Anulare act administrativ. Sentința nr. 3498/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3498/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-12-2014 în dosarul nr. 3023/2/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.3498
Ședința publică din data de 17 decembrie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. V.
GREFIER: E. Chirănuș
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantaL. – P. S.A. în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, având ca obiect „anulare act administrativ – Notificarea MS/FD/509/31.10.2013, Adresa MS/SM/698/399/07.03.2014”.
Cauza a rămas în pronunțare în ședința publică de la 26.11.2014, desfășurarea ședinței fiind consemnată în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la datele de 03.12.2014, 10.12.2014 și 17.12.2014, când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei secții la data de 06.05.2014, reclamanta L.-P. SA („L."), în contradictoriu cu C. Națională de Asigurări de Sănătate („CNAS"), a formulat acțiune în anulare prin care a solicitat ca, prin hotărârea care se va pronunța, să se dispună:
>anularea notificării MS/FD/509/31.01.2014 transmisă subscrisei de către CNAS prin care ne-au fost comunicate datele necesare în vederea stabilirii, declarării și achitării contribuției clawback aferente trimestrului IV al anului 2014.
>anularea adresei MS/SM/698/339/07.03.2014 prin care CNAS a răspuns contestației administrative formulate de subscrisa.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat următoarele:
1.Pe scurt, solicită anularea actului atacat deoarece acesta este manifest nelegal, întrucât, în loc să comunice consumul de medicamente, așa cum impune expres OUG nr. 77/2011, CNAS a comunicat valoarea acestui consum.
2.În plus, pârâta a determinat valoarea consumului nu prin raportare la vânzările făcute de fiecare plătitor de contribuție, ci prin raportare la valoarea de decontare (prețul final, cu amănuntul); or, pe lângă faptul că este contrară textului expres al OUG nr. 77/2011, această valoare determinată de CNAS include adaosurile distribuitorilor și farmaciilor, astfel încât, acțiunile CNAS produc o discriminare care încalcă atât CEDO cât și Constituția.
3.Mai mult, în mod nelegal, CNAS a inclus în valoarea comunicată pentru fiecare medicament în parte și TVA, deși acest lucru nu era prevăzut în OUG 77/2011, încălcând astfel principiul justei așezări a sarcinilor fiscale (impozit la impozit). Intervenția realizată prin OG nr. 17/2012 în sensul eliminării TVA din valorile indicilor CTt și BAt nu are niciun efect în ce privește valoarea procentului „p", acesta fiind egal cu valoarea ce ar fi rezultat chiar în lipsa aplicării operațiunilor amintite: câtă vreme TVA-ul este scăzut atât din CTt cât și din BAt, această scădere a TVA-ului se regăsește atât în numitorul fracției cât și în numărător, scăderea anulându-se astfel. In consecință, procentul „p" este aceleași cu cel care ar fi fost calculat dacă nu s-ar fi scăzut TVA-ul.
4.De asemenea, impunerea obligației de plată a taxei doar asupra unora dintre agenții economici care contribuie la crearea deficitului pe care taxa trebuie să îl acopere (în speță, doar deținătorii de APP sunt obligați să acopere un deficit la a cărui creare contribuie și profitul - adaosurile comerciale - de pe lanțul de distribuție, inclusiv farmacii și spitale) este discriminatorie și încalcă principiul justei așezări a sarcinilor fiscale și protecția proprietății; aceste elemente de neconstituționalitate și neconvenționalitate (ca, de altfel, și celelalte cauze de neconstituționalitate de care ne plângem în prezenta cerere) se răsfrâng asupra actelor atacate constituind elemente de nelegalitate ce trebuie cenzurate, în ultimă instanță, de instanța de judecat investită cu acțiunea în nulitate.
5.Suplimentar, elementele din formula de calcul sunt afectate de numeroase erori ce generează valori ale consumului de medicamente net superior celui real. Astfel, notificarea conține numeroase erori privind includerea în lista a unor medicamente
>pentru care L. nu deține autorizație de punere pe piață;
>care nu aveau cum să fie comercializate în perioada de referință pentru că aveau termenul de valabilitate expirat;
>care nu au fost incluse în declarația trimestrială privind medicamentele pentru care se datorează contribuția;
>care nu au preț legal stabilit în CANAMED și care nu au APP valabil;
>care nu sunt incluse în lista de medicamente compensate;
>pentru care studiile de piață efectuate în perioada de referință indică valori mult inferioare ale consumului;
6.În plus, în lipsa anulării actului vizat de prezenta cerere, situația creată ar încălca Convenția Europeană a Drepturilor Omului (articolele 14 și 1 din Protocolul nr. 1) pentru că este nelegală și lipsită de proporționalitate; lipsa de proporționalitate a ingerinței rezultă din mai multe elemente:
-taxa este calculată nu la prețul de vânzare al medicamentelor de către L., ci la prețul de compensare, incluzând astfel toate adaosurile comerciale din lanțul de distribuție (L. plătește o taxă pentru profitul distribuitorilor și al farmaciilor, dar, după cum vom arăta, și o taxă la TVA);
- în plus, statul își stabilește absolut discreționar, netransparent și imprevizibil limita pe care o suportă în compensare aruncând pe umerii plătitorilor taxei sume nerezonabile și disproporționate;
- în sfârșit, neconcordanțele și erorile CNAS privesc nu doar L., ci și restul jucătorilor din piață, astfel încât suma totală de compensat este greșit determinată, deci însuși procentul „p" este viciat.
7. De aceea, consideră că obligația financiară privind plata taxei calculată în baza notificării este de natură să încalce garanția consacrată de art. 14 și art. 1 al Protocolului nr. 1 pentru că „(...) impune persoanei în cauză o sarcină excesivă sau aduce atingere în mod fundamental situației sale financiare".
Pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată, arătând, în esență, următoarele:
Reclamanta susține că procentul „p" și valorile consumului trimestrial menționat in adresa nr. MS/FD/509/31.01.2014 a fost calculată eronat de CNAS, deoarece calculul nu ține cont în nici un fel de dispozițiile legale aplicabile.
A) în ceea ce privește procentul „p", învederăm instanței de judecată următoarele:
Prin O.U.G. nr. 77/2011 s-a stabilit, începând cu 01.10.2011, obligația tuturor deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață, de a plăti o contribuție, în funcție de procentul de creștere a consumului de medicamente aplicat la consumul individual al fiecăruia dintre aceștia.
Ulterior, acest act normativ a fost completat prin O.U.G. nr. 110/2011, în sensul că începând cu 01.01.2012 s-a modificat modul de calcul al contribuției trimestriale.
Astfel, această contribuție s-a calculat prin aplicarea la valoarea creșterii consumului de medicamente, față de valoarea de referință a anului 2011, a:
-2/3 din ponderea valorii consumului individual al fiecărui deținător de autorizație de punere de piață, în valoarea consumului total;
-1/3 din ponderea creșterii valorii consumului individual al fiecărui deținător, în funcție de creșterea valorii de referință a consumului de medicamente, aferentă anului 2011.
Modul de calcul al contribuției trimestriale reglementat de O.U.G. nr. 110/2011 a fost modificat ulterior prin O.G. nr. 17/2012, în sensul că acestea se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, unde CTt și Bat nu includ TVA, iar Bat este de 1.515 milioane lei.
Prin urmare, în prezent contribuția trimestrială se calculează potrivit formulei inițiale prevăzută de O.U.G. nr. 77/2011, dar cu o creștere a bugetului trimestrial de la 1.414 milioane lei cu TVA, la 1.515 milioane lei fără TVA.
In trim. IV 2013, în vederea respectării prevederilor legale mai sus menționate, ulterior stabilirii consumului total de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate a fost eliminată taxa pe valoare adăugată în vederea determinării în mod corect a procentului „p".
Astfel, valoarea bugetului aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, este dat prin O.G. nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, prin care a fost modificată O.U.G nr. 77/2011, această valoare neincluzând și TVA.
In acest context, în baza datelor mai sus menționate, valoarea procentului „p" a fost aprobată prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 61/30.01.2014, ca fiind egală cu 20,27%, fără a fi inclus TVA-ul în nici una din cele două valori incluse în formula de calcul a procentului „p" .
Astfel, instituția pârâtă s-a conformat dispozițiilor O.G. nr. 17/2012 cât si Deciziei CCR nr. 39 din 5 februarie 2013, determinarea procentului „p" fiind calculată fără a include TVA .
Totodată învederează instanței că valoarea consumului total trimestrial de medicamente suportată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, se stabilește de către C. Națională de Asigurări de Sănătate pe fiecare plătitor de contribuție. Această valoare se obține prin centralizarea consumului la nivel național pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferente medicamentelor din lista depusă la C. Națională de Asigurări de Sănătate de către deținătorii de autorizație de punere pe piață pentru care se datorează contribuția trimestrială.
Potrivit art. 5 alin. (7) din OUG nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, C. Națională de Asigurări de Sănătate are obligația de a transmite în format electronic deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanților legali ai acestora, doar consumul centralizat de medicamente aferent fiecărui DAPP, înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate și valoarea procentului „p", CNAS neavând obligația de a transmite și consumul total trimestrial de medicamente suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății.
Precizează totodată că datele comunicate de C. Națională de Asigurări de Sănătate sunt suficiente pentru fiecare deținător de autorizație de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora, să declare și să achite contribuția clawback, în condițiile legii.
B) Valoarea consumului de medicamente pentru trimestrul IV 2013:
a) Cu privire la susținerile reclamantei referitoare la faptul că potrivit OUG nr. 77/2011 CNAS avea obligația să comunice reclamantei consumul de medicamente și nu valoarea consumului, precizează următoarele:
Valoarea consumului total trimestrial de medicamente suportată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, se stabilește de către C. Națională de Asigurări de Sănătate pe fiecare plătitor de contribuție. Această valoare se obține prin centralizarea consumului la nivel național pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferente medicamentelor din lista depusă la C. Națională de Asigurări de Sănătate de către deținătorii de autorizație de punere pe piață pentru care se datorează contribuția trimestrială, în conformitate cu prevederile art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011.
2Art. 3 alin. (1) din OUG nr. 77/2011 "Contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție."
3Art. 3 alin. (4) din OUG nr. 77/2011 ..Contribuția trimestrială prevăzută la alin. (1) se calculează și se datorează pentru valoarea consumului de medicamente realizat după data de 30 septembrie 2011."
Învederează faptul că aceste prevederi legale se coroborează cu prevederile art. 3 alin. (1) și alin. (4) din actul normativ mai sus invocat, din care reiese fără echivoc faptul că la stabilirea, calculul și declararea contribuției claw-back se are în vedere valoarea consumului de medicamente decontate din bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.
După cum se poate observa și în formula de calcul menționată la art. 3 alin. (2) din OUG nr. 77/2011, legiuitorul nu face deosebire intre consumul de medicamente și valoarea consumului de medicamente, așa cum susține reclamanta.
Unul din elementele formulei mai sus menționate este consumul total trimestrial de medicamente, care reprezintă de fapt valoarea consumului total trimestrial și nu cantitatea acestui consum. în situația în care s-ar fi interpretat în sensul dat de către reclamantă, nu s-ar mai fi putut stabili procentul „p", deoarece în cuprinsul formulei ar fi fost unități de lucru diferite, respectiv număr de cutii, bucăți, pastile, etc, și sume de bani reprezentând bugetul aprobat trimestrial, ceea ce ar fi făcut imposibilă efectuarea unui calcul matematic.
Pe de altă parte, dacă CNAS i-ar fi comunicat reclamantei doar consumul de medicamente pe cantitate, așa cum susține, aceasta s-ar fi aflat în imposibilitatea de a calcula valoarea consumului, având în vedere că procentul de compensare este diferit în funcție de fiecare situație în parte. Cei care pot stabili, trimestrial, care este valoarea consumului de medicamente suportate din FNUASS și din bugetul MS, în funcție de procentul de compensare, sunt furnizorii de servicii medicale și medicamente, această valoare (consum) fiind validată de către casele de asigurări de sănătate.
Astfel, consideră că reclamanta a interpretat în mod eronat prevederile OUG nr. 77/2011, atunci când susține faptul că ar fi trebuit să i se comunice de către CNAS doar consumul de medicamente înregistrat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate (număr de cutii, bucăți, pastile, etc), și nu valoarea acestuia. Prevederile art. 5 alin. c din OUG nr. 77/2011 nu fac referire exclusivă doar la consumul de medicamente. Dacă ar fi așa cum susține reclamanta, cum ar putea fi decontate cutii de medicamente, bucăți, pastile, etc, din bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății (care presupun sume de bani), fără ca acest consum să nu aibă o valoare pecuniară, având în vedere faptul că furnizorii, în baza prevederilor legale mai sus invocate, raportează consumul de medicamente care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.
Practic casele de asigurări de sănătate decontează, în condițiile Contractului-cadru, valoarea consumului de medicamente raportat de furnizorii din circuitul deschis (farmacii) și din circuitul închis (spitale și centre de dializă, in cadrul tarifului aferent serviciului medical) și transmit CNAS, în format centralizat, valoarea acestui consum de medicamente înregistrat, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (6) din O.U.G. nr. 77/2011, cât și cu respectarea prevederilor Ordinului președintelui CNAS nr. 927/2011 pentru aprobarea machetei de raportare de către casele de asigurări de sănătate Ia C. Națională de Asigurări de Sănătate a consumului centralizat de medicamente.
În concluzie, menționează că în mod greșit a interpretat reclamanta că CNAS ar fi trebuit să-i comunice consumul de medicamente înregistrat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, și nu valoarea acestui consum.
Solicită să se aibă în vedere cele menționate mai sus și cu privire la susținerile reclamantei, referitoare la determinarea valorii consumului prin raportare la valoarea de compensare și nu prin raportare la vânzările L. P. SA.
Cu privire la acest aspect, mai învederează și faptul că modul de calcul al contribuției trimestriale nu are în vedere vânzările realizate de către DAPP, ci consumul de medicamente aferent vânzărilor fiecărui DAPP, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (I) din OUG nr. 77/2011. Dacă legiuitorul ar fi dorit să se raporteze doar la vânzările realizate de DAPP, cu siguranță nu ar fi făcut referire expresă Ia consumul de medicamente raportat de furnizorii de servicii medicale caselor de asigurări de sănătate. Mai mult, procentul „p" se aplică valorii consumului centralizat de medicamente aferente unui DAPP pentru un trimestru. Astfel, deși reclamanta cunoaște vânzările sale de medicamente, nu are cum să cunoască momentul în care acel medicament este vândut sau utilizat de furnizorii de servicii medicale, existând un decalaj între momentul vânzării unui medicament de către DAPP și decontarea acelui medicament din bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății. Astfel, în accepțiunea OUG nr. 77/2011, vânzările realizate de către reclamantă nu au relevanță în stabilirea, calcularea și declararea contribuției trimestriale, legiuitorul reglementând expres ca la calculul contribuției trimestriale se au in vedere datele aferente valorii consumului din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, respectiv medicamentele eliberate asiguraților.
b)Față de susținerea reclamantei privind determinarea valorii consumului prin raportare Ia valoarea de compensare și nu prin raportare la vânzările L. P. SA:
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) din OUG nr. 77/2011, „Contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent „p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din FNUASS și din bugetul MS, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție."
După cum se poate observa, legiuitorul nu a stabilit că această contribuție trimestrială se aplică vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție, ci consumului aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție.
Or, consumul trimestrial de medicamente poate să difere de vânzările trimestriale ale DAPP-urilor, acest consum fiind cunoscut doar de către furnizorii de servicii medicale și medicamente, care raportează consumul de medicamente către casele de asigurări de sănătate, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (4) și (5) din OUG nr. 77/2011.
c)Referitor la includerea TVA-ului în valorile consumului trimestrial:
Excluderea acestei taxe din consumul centralizat de medicamente (având în vedere consumul de medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate înregistrat la nivelul CNAS), echivalează cu încălcarea prevederilor legale speciale din legislația națională, întrucât mecanismul clawback presupune includerea TVA-ului în consumul centralizat de medicamente înregistrat la nivelul CNAS care este calculat în baza prețului de referință suportat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății. Acest preț include și TVA, și în mod firesc și consumul înregistrat va include și TVA.
Solicită să se observe că potrivit art. 5 alin. (7) din OUG nr. 77/2011, în conformitate cu care „CNAS transmite in format electronic persoanelor care au obligația plății acestei taxe, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate". Astfel, rezultă faptul că instituția pârâtă nu are temei legal pentru a transmite consumul individual către DAPP decât cu TVA, adaos de distribuție și adaos comercial de farmacie, după caz, întrucât în consumul raportat de furnizorii de servicii medicale și medicamente către casele de asigurări de sănătate și suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate si din bugetul MS este inclus și TVA. Totodată, solicită să se rețină faptul că valoarea individuală a consumului de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate comunicate de CNAS include toate elementele de constituire a prețului în baza căruia se face plata furnizorilor de servicii medicale, respectiv TVA, adaos de distribuție, adaos de furnizor, conform reglementărilor în vigoare, în funcție de canalul de eliberare.
Totodată, reclamanta nu a fost prejudiciată, mecanismul de colectare a taxei pe valoare adăugată fiind reglementat de dispozițiile Titlului VI al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Aceste prevederi sunt armonizate cu prevederile imperative ale Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 112/2006/CE privind sistemul comun al TVA, aplicabilă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. în conformitate cu dispozițiile acestei directive prin „persoană impozabilă" se înțelege orice persoană care, în mod independent, desfășoară în orice loc orice activitate economică, indiferent de scopul sau rezultatele activității respective. Potrivit legislației naționale, taxa clawback este o obligație fiscală alături de taxe și impozite datorate conform prevederilor legale. Astfel, art. 125 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, reglementează că taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat Ia bugetul statului colectat conform dispozițiilor acestui act normativ. Legiuitorul a instituit prevederi exprese în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată pe deplin aplicabile și în situația de față, astfel că reclamanta avea posibilitatea de a proceda Ia deducerea acesteia în condițiile stabilite prin legislația fiscală națională.
Concluzionând față de aspectele mai sus menționate, precizează că susținerile reclamantei referitoare la includerea TVA-uIui în baza de calcul a contribuției trimestriale datorate în baza OUG nr. 77/2011, sunt neîntemeiate, având în vedere că OUG nr. 77/2011 prevede în mod expres că la calculul consumului total trimestrial de medicamente se iau în considerare prețul medicamentelor decontat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății.
La dosar au fost depuse înscrisuri.
Analizând actele dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin notificarea nr. MS/FD/509/31.01.2014, CNAS a comunicat reclamantei, în temeiul dispozițiilor OUG nr. 77/2011(astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 77/2012) valoarea procentului „p” pentru trimestrul IV 2013, precum și consumul de medicamente pentru aceeași perioadă, pentru care se datorează contribuția trimestrială.
Prin adresa nr. MS/SM/698/339/07.03.2014 (act administrativ, conform art. 6 alin. 2 din Legea nr. 554/2004), CNAS a respins, ca neîntemeiată contestația administrativă formulată de reclamantă împotriva notificării sus menționate.
Curtea apreciază că actul administrativ atacat este nelegal, în condițiile în care prin notificare nu a fost comunicat reclamantei consumul centralizat de medicamente (exprimat cantitativ, nu valoric) înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate (astfel cum stipulează neechivoc prevederile art. 5 alin. 7 din OUG nr. 77/2011), ci valoarea consumului de medicamente pentru trimestrul I 2014 .
Contrar susținerilor autorității pârâte, consumul de medicamente și valoarea consumului de medicamente nu sunt noțiuni identice – potrivit art. 3 alin. 1 din același act normativ, „ contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție.”
Din interpretarea logică a acestui text legal rezultă că taxa clawback (contribuția) depinde de valoarea vânzărilor fiecărui plătitor (taxa se calculează pe baza prețului de vânzare), iar această valoare nu poate fi calculată, prin raportarea la consum, decât de către deținătorul APP. Interpretarea textului legal propusă de pârâtă (ceea ce se comunică este valoarea de compensare) contravine regulii actus interpretandus est potius ut valeat quam pereat (interpretarea normei juridice trebuie să se facă în sensul aplicării sale) – referirea legiuitorului la consumul aferent vânzărilor nu ar avea nicio rațiune și, în plus, o asemenea interpretare nu justifică de ce este necesară calcularea contribuției de către deținătorul APP, atâta timp cât autoritatea ar putea stabili această taxă printr-o simplă operațiune aritmetică.
Chiar dacă s-ar aprecia că pârâta a comunicat în mod legal valoarea consumului de medicamente, Curtea constată că, astfel cum rezultă chiar din cuprinsul notificării atacate, această valoare conține TVA. Or, în această situație, astfel cum rezultă din considerentele deciziei Curții Constituționale nr. 39/2013, contribuția trimestrială ar reprezenta un procent aplicat nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra taxei pe valoare adăugată aplicată prețului medicamentelor, ceea ce ar echivala cu un impozit la impozit. În virtutea principiului general valabil în materie fiscală, impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile - venituri sau bunuri, nu și asupra celorlalte impozite, or aplicarea taxei de clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale.
Nu poate fi primită susținerea pârâtei referitoare la posibilitatea reclamantei de a-și deduce din contribuție taxa pe valoarea adăugată. Aceasta dat fiind că deținătorul de APP este ținut să efectueze calculul contribuției potrivit formulei prevăzute de art. 3 din OUG nr. 77/2011, strict pe baza valorilor comunicate de CNAS.
În raport de caracterul fondat al motivelor mai sus arătate, Curtea apreciază că nu se mai impune analizarea celorlalte argumente cuprinse în acțiune.
Față de considerentele mai sus expuse și văzând prevederile art. 6 alin. 5 din OUG nr. 77/2011 și art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, Curtea va anula atât notificarea nr. MS/FD/509/31.01.2014, cât și actul administrativ ce a confirmat validitatea acesteia – adresa nr. MS/SM/698/339/07.03.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantaL. – P. S.A., cu sediul ales la SCA S.&Asociații, în București, . nr.2, Opera Center II, ., în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, Calea Călărașilor nr.248, ..
Anulează notificarea nr. MS/FD/509/31.01.2014 și adresa nr. MS/SM/698/339/07.03.2014, emise de pârâtă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.12.2014
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. C. VladElena Chirănuș
Red.DV, tehnored.EC/4 ex.
| ← Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti. Art.24... | Custodie publică. Sentința nr. 2229/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
