Anulare act administrativ. Sentința nr. 3174/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3174/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-11-2014 în dosarul nr. 665/2/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A - C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3174
Ședința publică de la 20 noiembrie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - M. D.
GREFIER - E. S.
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta . SRL în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 06 noiembrie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 20 noiembrie 2014, când în aceeași compunere a pronunțat următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.02.2014 sub nr._, reclamanta . SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plați pentru Dezvoltare Rurala și Pescuit, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr._/30.07.2013 emisa de Agenție privind soluționarea Contestației nr. 28/03.07.2013; anularea procesului - verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare emis de Agenția nr._/05.06.2013; anularea măsurii de retragere a ajutorului financiar nerambursabil acordat A., în calitate de beneficiar al contractului de finanțare C312C_/06.04.2011 (denumit în continuare Contractul); anularea măsurii de reziliere a contractului; anularea măsurii de stabilire în sarcina reclamantei a creanței de 615.538,43 lei; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că decizia a fost emisa cu încălcarea dispozițiilor art. 50 alin. 1 din O.U.G. nr. 66/2011, având în vedere ca reținerea incorectitudinii derulării procedurii de achiziție a utilajelor dispusa prin decizie nu este motivată, nefiind prezentate nici argumentele pentru care nu au fost primite susținerile reclamantei, Agenția rezumându-se sa arate ca "justificările beneficiarului în ceea ce privește corectitudinea achiziției efectuata pentru semănătoare nu sunt de natura sa clarifice constatările din procesul verbal(……….), drept pentru care aceste argumente nu pot fi reținute".
Reclamanta a precizat că susține netemeinicia actelor emise de Agenție doar cu privire la procedura de achiziție a semănătoarei, în sensul ca în motivarea actului atacat nu se indica în mod expres baza juridica a actului adoptat și argumentele în fapt și în drept privind rațiunile avute în vedere de emitent.
Reclamanta a susținut că motivarea este o condiție de legalitate externa a actului, o formalitate substanțiala a cărei absență sau insuficiență antrenează invaliditatea actului.
Pe de altă parte, reclamanta a arătat că a inițiat o procedura de selecție și, pe cale de consecința, a transmis invitații de participare la licitație prin selecție de oferte, manifestându-și intenția de participare prin comunicarea de oferte 3 terți.
În cadrul acestei licitații a existat un ofertant, și anume . SRL, care ulterior finalizării licitațiilor a transmis Agenției o adresa prin care nu a confirmat participarea la licitația în cauza.
Aceasta adresa, nepusa la dispoziția reclamantei nici la momentul emiterii procesului-verbal, nici la momentul emiterii deciziei de către Agenție au determinat autoritatea sa constate ca beneficiara este culpabila de săvârșirea unei nereguli și pe cale de consecința sa dispună retragerea integrala finanțării acordate.
Reclamanta a contestat aspectele reținute de Agenție în condițiile în care aceasta instituție s-a aflat în posesia documentelor originale la momentul depunerii dosarelor de achiziții pentru verificarea conformității, data la care nu a fost semnalata vreo neregula, ba mai mult în baza documentelor depuse de reclamantă au fost emise fise de verificare și avizare.
Simpla mențiune a Agenției cu privire la nerecunoașterea ofertei depuse de către . SRL nu confirma faptul ca aceasta nu a participat la licitație și nu poate conduce la retragerea integrala a fondurilor accesate de reclamantă, precizându-se că reclamanta, în calitate de beneficiar, a urmat întocmai normele prevăzute de cap. 4.3. Adjudecarea contractelor de achiziție din Instrucțiunile de achiziții pentru beneficiarii privați ai FEADR, anexa la contractul de finanțare, transmițând invitație de participare la către 3 operatori economici, aceștia confirmând primirea ofertelor cu mențiunea "Am primit", numele în clar și semnătura reprezentantului agentului economic; ofertele primite de la participanții la licitație au fost verificate în cadrul procedurii de selecție de oferte pentru conformitate, fiind obținute în acest sens de la aceștia din urma certificatul constatator în copie legalizata și certificate de înregistrare ONRC și în scopuri TVA; rezultatul analizei ofertelor participante a confirmat faptul ca acestea conțin toate datele tehnico-financiare de identificare a achiziției, fiind în concordanta cu cerințele tehnico-financiare din proiectul selectat de Agenția de Plați pentru Dezvoltare Rurala și Pescuit; procedura de licitație s-a finalizat prin alegerea ofertei care îndeplinea punctajul cel mai mare pentru realizarea obiectivelor proiectului, propuse prin studiul de fezabilitate/proiectul tehnic și planul de afaceri.
Mai mult, existenta Certificatului constatator emis de Registrul Comerțului - în original/copie legalizata, împreuna cu certificatul de înregistrare ONRC și în scopuri TVA existente la dosarele de achiziție, respectiv Raportul procedurii coroborate cu existenta unei oferte conforme cap. 4.3. Adjudecarea contractelor de achiziție din Instrucțiunile de achiziții pentru beneficiarii privați ai FEADR, anexa la contractul de finanțare, susține participarea societății la licitație.
În aceste condiții, reclamanta a respectat prevederile Anexei IV din Contract privind îndeplinirea procedurii de achiziție pentru beneficiarii private ai PNDR, eventualele erori de comunicare apărute neputându-i fi imputabile.
Un alt aspect pentru care decizia este nelegala este reprezentat de faptul ca, anterior încheierii contractului de furnizare cu câștigătorul licitației, întreaga documentație fusese verificata și avizata favorabil de Agenție, moment la care nu a fost formulata nicio obiecție în ceea ce privește societățile participante la licitație.
Nu în ultimul rând, reclamanta a subliniat lipsa unei motivări cu privire la existenta culpei sale și a prejudiciului creat.
În privința culpei, s-a arătat că fiecare participant la licitație răspunde pentru datele furnizate, entitatea organizatoare a licitației neavând posibilitatea de a verifica decât în aparență legalitatea actelor primite.
În ceea ce privește prejudiciul, nici prin procesul verbal și nici prin decizie, Agenția nu face nicio referire la acesta, deși potrivit dispozițiilor legale pentru a se putea dispune măsura retragerii finanțării nerambursabile trebuie sa existe și sa fie dovedit un prejudiciu.
Prin Decizia emisa Agenția isi depășește atribuțiile conferite prin lege, făcând aprecieri asupra veridicității ofertei emise de . SRL, conform art. 8 coroborat cu art. 10 din O.U.G. nr. 66/2011 aceasta având obligația de a sesiza organele competente pentru a face cercetări în acest sens.
Cum prin Decizie se arata ca ofertantul . SRL a emis o adresa către Agenție prin care acesta neaga participarea la procedurile de atribuire a achizițiilor, observam ca s-ar crea premisa ipotetica a falsificării ofertei transmise. În nici un caz Agenția nu ar putea sa aprecieze în aceasta situație (neavând atribuții reglementate de lege în acest sens) cu privire la care dintre acte (oferta și adresa de neconfirmare a participării la licitație) ar prezenta adevărata situație de fapt, situație pe baza căreia Agenția sa fie în măsura sa ia o decizie corespunzătoare în acest sens.
Întrucât Agenția a ocolit în mod deliberat îndeplinirea acestei obligații, în speța neexistând vreun act al organelor competente care sa se fi pronunțat asupra veridicității/nevendicitații ofertei emisa de . SRL, instanța de judecată trebuie să constate că respectivele oferte se bucura de prezumție de autenticitate pana la dovada contrară.
Menținerea măsurii de retragere integrala a finanțării nerambursabile nu tine cont de scopul avut în vedere de legiuitor la reglementarea O.U.G. nr. 66/2011.
Întrucât legislația naționala nu prevede în mod expres criterii cu privire la aprecierea noțiunii de "gravitate", precum și exemplificarea cazurilor în care aceasta se considera a fi redusa sau ridicata, în funcție de fiecare neregula posibila (sancțiunea aplicata variind în funcție de gravitatea neregulii), aceasta este lăsata la libera apreciere a autorităților de control, ceea ce poate conduce la apariția unor conduite discreționare a autorităților de control cu privire la existenta abaterii sau cuantumul sancțiunii aplicate.
Mai mult, aplicarea arbitrara a acestora, astfel cum este și în cazul de fata, face ca beneficiarii privați sa fie descurajați în obținerea efectiva și eficienta a absorbției fondurilor europene și sa aplice pentru obținerea unei viitoare finanțări europene, fapt ce deturnează însuși scopul reglementarii O.U.G. nr. 66/2011.
În ciuda inexistentei unei reglementari exprese în aprecierea gravitații abaterilor aferente contractelor de finanțare europene, Curtea de Justiție a Comunităților Europene (Luxembourg) a dat prin jurisprudența formata în decursul timpului anumite repere importante în cadrul aprecierii constrângerilor legate de diferite masuri posibile, arătând în acest sens ca trebuie sa se examineze daca obiectivele urmărite de măsura reținuta sunt de natura sa justifice consecințe economice negative, chiar considerabile, pentru anumiți operatori (cauza C 58/08 The Queen, la cererea V. Ltd sa), reclamanta făcând trimitere la cauza Comissia vs. Partheon.
În consecința, s-a apreciat ca autoritatea nu a avut în vedere la momentul aplicării măsurii criteriile dictate de lege și jurisprudența naționala și europeana, sancționarea reclmantei cu un debit reprezentând totalitatea finanțării nerambursabile acordate putând fi dispusa în măsura în care Agenția aducea argumente solide în ceea ce privește săvârșirea unor nereguli.
Deși autoritatea este obligata sa ia numai acele masuri necesare pentru atingerea scopului urmărit, în speța realizarea absorbției de fonduri europene, reclamanta a apreciat ca o măsură de natură să condiționeze exercitarea dreptului la finanțare de aspecte de forma aparent încălcate, fără o verificare prealabila în amănunt a situației de fapt, excede ceea ce este necesar pentru îndeplinirea scopului pentru care a fost încheiat contractul de finanțare.
Prin urmare, reclamanta a concluzionat că prin argumentele aduse raportat la fiecare aspect verificat de Agenție, susținute prin documente justificative se poate observa ca cele constatate de Agenție nu se încadreze în ipoteza indicata de lege ca fiind nereguli, nefiind îndeplinite cumulativ cele doua condiții exprese, și anume săvârșirea unei abateri de la dispozițiile legale și/sau contractuale și existenta unui prejudiciu produs/eventual; rezilierea unui contract pentru cauze imputabile apărute în cursul implementării acestuia nu poate fi admisa decât în ipoteza existentei unei neexecutări serioase a obligațiilor contractuale, cauza care prin prisma argumentelor arătate mai sus, nu exista în speța; nu s-a dovedit existenta unei deturnări a scopului contractului și a sumelor alocate din contribuția U.E. și a Guvernului României, iar eventualele neajunsuri derivate din efortul de implementare nu pot fi imputate subscrisei și nu pot constitui o baza serioasa și rezonabila care sa justifice rezilierea unui contract ce și-a atins obiectivele din punct de vedere tehnic și funcțional, apreciind ca în speța pretenția Agenției depășește exigentele impuse de legislația comunitara; nu exista în speța nicio incalcare a angajamentelor asumate, ca rezultat al intenției ori neglijentei reclamantei și deci așa-zisele nerespectări în implementarea contractului nu pot fi considerate neregularitati care sa permită Agenției sa rezilieze contractul și sa declanșeze procedura de recuperare a avantajelor acordate.
Cu privire la retragerea integrală a finanțării nerambursabile, reclamanta a arătat că este nejustificata în raport de valoarea sumelor rezultate din presupusele nereguli.
Modalitatea prin care Agenția a inteles sa aprecieze acest procent ca fiind „important" raportat la valoarea Contractului nu este explicata de autoritate, iar cum nu exista prin Contract sau în textele legale aplicabile acestuia dispoziții care sa prevadă determinarea aplicării măsurii de retragere integrala a finanțării, poate fi interpretata doar în sensul ca Agenția și-a rezervat unilateral dreptul de apreciere cu privire la caracterul determinant al valorii generate de presupusa neregula constatata, precum și dreptul de a rezilia contractul de finanțare.
Agenția, în calitate de partener contractual, și-a creat astfel un avantaj disproporționat în raport cu beneficiara reclamantă, dând naștere unui dezechilibru intre drepturile și obligațiile părților contractului, mai ales ca decizia luata nu are suport temeinic sau legal, fiind doar una potestativa.
În plus, s-a arătat că creanța bugetară stabilită în sarcina reclamantei nu are un cuantum corespunzător, adecvat și necesar chiar și în condițiile în care s-ar constata existența unui prejudiciu adus, mai ales ca obținerea reparării prejudiciului este extrem de dificila datorita implicării financiare avute de reclamantă la acest proiect (împrumut bancar pentru obținerea finanțării proprii la proiect).
Nu în ultimul rând, s-a arătat că în cazul de fata nu exista nici măcar pericolul despre care vorbește OUG nr. 66/2011 în definiția neregulii, intrucat scopul și destinația fondurilor atrase urmăresc întocmai clauzele contractuale asumate de beneficiar, nicio dovada contrara nefiind expusa de Agenție în acest sens.
La data de 21.02.2014, reclamanta a depus la dosar o cerere precizatoare prin care a arătat că obiectul cererii de chemare în judecata îl reprezintă anularea deciziei nr._/30.07.2013 emisa de Agenție privind soluționarea contestației nr. 28/03.07.2013; anularea procesului - verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare emis de Agenția nr._/05.06.2013; anularea măsurii de retragere a ajutorului financiar nerambursabil acordat A., în calitate de beneficiar al contractului de finanțare C312C_/06.04.2011; anularea măsurii de reziliere a contractului; anularea măsurii de stabilire în sarcina subscrisei a creanței de 615.538,43 lei; obligarea Agenției la plata cheltuielilor de judecată.
În ceea ce privește solicitarea instanței de a preciza actul prin care s-a dispus măsura rezilierii contractului de finanțare, reclamanta a arătat ca acesta este procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare emis de Agenție sub nr._/05.06.2013.
Pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În motivare, pârâta a arătat, referitor la susținerea reclamantei potrivit căreia instituția pârâtă a avizat favorabil documentația privind achizițiile, că aceasta nu este de natură să atragă nulitatea absolută a actului administrativ.
De asemenea, s-a apreciat ca fiind nefondată și susținerea potrivit căreia toate neregulile constatate prin controlul desfășurat de pârâtă nu sunt produse cu intenție, neexistând o culpa a beneficiarului.
În acest sens, pârâta a precizat că, prin Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, nu a avizat legalitatea șl conformitatea documentației depuse de ofertanți în cadrul procedurii de achiziții, avizul dat reprezentând doar o verificare a efectuării pașilor șl depunerii documentelor impuse prin instrucțiunile de achiziții, corectitudinea desfășurării procedurilor de achiziție și autenticitatea documentației rămânând în sarcina beneficiarului.
În cadrul procedurii de selecție pentru achiziția de semănătoare, s-a constatat că atribuirea contractului către S.C. Agroexpert GmbH a fost realizată incorect, dat fiind că una dintre cele trei societăți care a participat cu ofertă la această achiziție (S.C. AgroAuto Distribution S.R.L.) nu și-a recunoscut oferta.
Valoarea sumei rezultate din neregula la aceste achiziții reprezintă cca. 69,22% din valoarea plăților efectuate pentru beneficiarul . SRL în cadrul contractului C 332C_/06.04.2011.
D. fiind faptul că un procent important din valoarea contractului este afectat de nereguli, s-a aplicat principiul proporționalității, așa cum este reglementat de legislația națională și comunitară.
Justificările beneficiarului în ceea ce privește corectitudinea achizițiilor efectuate pentru remorca de transport și pentru încărcătorul frontal sunt nerelevante și nu sunt susținute de probe suplimentare care să infirme neregulile constatate.
Autoritatea contractanta (. SRL) răspunde în integralitate pentru derularea procedurii de achiziție în mod transparent, bazata pe criterii obiective și fara a tine seama de posibile influente externe, în conformitate cu prevederile legislației naționale privind achizițiile publice.
Contrar celor susținute de reclamantă, pârâta a arătat că, în accepțiunea contractului de finanțare semnat între părți, după momentul încheierii contractului, în etapa verificării dosarelor de achiziții și a eligibilității cheltuielilor propuse spre decontare prin cererea de plată formulată de către beneficiar, poate proceda la respingerea cheltuitelor neeligibile din perspectiva Ghidului solicitantului și a fișei măsurii și poate dispune neavizarea dosarelor de achiziții sau refuzul plății.
Toate aceste constatări sunt considerate fapte intenționate prin care s-a încercat fraudarea bugetului comunității europene și astfel, în conformitate cu legislația comunitară aplicabilă, s-a aplicat principiul proporționalității în conformitate cu prevederile OUG nr. 66/2011.
În ceea ce privește susținerea referitoare la nemotivarea decizia nr. 23.863/30.07.2013, pârâta a arătat că este nefondată întrucât în soluționarea contestației a luat în considerare toate susținerile contestatoarei, dar și situația de fapt, clauzele contractuale și dispozițiile legale concluzionând că nu se impune admiterea contestației și anularea actului administrativ contestat în condițiile în care prin contestația depusă beneficiarul nu aduce argumente valide sau probe care să infirme total situația de fapt reținută inițial prin procesul verbal de constatare.
În plus, A.P.D.R.P. a procedat la motivarea exhaustivă a deciziei, cât și la indicarea în detaliu a temeiului de drept al acesteia.
Referitor la susținerea reclamantei conform căreia actele administrative emise de A.P.D.R.P. sunt nelegale dat fiind faptul că nu avea atribuții în a constata existența unui fals, s-a arătat că ofertanții și implicit beneficiarul răspund în integralitate pentru corectitudinea și legalitatea documentelor prezentate în ofertele depuse la licitație.
Faptul că unul dintre ofertanți nu a confirmat participarea la licitația organizată de reclamantă este un element suficient în sensul dovedirii producerii unei nereguli din perspectiva contractului de finanțare și a dispozițiilor OUG nr. 66/2011.
Pârâta a mai menționat că prezentarea de către beneficiar ca și documente justificative a unor documente false reprezintă o neregulă, iar gravitatea acesteia duce la retragerea ajutorului nerambursabil în conformitate cu prevederile contractului de finanțare, indiferent de decizia DNA, deci dacă neregula a fost săvârșită cu intenție sau nu.
Astfel, încălcarea prevederilor legale sau contractuale reprezintă o neregulă care, dacă se dovedește că a fost săvârșită cu intenție, poate întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni, frauda fiind în mod evident o neregulă săvârșită cu intenție.
Prin urmare, indiferent dacă organele de cercetare penală concluzionează că s-a săvârșit sau nu o infracțiune, autoritatea competentă în gestionarea fondurilor comunitare sesizată cu abateri de la legalitate este obligată să ia măsurile prevăzute de lege într-o astfel de situație.
În ceea ce privește susținerea că în emiterea actelor administrative a căror anulare se solicită A.P.D.R.P. a încălcat dispozițiile OUG nr. 66/2011 în ceea ce privește principiul proporționalității, pârâta a arătat că, în raport de situația de fapt avută în vedere la momentul emiterii procesului verbal de constatare, măsura declarării ca neeligibilă a finanțării aferente achizițiilor realizate de beneficiar este justificată.
Situația de fapt reținută în procesul verbal de constatare reprezintă o dovadă clară a unei nereguli comise în mod intenționat care a afectat întregul contract de finanțare.
Invocând jurisprudență CJUE, pârâta a menționat că obligația de recuperare a fondurilor UE intervine automat la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 și urm. C.pr.civ., OUG nr. 13/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2006; Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, disponibil pe site-ul www.apdrp.ro sau www.madr.ro; HG nr. 224/2008; contractul de finanțare nr. C 332C_/06.04.2011; OUG nr. 74/2009; OUG nr. 66/2011; HG nr. 875/2011; Legii nr. 554/2004.
În dovedire, pârâta a depus la dosar un set de înscrisuri, în copie.
Reclamanta . SRL a formulat răspuns la întâmpinare prin care a precizat că nu are drept obligație verificarea autenticității, conformității și legalității documentației aferente ofertelor din cadrul procedurii de achiziții.
Afirmația Agenției conform căreia nu și-ar fi îndeplinit obligația prevăzuta în contract, referitoare la a se asigura ca toate documentele utilizate în cadrul implementării proiectului sunt autentice, este nedovedita în condițiile în care actele din dosarul de licitație sunt legale și complete în concordanta cu condițiile de accesare a finanțării nerambursabile, veridicitatea documentelor fiind atestata pentru conformitate de fiecare participant în parte.
De asemenea, parata susține în mod eronat faptul ca doua dintre societățile participante la licitație nu isi recunosc participarea intrucat doar . a trimis adresa de înstiintare a Agenției cu privire la neparticiparea societății la licitație.
De asemenea, s-a arătat că în situația în care Agenția demonstrează nelegalitatea procedurii prin referire la conduita unei terțe persoane, iar nu la cea a părți contractate, nu poate fi reținută existența vreunei clauze contractuale care să-i permită acesteia rezilierea contractului, cu atât mai mult cu cât singura proba administrata în acest sens este adresa ofertantei ., infirmata de înscrisurile existente la dosar și vizate de reprezentanți ai Agenției.
Referitor la susținerea Agenției în sensul ca aceasta emite numai un aviz de principiu pentru achizițiile de servicii, produse și lucrări, s-a arătat că pe de o parte Agenția susține ca nu are atribuții în a aviza legalitatea documentației depuse de beneficiar în etapa aprobării finanțării, însă, pe de alta parte, ulterior aprobării, aceeași Agenție susține ca are competente în a se pronunța daca una dintre societățile licitatoare au participat sau nu la licitație.
Totodată, reclamant a reiterat faptul că simpla negare privind participarea la licitație din partea . nu reprezintă un element suficient pentru producerea neregulii invocate.
Cu privire la procedura de licitație de semănătoare Agenția invoca transmiterea adresei nr. 3194/04.02.2013 către participantul . pentru a i se comunica detalii cu privire la participarea acestuia la procedura organizata de A..
Cu toate acestea, Agenția nu depune la dosar nici adresa nr. 3194/04.02.2013 și nici răspunsul transmis de . SRL la aceasta adresa.
Nu în ultimul rând, pentru a se constata existenta, chiar și a unui prejudiciu eventual produs bugetului UE sau bugetelor naționale, însăși jurisprudența formata pe baza actelor normative emise susțin indispensabilitatea existentei unei verificări prealabile efectuate de către statele membre, prin organele sale abilitate, verificări care constau în luarea unor masuri pentru cercetarea presupuselor nereguli.
Referitor la susținerea paratei prin care afirmă ca și-ar fi motivat decizia de soluționare a contestației, reclamanta a precizat că motivarea „exhaustiva" a deciziei se rezuma la a prelua cele menționate în procesul-verbal de constatare a neregulilor, menționându-se ca „justificările beneficiarului în ceea ce privește corectitudinea achizițiilor efectuate pentru semănătoare sunt nerelevante și nu sunt susținute de probe suplimentare care sa infirme neregulile constatate, drept pentru care aceste argumente nu pot fi reținute".
Reclamanta a mai susținut că și-a îndeplinit obligația de diligență, profesionalism și corectitudine în executarea contractului încheiat, neputând fi ținută răspunzătoare pentru conduita culpabila a unor terțe persoane.
Totodată, nu se poate admite ca măsura rezilierii Contractului este temeinica de vreme ce autenticitatea și veridicitatea adresei emise de . nu a fost în prealabil tranșata de către organele competente în materie, având în vedere ca Agenția nu are aceasta competenta.
Opinam în consecința ca luarea de către Agenție a măsurii de reziliere a Contractului este vădit abuziva și arbitrară, fara sa se fi stabilit inițial în cauza în ce măsura A. este culpabila în ceea ce privește ofertele vizate și fara a se fi stabilit inițial caracterul nereal al acestora.
Nu în ultimul rând, prin actele administrative atacate nu s-a reținut de către Agenție ca reclamanta a creat "în mod artificial condițiile necesare pentru a beneficia de plați și a obține un avantaj care contravine obiectivele schemei de sprijin", astfel cum este prevăzut de art. 5 alin. 3 din Regulamentul Comisiei CE nr. 1975 privind Normele de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 a Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a eco-conditionalitatii raportat la masurile de sprijin pentru dezvoltarea rurala.
Susținerea pârâtei conform căreia recuperarea fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor, fara a fi necesara demonstrarea vreunui prejudiciu nu poate fi reținută în condițiile în care Agenția, nici prin procesul verbal și nici prin decizie, nu face nicio referire la acesta, deși potrivit dispozițiilor legale, pentru a se putea dispune măsura retragerii finanțării nerambursabile trebuie sa existe și sa fie dovedit un prejudiciu, pe de parte, iar pe de alta parte nu face nici dovada existentei vreunei nereguli ce ar putea fi reținuta în sarcina A..
Instanța a încuviințat pentru părți administrarea probei cu înscrisurile atașate la dosar, apreciind-o ca fiind concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei.
Analizând probele administrate în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheieat la data de 03.06.2013 înregistrat sub nr. 16.761/05.06.2013 (f. 38-46) emis de pârât, s-a stabilit în sarcina reclamantei o creanță bugetară în cuantum de 615.538,43 lei. În motivare, s-a reținut, referitor la achizițiile de utilaje, că în cadrul procedurii de selecție pentru achiziția de semănătoare, dosarul de achiziție cuprinde:
. nr. 55/10.05.2011 și oferta nr. 070-05/11.05.2011 cu valoarea de 136.900 euro;
. – invitația nr. 57/10.05.0211 și oferta nr. 226/12.05.2011 cu valoarea de 136.935 euro;
. SRL – invitația nr. 56/10.05.2011 și oferta nr. 124/12.05.2011 cu valoarea de 137.000 euro;
Prin Raportul de selecție nr. 69/20.05.2011 comisia de evaluare a desemnat câștigătoare oferta . valoare de 136.900 euro.
În verificările efectuate, APDRP a transmis (prin poștă, sub formă de scrisoare recomandată cu confirmare de primire) adresa nr. 3194/04.02.2013 însoțită de copii ale ofertelor prezentate în dosarul achiziției cultivator la societățile necâștigătoare în cadrul procedurii de selecție.
Prin comunicarea nr._/18.02.2013 înregistrată la APDPR cu nr. 4625/18.02.2013 . precizează: „prin prezenta vă facem cunoscut faptul că ofertele anexate către … S.C. A. C. PREST SRL nu au fost emise de firma noastră. De asemenea vă precizăm faptul că noi nu am comercializat și nu comercializăm echipamentele respective”.
La nivelul CRPDRP 1 N-E Iași a fost efectuată verificarea menținerii eligibilității proiectului finanțat prin Program FEADR cu titlu „Achiziție de utilaje pentru activități auxiliare producției vegetale la . SRL” – beneficiar . SRL, pentru co-finanțarea Comunității în sensul că nu a suferit modificări substanțiale în perioada de monitorizare de la data plății finale realizate de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, conform contractului de finanțare C312C_/06.04.2011. (…)
(…)
La data prezentului control beneficiarul nu are 6 angajați cu normă întreagă, prin urmare punctajul nu poate fi acordat.
Astfel, în urma analizării documentelor referitoare la criteriul de selecție S2, respectiv la locurile de muncă nou create prin implementarea proiectului FEADR, echipa de control BCPF a constatat în urma analizării statelor de plată și a extrasului REVISAL că beneficiarul . SRL a încheiat, după finalizarea proiectului, contracte individuale de muncă cu 6 angajați, toți cu normă de 2 h/zi.
Contractele de muncă aferente unui număr de șase persoane nu sunt încheiate pentru prestații cu normă întreagă conform art. 112 din Codul muncii, așa cum este menționat și în Cererea de Finanțare, ci sunt încheiate cu fracțiune de normă de două ore pe zi (07.30 – 09.30). Astfel, echipa de control ex post a considerat faptul că a fost încălcat criteriul de selecție „S2 – Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă la 25.000 euro investiți în funcție de tipul solicitantului” (…).
Prin urmare punctajul obținut de către . SRL la data raportului de selecție era de 51.097 puncte, în prezent beneficiarul însumând un total de 41.097 puncte. În urma consultării Raportului de selecție Măsura 312 (…) se constată că proiectul depus de beneficiarul . SRL a fost selectat la poziția 803 din totalul 814 proiecte selectate, ultimul proiect selectat având 51.044 puncte din totalul de 1780 proiecte depuse, prin urmare se constată nerespecatrea criteriului de selecție S2 prin diminuarea punctajului la un total de 41.097 ducând la neselectarea proiectului. »
A mai reținut emitentul actului contestat și următoarele:
« Având în vedere aspectele prezentate la Capitolul 5, respectiv răspunsurile primite de la două societăți ofertante care indică faptul că au fost folosite oferte neautentice în cadrul a două dintre achiziții, se poate trage concluzia că nu au fost respectate art. 1 (2), 1 (4) din Anexa I Prevederi generale, precum și prevederile Anexei IV la Contract, punctele 4 și 4.1.
Prin folosirea a 2 oferte neautentice, achizițiile de cultivator și încărcător forntal nu au fost efectuate cu respectarea prevedrilor Instrucțiunilor de achiziții pentru beneficiari privați ai PNDR (Anexa IV la contractul de finanțare), adică pe baza a 3 oferte conforme, astfel că achizițiile respective sunt afecate de nereguli așa cum sunt acestea definite în OUG nr. 66/2011, art. 2(1).
În urma aprobării Notei de descoperire a unei nereguli și de fundamentare pentru desfășurarea unui control IRD 0.1 nr. 6958/11.03.2013 (…) rezultă faptul că beneficiarul . a încheiat, după finalizarea proiectului, contracte individuale de muncă cu 6 angajați activi, toți cu normă de 2 h/zi.
(…)
D. urmare, echipa de control constată faptul că suspiciunea de neregulă semnalată prin Nota de descoperire (…) se confirmă, astfel se dovedește nemenținerea eligibilității proiectului C312C_/06.04.2011 – „Achiziție de utilaje pentru activități auxiliare producției vegetale la . SRL finanțat prin FEADR, prin nerespectarea Criteriului de Selecție „S.2 – Proiecte care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă la 25.000 euro investiți în funcție de tipul solicitantului” și propune recuperarea ajutorului financiar nerambursabil acordat prin Contractul de Finanțare C312C_.»
Reclamanta a formulat contestație împotriva procesului – verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 16.761/05.06.2013, admisă în parte prin decizia nr. 23.863/30.07.2013 emisă de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, în sensul «Contestația nr. 28/03.07.2013 formulată de . SRL (…) se admite în parte, cuantumul debitului stabilit prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 16.761 din data de 05.06.2013 se menține, beneficiarul având un debit de 615.538,34 lei, la care se adaugă dobânzile și penalitățile de întârziere, calculate conform prevederilor legale în vigoare. Măsura admiterii în parte este dispusă întrucât la data emiterii prezentei decizii beneficiarul a procedat la remedierea aspectelor referitoare la îndeplinirea criteriului de selecție S2, prin urmare prevederile din procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._ din data de 05.06.2013 care fac referire la criteriul de selecție mai sus menționat, se anulează. În ce privește măsura recuperării integrale a debitului aceasta se menține având în vedere obligativitatea aplicării de către subscrisa a principiului proporționalității, aplicarea acestui principiu făcându-se prin raportare la valoarea cumulată a achizițiilor afectate de nereguli, acestea reprezentând cca. 69,22% din valoarea integrală a finanțării. » (f. 17-27)
A reținut autoritatea de soluționare a contestației în motivare, între alte aspecte, că justificările beneficiarului în ceea ce privește corectitudinea achizițiilor efectuate pentru cultivator și încărcător frontal sunt nerelevante și nu sunt susținute de probe suplimentare care să infirme neregulile constatate, drept pentru care aceste argumente nu pot fi reținute; însă acesta a făcut dovada remedierii deficienței constate privind îndeplinirea criteriului de selecție S2.
În drept, la art. 2 alin. 1 lit. a), j) și n) din OUG nr. 66/2011 se definesc neregula ca fiind “orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit;” (lit.a), noțiunea de creanțe bugetare rezultate din nereguli ca fiind “sumele de recuperat ca urmare a constatării unei nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora;”, iar principiul proporționalității astfel „orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv;” (lit.n).
Mai reține Curtea disp. art. 21 alin. 19 - 21 din OUG nr. 66/2011, texte potrivit cărora “(19) Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. (20) Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare/Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare constituie titlu de creanță și se emite în vederea stingerii acestei creanțe. (21) Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare trebuie să conțină următoarele elemente: denumirea autorității emitente, data la care a fost emis, datele de identificare a debitorului sau a persoanei împuternicite de debitor, cuantumul creanței bugetare stabilite în urma constatărilor, motivele de fapt, temeiul de drept, numele și semnătura conducătorului autorității emitente, ștampila autorității emitente, posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestației și autoritatea la care se depune contestația, mențiuni privind punctul de vedere al debitorului și poziția exprimată de structura de control competentă, ca urmare a aplicării prevederilor alin. (14) și (15).”.
În plus, disp. art. 46 alin. 1 și 2 din OUG nr. 66/2011 prevăd că “(1) Împotriva titlului de creanță se poate formula contestație în condițiile prezentei ordonanțe de urgență. (2) Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătura dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ, în condițiile legii.”, iar potrivit art. 50 alin. 1 din același act normativ „Autoritatea publică emitentă a titlului de creanță în aplicarea prevederilor art. 21 se va pronunța prin decizie motivată cu privire la admiterea, în tot sau în parte, a contestației sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestației sau a completării acesteia conform art. 48 alin. (1), după caz.”.
Față de cele de mai sus, apreciază Curtea că nu este întemeiat motivul de anulabilitate invocat de partea reclamantă sub aspectul pretinsei omisiuni de motivare de către autoritatea emitentă a deciziei de soluționare a contestației, în ceea ce privește argumentele pe care le invocase în apărare.
Din analiza în concret a deciziei în discuție rezultă că autoritatea de soluționare a contestație a arătat motivele în fapt și în drept pe care le-a avut în vedere în soluționare, indicând raționamentul pe care l-a urmat în stabilirea chestiunilor esențiale ridicate de cauza dată, respectiv premisele care susțineau existența neregulii imputate și argumentația sancțiunii aplicate.
În aceste condiții, instanța nu se găsește în vreo imposibilitate de a analiza actul administrativ litigios, luând cunoștință de ceea ce a avut în vedere autoritatea/instituția publică pârâtă la momentul emiterii acestuia.
Or, deși autorității îi revine obligația de a-și motiva decizia pe care o emite, nu se poate aprecia din analiza disp. art. 50 ale OUG nr. 66/2011 că o astfel de obligație presupune a se răspunde în concret și în parte fiecărui argument susținut sau imaginat de petent, ci doar de a lămuri în fapt și în drept aspectele esențiale asupra cărora poartă contestația, anume existența neregulii și cuantumul corecției financiare/creanței bugetare stabilite.
Nemulțumirea petentului în ceea ce privește consistența factuală și legală a motivării expuse de autoritatea/instituția publică, inclusiv temeinicia și legalitatea argumentelor pe care aceasta le aduce în susținerea actului său administrativ, nu se echivalează unei pretinse omisiuni de motivare imputabile autorității, ci reprezintă critici la adresa legalității și temeiniciei actului administrativ.
Totodată, Curtea nu apreciază ca reprezentând un motiv întemeiat de anulare a actelor administrative litigioase faptul că la un moment dat, în etapa operațiunilor de verificare a documentelor justificative prezentate de beneficiar în vederea soluționării cererilor de rambursare, acestea au fost soluționate favorabil, pentru ca ulterior acestui moment, într-o procedură de reverificare pentru a se analiza existența unor posibile nereguli, se constată pretinse deficiențe în ceea ce privește documentația prezentată de beneficiar în susținerea cererilor de rambursare.
Astfel, disp. art. 31 alin. 1 din OUG nr. 66/2011 prevăd că “Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi reluată de aceeași sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora.”, iar potrivit art. 45 alin. 1 din același act normativ “Dreptul de a stabili creanța bugetară se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului, comunicată oficial de către Comisia Europeană/donatorul public internațional prin emiterea declarației finale de închidere, cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public internațional prevăd un termen mai mare.”.
Pe cale de consecință, câtă vreme legea admite activitatea de reverificare intervenită în cadrul termenului de prescripție, nu se poate identifica sub acest aspect vreun motiv de anulabilitate a actelor administrative litigioase.
Cu toate acestea, Curtea apreciază ca fiind întemeiată cererea de chemare în judecată în ceea ce privește motivul imputat referitor la pretinsa folosire în cadrul procedurii de selecție pentru achiziția de «semănătoare» a unei oferte neautentice, prin aceasta susținându-se de autoritatea publică faptul că procedura ar fi fost efectuată cu nerespectarea prevederilor Instrucțiunilor de achiziții pentru beneficiarii privați ai PNDR (Anexa IV la contractul de finanțare), adică pe baza a 3 oferte conforme.
Astfel, în raport de proba cu înscrisuri administrată în cauză, instanța apreciază că, în vederea derulării procedurilor în discuție, reclamanta a acționat în conformitate cu dispozițiile cap. 4.3. – Adjudecarea contractelor de achiziție din Instrucțiunile de achiziții pentru beneficiarii privați ai FEADR, anexă la contractul de finanțare, în sensul că a transmis invitația de participare la licitație către 3 operatori economici care au confirmat primirea ofertelor.
Ofertele primite de la participanții la licitație au fost verificate în cadrul procedurii pentru conformitate, fiind obținute de la aceștia certificatul constatator în copie legalizată și certificate de înregistrate ONRC și în scopuri TVA.
Aceste oferte au fost analizate constatându-se că ele conțin toate datele tehnico-financiare de identificare a achiziției, fiind în concordanță cu cerințele din proiectul selectat de APDRP.
Curtea apreciază că în cauză nu a fost săvârșită o neregulă, în sensul art. 2 alin. 1 lit. a) din OUG nr. 66/2011, în condițiile în care la verificarea documentelor depuse de S.C. AgroAuto Distribution S.R.L. în cadrul ofertelor nu s-au constatat indicii privind existența unor neconcordanțe, nereguli, de natură să determine autoritatea contractantă să efectueze verificări suplimentare în privința ofertelor depuse de acești participanți la procedura de achiziție. În acest sens, din actele dosarului rezultă a fi îndeplinite obligațiile ce au revenit reclamantei. Astfel, aceasta a transmis invitație de participare la licitație către 3 operatori economici, inclusiv către S.C. Agroauto Distribution S.R.L., recepționând ofertele acestora, cu documentația aferentă.
De altfel, pârâta APDRP nu a precizat în cuprinsul actelor administrative contestate în ce a constat inacțiunea beneficiarului, din care rezultă neregula reținută prin procesul-verbal a cărui anulare se solicită, respectiv care sunt demersurile pe care trebuia să le facă reclamanta, în calitate de autoritate contractantă, pentru a stabili autenticitatea ofertei depusă de această societate și care sunt elementele pe baza cărora reclamanta ar fi trebuit să se îndoiască de autenticitatea ofertei respective.
Existența ofertei care, din înscrisurile depuse, rezultă că aparține societății menționate - AgroAuto Distribution S.R.L., precum și celelalte înscrisuri depuse conform documentației de atribuire și anume certificatul constatator emis de Registrul Comerțului, certificatul de înregistrare ONRC și în scopuri TVA îndreptățeau reclamanta, în calitate de autoritate contractantă, să considere că este o ofertă conformă și că sunt respectate prevederile Instrucțiunilor de achiziții pentru beneficiarii privați ai PNDR potrivit cărora aceste achiziții trebuie să se desfășoare pe baza a 3 oferte conforme.
Potrivit pct. 4.1. – Prevederi Generale din Instrucțiuni de achiziții pentru beneficiarii privați ai PNDR (Anexa IV la Contractul de finanțare), « Ofertele conforme reprezintă oferte comparabile, care răspund cerințelor esențiale din punctul de vedere al performanțelor și parametrilor tehnici din caietele de sarcini, proiectul tehnic și cererea de oferte al obiectului acestora și al valorii și sunt transmise de către operatori economici, verificabile de către experți evaluatori. Se consideră că procedura de selecție de oferte este respectată în situația în care se prezintă cel puțin 3 oferte conforme în cazul aplicării procedurii de selecție de oferte.»
Din proba cu înscrisuri administrată în cauză nu a rezultat că la momentul derulării procedurii, cu ocazia verificării ofertei depuse de S.C. Agroauto Distribution S.R.L. au fost identificate elemente care să conducă la constatarea că această ofertă nu îndeplinește condițiile prevăzute de pct. 4.1. din Instrucțiuni și, în consecință, nu reprezintă o ofertă conformă.
Printre prevederile contractuale a căror încălcare o invocă pârâta se numără și dispozițiile art. 1 alin. 4 din Anexa I la contractul de finanțare, conform cărora «beneficiarul trebuie să implementeze Proiectul cu maximum de profesionalism, eficiență și vigilență în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat și în concordanță cu acest contract.»
Lipsa oricăror indicii cu privire la neconformitatea ofertei în discuție, la momentul desfășurării procedurii de achiziție publică, exclude încălcarea acestor prevederi contractuale, neputându-se considera că reclamanta nu a dat dovadă de vigilență în implementarea proiectului și că a avut o conduită defectuoasă în derularea contractului de finanțare constând în nerespectarea obligațiilor contractuale, conduită la care se face referire în întâmpinare.
Mai susține pârâta că verificarea privind autenticitatea documentației aferente ofertelor din cadrul procedurii de achiziții și conformitatea și legalitatea acestor oferte este obligația exclusivă a beneficiarului.
Într-adevăr, beneficiarului îi revine această obligație, dar în condițiile în care executarea obligației prin verificarea documentelor depuse de ofertanți nu a dus la identificarea unor elemente referitoare la neautenticitatea unei oferte, beneficiarul nu poate porni de la prezumția că ofertele depuse nu sunt autentice, pentru a întreprinde demersuri suplimentare în scopul stabiliri autenticității acestora și asigurării corectitudinii desfășurării procedurii.
Contrar aprecierii pârâtei, neconfirmarea de către unul dintre ofertanți a participării la licitație nu este un element suficient în sensul dovedirii producerii unei nereguli din perspectiva contractului de finanțare și a dispozițiilor OUG nr. 66/2011, cât timp din verificarea documentelor depuse de ofertantul respectiv nu a rezultat că aceste documente nu provin de la societatea care a depus respectiva ofertă și nici alte elemente de natură să ducă la concluzia nerespectării Instrucțiunilor privind achizițiile publice pentru beneficiarii PNDR.
Observând ansamblul conduitei autorității publice, Curtea poate concluziona că aceasta a confundat neregula cu suspiciunea de neregulă, argumentându-și eronat neregula pretins identificată prin prisma considerațiilor prezentate în actele contestate, câtă vreme ceea ce se prezintă nu este o neregulă, ci doar o supiciune de neregulă, în contextul eronatei aplicări nu doar a dispozițiilor OUG nr. 66/2011, ci și ale Codului de procedură civilă.
Mai subliniază Curtea că aspectul opus de autoritatea de verificare beneficiarului privat a fost că, în ciuda existenței și a prezentării unor înscrisuri corespunzând formal noțiunii de “ofertă”, înscrisuri ce apăreau a fi fost emise de S.C. Agroauto Distribution S.R.L., totuși în contextul în care societatea menționată nu le recunoaște ca fiind emise, acele înscrisuri nu ar trebui să producă efecte juridice.
Altfel spus, din moment ce pretinsul emitent al înscrisurilor în discuție nu le recunoaște ca aparținându-i emiterea lor, dar existența fizică, în concret, a înscrisurilor nu este contestată, singura concluzie logică degajată dintr-o astfel de situație de fapt este că în legătură cu acele înscrisuri se ridică o problemă de falsificare, adică o fraudă în sensul art. 2 alin. 1 lit. b) din OUG nr. 66/2011, înțelegând prin aceasta “infracțiunea săvârșită în legătură cu obținerea ori utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, încriminată de Codul penal ori de alte legi speciale”, căci Codul penal incriminează, atât în vechea, cât și în noua sa reglementare, infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Or, disp. art. 8 din OUG nr. 66/2011 prevăd că “(1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să sesizeze de îndată DLAF și organele de urmărire penală în cazul constatării unor indicii de fraudă sau de tentativă de fraudă. (2) În cazul în care, ca urmare a sesizării menționate la alin. (1), organul de urmărire penală transmite cazul spre soluționare instanțelor de judecată, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene are obligația luării următoarelor măsuri până la pronunțarea deciziei definitive a instanței privind caracterul penal sau nepenal al faptei încriminate: a) pentru beneficiarii privați suspendă aplicarea prevederilor contractului/deciziei/ordinului/acordului de finanțare și în mod subsecvent suspendă plata/rambursarea tuturor sumelor solicitate de beneficiar; b) pentru beneficiarii publici suspendă plata/rambursarea tuturor sumelor solicitate de beneficiar aferente contractului economic pentru care a fost formulată sesizarea. (3) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dreptului autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene de a lua măsuri privind suspendarea plăților/rambursărilor către beneficiari în baza prevederilor cuprinse în contractele/deciziile/ordinele/acordurile de finanțare. În acest caz, la solicitarea beneficiarului, se poate aplica drept măsură subsecventă și suspendarea aplicării prevederilor contractelor/deciziilor/ordinelor/acordurilor de finanțare în vederea prelungirii perioadei de implementare a acestora.”.
Totodată, art. 45 alin. 2 din OUG nr. 66/2011 prevede că “În cazul în care existența creanței bugetare depinde de existența unei fapte penale, respectiv a unei fraude, și a fost sesizat/sesizată DLAF/Agenția Națională de Integritate - ANI, autoritățile competente prevăzute la art. 20 suspendă de drept emiterea titlului de creanță până la obținerea deciziei definitive a instanței privind caracterul penal sau nepenal al faptei incriminate și dispun aplicarea măsurilor asiguratorii prevăzute la art. 40 alin. (1), cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8 alin. (2).”.
Or, în cauză autoritatea publică a trecut direct la emiterea titlului de creanță, fără a aștepta finalizarea procedurii descrise la disp. art. 8 și 45 din OUG nr. 66/2011.
În plus, APDRP nu a argumentat motivul pentru care efecte juridice ar trebui să producă doar declarațiile ulterioare ale S.C. Agroauto Distribution S.R.L., înlăturându-se orice efecte juridice recunoscute ofertei ce apare a fi fost inițial emisă de respectiva societate.
De asemenea, în cauză este evident că problema ridicată de autoritatea emitentă APDRP este aceea a existenței unei «fraude», ca specie particulară a «neregulii», căci nu se contestă existența fizică a înscrisurilor depuse cu titlu de ofertă, ci realitatea emitentului lor, ceea ce este echivalent, după cum s-a arătat mai sus, unui fals în înscrisuri sub semnătură privată, existând din partea autorității publice suspiciuni de recunoaște că ștampila și semnătura indicate ca emanând de la S.C. Agroauto Distribution S.R.L. ar aparține în mod real societății menționate și reprezentanților legali sau convenționali ai acesteia.
Disp. art. 304 NCPC, având marginalul Denunțarea înscrisului ca fals, prevăd că “(1) Dacă cel mai târziu la primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces una dintre părți declară că acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii, ea este obligată să arate motivele pe care se sprijină. (2) Dacă partea care folosește înscrisul nu este prezentă, instanța va ordona ca aceasta să se prezinte personal pentru a lua cunoștință de denunțarea înscrisului ca fals, să depună originalul și să dea explicațiile necesare. (3) Judecătorul poate ordona prezentarea părților chiar și înainte de primul termen de judecată, dacă partea declară, prin întâmpinare, că scrierea sau semnătura sa este falsificată. (4) În cazuri temeinic justificate, părțile pot fi reprezentate prin mandatari cu procură specială.”.
Or, în cauză, după cum se observă din poziția procesuală a părții pârâte, aceasta nu a procedat la denunțarea înscrisurilor menționate ca fiind false, ci s-a limitat doar la o probă contrară în vederea înlăturării lor, aceasta nefiind însă suficientă câtă vreme existența fizică a înscrisului nu a fost contestată.
În plus, odată cu depășirea termenului la care este prezentat înscrisul folosit în proces, intervine în condițiile art. 185 NCPC decăderea din dreptul de denunțare a înscrisului ca fals, căci, spre deosebire de vechea reglementare a Codului de procedură civilă de la 1865, unde nu era indicat un moment procesual până la care poate interveni înscrierea în fals, noul Cod de procedură civilă limitează dreptul părții interesate de acționa în acest sens, după cum rezultă din dispoziția expresă a art. 304 alin. 1 NCPC.
Este cert că în cauză APDRP a cunoscut existența fizică a înscrisurilor menționate încă anterior sesizării instanței, asumându-și consecința de a rămâne în pasivitate față de proba cu înscrisuri ce a fost solicitată spre administrare de partea adversă și care constituia de altfel esența procesului.
După cum arată art. 249 NCPC sarcina probei incumbă celui ce face o susținere în cursul procesului.
În raport de aceste considerente, Curtea constată că în cauză nu a fost dovedită de partea pârâtă realitatea săvârșirii unei nereguli, în sensul art. 2 alin. 1 lit. a) din OUG nr. 66/2011, astfel că nu se susțin concluziile APDRP din actele administrative litigioase, acestea urmând a fi anulate, respectiv: - în parte decizia APDRP nr._/30.07.2013, căci nu este contestată de reclamantă soluția autorității sub aspectul constatării remedierii deficienței privind criteriul de selecție S2; - în tot procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare emis de APRDP sub nr._/05.06.2013. Totodată, în mod corespunzător, Curtea va înlătura obligația reclamantei de plată a sumei de 615.538,43 lei și dispoziția de a „înceta valabilitatea contractului de finanțare”.
În aceste condiții, neputând fi validate, față de cele deja arătate, actele administrative litigioase, nu se mai impune a se analiza și motivul de anulare privind proporționalitatea unei sancțiuni ce nu își găsește un temei în lege.
În ce privește cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată, reține Curtea că potrivit disp. 451 alin. 1 NCPC „Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.”, disp. art. 453 alin. 1 NCPC prevăzând că „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.”.
Fiind admisă acțiunea, Curtea reține culpa procesuală a APDRP în declanșarea procedurii finalizate prin infirmarea parțială a apărărilor expuse de autoritatea pârâtă, astfel că o va obliga la plata către reclamantă a sumei de 3050 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv taxă judiciară de timbru (chitanța . nr. 134134CR/23.09.2013 – f. 5) și onorariu de avocat (factura nr. 87/28.01.2014 și extras de cont – f. 310-311).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. A. C. PREST S.R.L., cu sediul procesual ales pentru comunicare actelor de procedură la Cabinet de Avocat M. B. în București, ., ., ., sector 5, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, cu sediul în București, .. 43, sector 1.
Anulează în parte decizia nr._/30.07.2013.
Anulează în tot procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/05.06.2013, precum și măsurile de retragere a ajutorului financiar nerambursabil, a măsurii de reziliere a contractului și a măsurii de stabilire în sarcina reclamantei a creanței de 615.538,43 lei.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 3.050 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 noiembrie 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
M. D. E. S.
Red../thred. MD
4 ex. / 11.01.2015
| ← Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG... | Pretentii. Decizia nr. 6974/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
