Pretentii. Decizia nr. 6938/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 6938/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-09-2014 în dosarul nr. 6799/3/2013
DOSAR NR. _
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI-SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 6938
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 30.09.2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: H. P.
JUDECĂTOR: M. N.
JUDECĂTOR: C. P.
GREFIER: E. S. M.
Pe rol se află soluționarea recursului civil declarat de recurenta-pârâtă ADMINISRAȚIA S. 3 A FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr. 2844/16.04.2014, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C. F., având ca obiect „pretenții - taxă de poluare.”
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-reclamant, prin avocat D.-P. M.-N., care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsind recurenta-pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la data de 22.09.2014, prin serviciul registratură, intimatul-reclamant a depus la dosar o cerere de lăsare a dosarului la sfârșitul ședinței de judecată, iar recurenta-pârâtă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în temeiul art. 411 alin. 1 C.p.c., după care:
La interpelarea Curții, avocatul intimatului-reclamant arată că nu mai are cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Avocatul intimatului-reclamant solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2844/16.04.2014, Tribunalul București – Secția de C. Administrativ și Fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul C. F., în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a S. 3 București; a obligat pârâta Administrația Finanțelor Publice a S. 3 București să restituie reclamantului suma de 2479 lei reprezentând taxă specială auto, cu dobânda fiscală aferentă de la data plății taxei (17.03.2008) și până la data restituirii efective; a obligat pe pârâtă la plata dobânzii fiscale aferente sumei de 4075 lei de la 17.03.2008 până la 31.07.2008; a obligat pârâta Administrația Finanțelor Publice a S. 3 București la plata sumei de 39,3 lei către reclamantă reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCURESTI, în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI SECTOR 3 A FINANȚELOR PUBLICE, prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a AFP Sector 3, cu consecința obligării Administrației Fondului pentru Mediu la plata sumei de 4075 lei, către reclamant, reprezentând taxa pe poluare, respingerea cererii privind acordarea dobânzii si a cheltuielilor de judecata.
În motivarea recursului, recurenta-pârâtă a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică.
Astfel, în ceea ce privește respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Administrației Finanțelor Publice Sector 3, instanța de fond, în mod greșit, a reținut faptul că aceasta este emitentul actului administrativ fiscal în baza căruia au fost calculate taxele de poluare.
Având in vedere faptul ca taxa pe poluare achitata de petent, nu se face venit la bugetul de stat aflat in administrarea organului fiscal Administrația Finanțelor Publice Sector 3, conform dispozițiilor art.16 din O.G. nr. 92/2003, nu exista nici un raport juridic fiscal, privind încasarea acestei taxe de poluare așa cum greșit a reținut de instanța de fond prin sentința recurată.
Pentru considerentele expuse mai sus, recurenta-pârâtă a solicitat modificarea sentinței atacate, in sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a AFP Sector 3, cu consecința obligării Administrației Fondului pentru Mediu la restituirea taxei solicitate de către petent.
Cu privire la netemeinicia sentinței, privind obligarea AFP Sector 3 la restituirea către petent a sumei de 2479 lei, achitata de către acesta cu titlu de taxa pe poluare, a arătat faptul ca plata efectuata a fost legal incasata de către Trezoreria statului sector 3 pentru Administrația Fondului pentru Mediu, la data plații fiind in vigoare O.U.G. nr.50/2008, privind taxa de poluare si H.G. nr. 686/2008, privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 50/2008.
Totodată, a considerat că instanța de fond trebuia să circumstanțieze corect si legal cadrul legislativ, atunci cand a dispus analizarea dispozițiile legale prevăzute de O.G. nr. 50/2008, precum si susținerile reclamantului care (asa cum rezulta din considerentele sentinței) susține ca perceperea taxei de poluare ar incalca dispozițiile din Tratatul Institutiv al Comunității Europene, instanța de fond in mod greșit pronunțând o sentința fara a dispune o abordare cu particularizare stricta la speța, prin administrarea probatoriului propus de către parti si fara sa constate ca exista diferența de regim juridic intre taxa de poluare si fosta taxa de prima "înmatriculare.
De asemenea, recurenta-pârâtă a învederat faptul ca, potrivit legislației naționale in vigoare la data plații taxei de poluare, aceasta taxa speciala trebuia achitata cu ocazia primei inmatriculari in România, atat pentru autovehiculele noi, indiferent de proveniența acestora, producție interna sau achiziții din afara tarii, cat si pentru autovehicule la mana a doua, achiziționate dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau din afara spațiului comunitar, chiar daca acel autovehicul a mai fost inmatriculat in circulație in tara de proveniența.
Totodată, instanța de fond nu a reținut că AFP Sector 3 a acționat în baza unui act normativ cu putere de lege, emis conform dispozițiilor Constituției de către autoritățile publice abilitate.
În ceea ce privește obligarea pârâtei AFP Sector 3 la plata dobânzii conform art. 124 din O.G. nr. 92/2003, a învederat instanței de recurs faptul ca aceasta cerere ar fi trebuit respinsa ca neîntemeiata intrucat, prin cererea de chemare in judecata, reclamantul a solicitat dobânda legala, ce se aplica in raporturile civile, nu dobânda fiscala in temeiul art. 124 din O.G. nr. 92/2003.
Referitor la obligarea pârâtei AFP Sector 3 la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 39,3 lei, a arătat faptul ca, in conformitate cu dispozițiile art.274 C.pr.civ., partea care a pierdut procesul poate fi obligata sa suporte cheltuielile ocazionate de proces, insa, prin aceasta, trebuie ca partea care a pierdut procesul sa se afle in culpa procesuala, sau, prin atitudinea sa in cursul derulării procesului, sa fi determinat aceste cheltuieli.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 indice 1 C.Pr.Civ., OUG nr.50/2008 privind taxa pe poluare, HG nr.686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG 50/2008, Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, OMFP nr. l 899/2004 privind procedura de restituire a sumelor de la buget.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată, prin raportare la motivele de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:
Pe fondul cauzei, Curtea reține că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale, reținând că taxa pe poluare a fost introdusa prin OUG nr. 50/2008, care a suferit modificări prin OUG nr. 108/2008, OUG nr. 208/2008, OUG nr. 117/2009, OUG nr. 118/2010.
OUG 50/2008 a fost abrogata prin legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, act normativ in vigoare la data la care reclamantul s-a adresat paratei cu cererea de restituire a taxei.
Potrivit art. 4 din acest act normativ ” (1) Obligația de plata a taxei intervine:
a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul in România;
b) la repunerea in circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 si 8;
c) la reintroducerea in parcul național a unui autoturism, in cazul in care, la momentul scoaterii sale din parcul național, i s-a restituit ultimului proprietar valoarea reziduala a taxei, in conformitate cu prevederile art. 7;
(2) Obligația de plata a taxei intervine si cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, in România, asupra unui autovehicul rulat si pentru care nu a fost achitata taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările si completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule si care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementarilor legale in vigoare la momentul înmatriculării.”
Alineatul (2) a fost suspendat prin alineatul din Ordonanța de urgenta nr. 1/2012, începând cu 31.01.2012 pana la 01.01.2013.
Reclamantul a achitat taxa pentru emisii poluante, la data de 17.03.2008, când erau suspendate dispozițiile art.4 alin.2, prin OUG nr.1/2012, astfel încât, ca urmare a suspendării dispozițiilor alin.2 a art. 4 din lege, se păstrează regimul stabilit prin OUG nr. 50/2008 și implicit caracterul discriminatoriu al acestei reglementări, constatat prin jurisprudența CJUE, taxa fiind datorata numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare in România, nu si pentru cele care au fost deja înmatriculate in România si care sunt deja in circulație.
Prin urmare, în mod corect a reținut prima instanță că, la acest moment, considerentele Curții de Justiție a Uniunii Europene din Cauza C-263/10, cauza N. raman actuale, fiind menținuta discriminarea intre vehiculele de ocazie cumpărate din alte state membre si vehiculele de ocazie având aceeași vechime si aceeași uzura de pe piața naționala.
Față de aceste considerente, Curtea urmează să respingă recursul ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta-pârâtă ADMINISRAȚIA S. 3 A FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, cu sediul în București, sector 2, .. 13, împotriva sentinței civile nr. 2844/16.04.2014, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C. F., cu domiciliul ales în București, sector 6, ., ., .>ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.09.2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
H. P. M. N. C. P. E. S. M.
Red. și dact. Jud. H.P./gref. E.S.M./4 ex.
| ← Anulare act administrativ. Hotărâre din 23-06-2014, Curtea de... | Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG... → |
|---|
