Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 3474/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3474/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-12-2014 în dosarul nr. 4782/2/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI-SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3474
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 16.12.2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: H. P.
GREFIER: E. S. M.
Pe rol se află soluționarea cererii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul U. I., având ca obiect „OUG nr. 24/2008”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul, prin consilier juridic J. M., cu delegație la fila 7 din dosar, lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La interpelarea Curții, consilierul juridic al reclamantului arată că nu mai are cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Consilierul juridic al reclamantului solicită admiterea acțiunii, constatarea pentru pârât a calității de lucrător al Securității, întrucât aceasta a participat activ la supravegherea informativă a persoanei care este titularul dosarului, dirijând surse în apropierea acestuia pentru a obține informații din viața personală și concepțiile politice ale acestuia.
În concluzie, consideră că au fost încălcate drepturile la libera exprimare și la viața privată, drepturi fundamentale recunoscute de Constituția României.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București Secția VIII C. administrativ și fiscal C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat instanței să constate că pârâtul U. I. a avut calitatea de lucrător al Securității.
În motivarea acțiunii se arată că prin cererea nr.P_/10/16.12.2011 adresată C.N.S.A.S. de către domnul B. O., se solicita verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului la care petentul au avut acces în temeiul art. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008.
Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. Dl/1/2306/10.09.2013, precum și al înscrisurilor atașate acțiunii, domnul U. I., având gradul de plutonier major în cadrul Inspectoratului Județean Gorj, Postul de Miliție Berlești(1970-1975), a participat activ la supravegherea informativă a unui agricultor, închis la colonia de muncă “Culmea” în perioada 1959-1962, iar după punerea în libertate a fost supravegheat informativ pentru a I se cunoaște atitudinea și concepțiile actuale, dosarul fiind închis în 1981, prin decesul titularului.
Pârâtul a dirijat sursele “I.” Ș.” Giugaru I.” “Aposteanu” și “S.” în scopul obținerii informațiilor din viața privată a urmăritului și poziția acestuia față de politica regimului de stat.
Din documentele de mai sus se poate observa implicarea ofițerului în acțiunea informativă deschisă asupra titularului dosarului invocat anterior. Important este faptul că simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără cunoștința și fără acordul acestora și pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată.
Precizează reclamanul că definiția legală a noțiunii de lucrător nu presupune situațiile în care respectivele persoane (ofițeri, subofițeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceștia suprimau sau îngrădeau
Ca atare, reclamantul susține că pârâtul, prin activitățile desfășurate, a îngrădit drepturile și libertățile fundamentale, garantate de legislația din acea vreme. Astfel, în speța dată, îngrădirea drepturilor s-a produs în momentul în care ofițerul a dirijat surse informative în intimitatea persoanelor urmărite, să furnizeze informații despre comentariile și legăturile acestora. "
În concluzie, activitățile desfășurate de către domnul C. G., în calitate de angajat al fostului Minister de Interne, a îngrădit dreptul la libera exprimare, prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice.
Pentru argumentele prezentate anterior, reclamantul consideră că sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008 pentru a se putea constata calitatea de „lucrător al Securității".
În probațiune, reclamantul a solicitat încuviințarea dovezii cu înscrisuri.
Pârâtul a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată.
Arată pârâtul că nu a luat nicio măsură față de numitul B. C., neîntreprinzând nicio acțiune de natură a încălca acestuia dreptul la liberă exprimare, cum susține reclamantul prin acțiunea de față.
La dosarul înaintat de CNSAS există 7 note informative din care rezultă că anumite persoane discutau cu numitul B. C. despre activitatea acestuia în general și transmiteau notele către Postul de Miliție Berlești, însă nu rezultă din acest dosar că pârâtul i-ar fi îngrădit numitului B. C. vreun drept, motiv pentru care pârâtul solicită respingerea acțiunii de față.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea constată întemeiată acțiunea de față și în consecință, constată că pârâtul a avut calitatea de lucrător al Securității.
Pentru a hotărî astfel, curtea ia act că verificarea pârâtului a avut ca temei legal cererea nr.P_/10/16.12.2011, adresată C.N.S.A.S. de către domnul B. O., prin care, în temeiul art. 1 alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, se solicita verificarea sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I_ (cotă C.N.S.A.S.), context în care procedura desfășurată de instituția reclamantă este legală.
Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, legiuitorul stabilește în cuprinsul cerințele ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru reținerea acestei calități, respectiv:
a) în perioada 1945-1989, să fi avut calitatea de ofițer/subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, condiție îndeplinită, raportat la prevederile Legii nr. 21 din 1969 privind organizarea și funcționarea Miliției, coroborate cu cele ale Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 457 din 26 aprilie 1972, ce statuează că organele de Miliție aveau, în mediul rural, atribuții pe linia muncii de Securitate;
b) în calitatea menționată la pct. a), să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Documentele semnate olograf în dosarul fond informativ nr. I_ atestă fără dubiu faptul că pârâtul U. I., în calitate de plutonier adjutant în cadrul Inspectoratului Județean Gorj, Postul de Miliție Berlești, a contribuit în mod direct la instrumentarea acțiunii de urmărire informativă desfășurată de organele de Securitate asupra titularului acestui dosar.
Este de subliniat că urmărirea informativă a titularului B. C. a pornit de la necesitatea de a cunoaște “atitudinea și concepțiile actuale” ale acestuia, rezultând din sarcinile trasate surselor dirijate de pârât interesul pentru concepțiile politice ale urmăritului, concepțiile cu privire la politica economică, politica internă și externă, vizitele făcute de conducătorii de partid și de stat în țara noastră și în alte țări și invers.
În raport de aceste aspecte este evident că măsurile de urmărire informativă, întreprinse împotriva titularului dosarului analizat, constiuie imixitiuni în dreptul la viața privată și la liberă exprimare nepermise într-un stat de drept, cât timp aceste imixtiuni au avut ca scop reprimarea dreptului la liberă exprimare și sancționarea oricărei alte convingeri de ordin politic decât cea impusă de statul totalitar comunist.
Concluzionând că pârâtul a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, respectiv dreptul la viața privată, consacrat de art.33 din Constituția României din 1965, art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, dreptul la liberă exprimare, prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, curtea va admite acțiunea reclamantului și va constata că pârâtul a avut calitatea de lucrător al Securității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea privind pe reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, sector 3, .. 33-35, în contradictoriu cu pârâtul U. I., cu domiciliul în ., județ Gorj.
Constată că pârâtul a avut calitatea de lucrător al Securității.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.12.2014.
Președinte, Grefier,
H. P. E. S. M.
Red. H.P./4 ex.
| ← Pretentii. Decizia nr. 6938/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 3174/2014. Curtea de... → |
|---|
