Suspendare provizorie a executarii. Sentința nr. 2667/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2667/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-10-2014 în dosarul nr. 4900/2/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A - C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2667
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 09 octombrie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - M. D.
GREFIER - E. S.
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE, având ca obiect suspendare provizorie a executării.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta prin avocat I. M. A. cu împuternicire avocațială la dosar - fila 88 și pârâta prin consilier juridic Calea A. M. cu delegație de reprezentare la dosarul cauzei - fila 132.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul reclamantei depune în ședință publică dovada de consemnare a cauțiunii în cuantum de 3.974 lei cu recipisa de consemnare nr._/1/30.09.2014 emisă de CEC Bank – Sucursala G., urmând ca originalul recipisei să fie înaintat către Registrul de valori ținut de Grefierul șef al Secției, la dosar fiind păstrată o copie a acestei recipise.
De asemenea, având cuvântul, apărătorul reclamantei solicită rectificarea încheierii de la termenul anterior în ceea ce privește cauțiunea în sensul că aceasta a fost stabilită la 1% din valoarea contestată, iar nu la 0,1%, cum în mod greșit a fost consemnat.
Având cuvântul, reprezentantul pârâtei arată nu se opune solicitării de îndreptare formulată de către apărătorul reclamantei.
Deliberând, Curtea dispune rectificarea încheierii de ședință din data de 25 septembrie 2014 în sensul că s-a stabilit în sarcina reclamantei o cauțiune în cuantum de 1% din valoarea sumei contestate, iar nu 0,1%, astfel cum din eroarea s-a consemnat în cuprinsul acestei încheieri.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, Curtea acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor asupra cererii de suspendare provizorie.
Având cuvântul, apărătorul reclamantei solicită admiterea cererii de suspendare provizorie până la soluționarea cererii de suspendare solicitată în dosarul nr._ pentru motivele pe larg expuse în cererea introductivă. În ceea ce privește urgența, arată că există posibilitatea reală de a se demara executarea silită împotriva societății reclamante, iar în cazul în care conturile vor fi blocate nu vor mai putea fi plătiți furnizorii și angajații, societatea nu va mai putea onora alte contracte și nu va mai putea beneficia de alte plăți care vor fi făcute. Consideră că paguba este iminentă și indiferent de soluția pronunțată de instanța de fond, este posibil să fie prea târziu, societatea putând intra într-un colaps economic, în special dacă se trece la executarea silită a utilajelor societății. De asemenea, consideră că reclamanta și-a respectat întru-totul obligațiile contractuale din contractul de finanțare, motiv pentru care apreciază că retragerea integrală a finanțării este o măsură abuzivă luată față de societatea reclamantă.
La interpelarea instanței, dacă este admisibilă o cerere de suspendare provizorie întemeiată de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004, apărătorul reclamantei precizează că este admisibilă, motiv pentru care au și promovat o astfel de cerere.
Reprezentantul pârâtei consideră că, în mod normal, această cerere de suspendare provizorie ar trebui întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, apreciind că poate fi formulată o cerere de suspendare provizorie până la soluționarea cererii de suspendare.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea cererii de suspendare considerând că în cauză condiția cazului bine justificat nu este îndeplinită având în vedere faptul că susținerile din cererea de suspendare privesc îndeosebi fondul cauzei. Pe de altă parte, consideră că aceste susțineri sunt nefondate în condițiile în care s-a observat, în urma ultimului control dispus de agenție, faptul că prin implementarea proiectului s-au produs așa numitele condiții artificiale. În acest sens, învederează faptul că la momentul depunerii și, ulterior, accesării fondurilor nerambursabile, societatea a declarat în mod eronat faptul că este o întreprindere autonomă, fiind astfel încălcat obiectivul specific al Măsurii 312, respectiv diversificarea activităților în mediul rural și crearea de noi locuri de muncă în mod real. Or, prestarea de servicii către propriile societăți pe care le deține aceeași persoană contravine Măsuri 312.
Instanța invocă din oficiu excepția inadmisibilității cererii de suspendare provizorie întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 și acordă cuvântul pe această excepție.
Având cuvântul, apărătorul reclamatei solicită respingerea excepției considerând că este admisibilă o astfel de cerere de suspendare provizorie.
Reprezentantul pârâtei arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția invocată din oficiu.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus la data de 29.07.2014, reclamanta . a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, suspendarea provizorie a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 07.04.2014 până la soluționarea cererii de suspendare ce face obiectul dosarului nr._ .
În motivare, reclamanta a arătat că cererea de suspendare este justificată având în vedere posibilitatea demarării executării silite împotriva societății, o eventuală blocare a conturilor prin poprire ducând la imposibilitatea de a efectua plăți, de a beneficia de plățile făcute de terți și de a plăti angajații, fiind așadar îndeplinită condiția pagubei iminente.
Pe de altă parte, reclamanta a arătat că procesul-verbal de constatare a neregulii și decizia prin care a fost respinsă contestația administrativă sunt netemeinice întrucât Legea nr. 346/2004 nu califică drept intreprinderi legate mai multe intreprinderi ce au același administrator. De asemenea, s-a arătat că potrivit Regulamentului Comisiei nr. 65/2011 beneficiarul finanțării sunt intreprinderea și asociații acesteia, care obțin eventual dividende sau alte beneficii ori pierderi, nu și administratorul acesteia.
Reclamanta a menționat că eventualele legături între intreprinderi ar fi trebuit identificate de pârâtă la momentul analizării dosarului de finanțare, eventualele neregularități putând fi remediate în faza premergătoare finanțării proiectului ., iar prin respingerea finanțării pe motivul existenței legăturii ar fi putut fi schimbat administratorul .. Nu în ultimul rând, s-a arătat că nu este interzis ca două societăți având același administrator să desfășoare relații comerciale.
Reclamanta a precizat și faptul că societatea a mai fost supusă unui control în anul 2012, similar cu cel în urma căruia s-a emis procesul-verbal contestat, încheindu-se în acest sens procesul verbal din data de 16.11.2012 prin care s-a constatat eligibilitatea proiectului.
În drept, reclamanta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar un set de înscrisuri, în copie.
Pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, apreciind că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru a se dispune suspendarea.
În cadrul ședinței publice din data de 25.09.2014, la interpelarea instanței, apărătorul reclamantei a menționat că înțelege să își întemeieze în drept cererea de suspendare provizorie pe dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004.
Instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei.
În cadrul ședinței din data de 09.10.2014 instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilității cererii de suspendare provizorie întemeiată pe dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004.
Analizând actele dosarului prin prisma excepției inadmisibilității invocate din oficiu, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 „În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate.”, iar art. 15 alin. 1 din aceeași lege prevede că „Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.”
Așadar, Curtea constată că prin intermediul cererii de suspendare a executării unui act administrativ întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 se poate dispune o astfel de măsură până la pronunțarea instanței de fond, iar cea întemeiată pe dispozițiile art. 15 poate fi dispusă până la soluționarea definitivă a cauzei. Or, în prezenta cauză, reclamanta a solicitat dispunerea măsurii suspendării provizorii a procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 07.04.2014 până la soluționarea cererii de suspendare a executării acestui act administrativ, ce face obiectul dosarului nr._ înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal.
În egală măsură, Curtea observă că soluționarea unei cereri de suspendare provizorie a executării unui act administrativ până la soluționarea unei alte cereri de suspendare ar presupune efectuarea unei analize similare cu privire la îndeplinirea condițiilor cazului bine justificat și a pagubei iminente.
Prin urmare, reținând faptul că potrivit dispozițiilor art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004 suspendarea executării unui act administrativ poate fi dispusă până la pronunțarea instanței de fond, respectiv până la rămânerea definitivă a cauzei, în vreme ce reclamanta a solicitat suspendare provizorie până la soluționarea cererii de suspendare, Curtea apreciază că în cauză nu este îndeplinită o condiție esențială pentru promovarea unei astfel de acțiuni, respectiv solicitarea ca suspendarea să fie dispusă până la pronunțarea de către instanța de fond cu privire la cererea în anulare sau până la soluționarea definitivă a cauzei având ca obiect cererea în anulare.
Având în vedere aceste considerente, Curtea urmează a admite excepția inadmisibilității invocată din oficiu și va respinge cererea de suspendare provizorie formulată de reclamantă ca inadmisibilă.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității invocată din oficiu.
Respinge cererea de suspendare provizorie formulată de reclamanta ., cu sediul ales la C.. Av. I. M. A. în București, ., ., ., sector 1, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA P. FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE, cu sediul în București, .. 43, sector 1, ca inadmisibilă.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică azi, 09 octombrie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER
M. D. E. S.
Red./thred. MD
4 ex/16.10.2014
| ← Pretentii. Decizia nr. 6244/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 9524/2014.... → |
|---|
