2004 are ca premisă existența unor întreprinderi între care să existe oricare dintre raporturile descrise la alin. 1 lit. a)-d), ceea ce nu este cazul în speță.
Prin urmare, Curtea reține că obligarea reclamantei la rambursarea finanțării acordate din fondurile UE este nelegală, autoritatea pârâtă nedovedind în cauză nici elementul obiectiv, constând în crearea unor condiții artificiale, nici elementul subiectiv, constând în urmărirea obținerii unui avantaj care să contravină obiectivele schemei de ajutor.
Față de aceste considerente, în baza disp. art. 1, art. 8 și art. 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite acțiunea în anulare astfel cum a fost completată și va anula Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 6436/25.02.2014 încheiat la data de 21.02.2014 și Decizia de soluționare a contestației nr._/23.04.2014, cu consecința exonerării reclamantei de la rambursarea sumei de 180.601 lei.
Nu sunt reținute susținerile reclamantei referitoare la pretinsa nerespectare a disp. art. 34 alin. 2 din OUG nr. 66/2011 în conformitate cu care „Titlul de creanță se comunică debitorului în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii”, din actele dosarului verificându-se apărările pârâtei în sensul că procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare a fost finalizat la data de 21.02.2014 dar aprobat de Directorul General al APDRP la data de 25.02.2014, la această din urmă dată fiind înregistrat actul la secretariatul general al instituției sub nr. 6436.
Sunt de asemenea nefondate afirmațiile privind nerespectarea disp. art. 18 alin. 1 din același act normativ, potrivit cărora „Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația înregistrării și transmiterii, în termen de 10 zile lucrătoare, către structurile de control prevăzute la art. 20 a tuturor constatărilor cu implicații financiare sau cu posibile implicații financiare din actele de control/audit întocmite de reprezentanții Uniunii Europene/donatorului public internațional, a celor din actele de control emise de DLAF, a celor din rapoartele de audit emise de Autoritatea de Audit/structurile de audit intern/structurile de audit extern, precum și a celor din rapoartele de verificare la fața locului emise de autoritatea de certificare”.
În speță controlul nu a fost efectuat, conform susținerilor reclamantei la data de 10.12.2013, fiind demarat la această dată, cu ocazia vizitei în teren, dar finalizat la data de 21.01.2014, moment la care a fost emis formularul „Suspiciune de neregulă/Suspiciune de fraudă” înregistrat la APDRP sub nr. 2130/22.01.2014. Începând cu această dată, a fost numită echipa de control care a întocmit procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.
În mod pertinent susține pârâta, din acest punct de vedere, că nu trebuie făcută confuzie între controlul ex-post efectuat conform procedurilor APDRP și controlul efectuat conform prevederilor OUG nr. 66/2011.
P. aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în anulare formulată de reclamanta P. G. R. B. ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ cu sediul în ., ., județul Ialomița și prin avocat P. R. cu sediul în București, .. 24, .. 1, ., sector 3, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE (prin reorganizarea fostei Agenții de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit) cu sediul în București, .. 43, sector 1, astfel cum a fost completată.
Anulează Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 6436/25.02.2014 încheiat la data de 21.02.2014 și Decizia de soluționare a contestației nr._/23.04.2014, cu consecința exonerării reclamantului de la rambursarea sumei de 180.601 lei.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a se depune la Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.09.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. M. P. A. M. C.
Red. MMP
2 ex./09.10.2014
| ← Pretentii. Decizia nr. 2786/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 7513/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
