Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 2470/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2470/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 569/2/2014
DOSAR NR._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2470
Ședința publică de la 24 septembrie 2014
Curtea compusă din:
Președinte P. C.
Grefier M. C.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul B. I., având ca obiect „acțiune în constatare – OUG nr. 24/2008”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin consilier juridic G. T., cu delegație la fila 54 dosar, și pârâtul B. I., prin avocat M. E., cu împuternicire avocațială la fila 53 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că reclamantul a comunicat la data de 23.09.2014, prin serviciul „registratură”, relațiile solicitate de instanță.
Reclamantul, prin consilier juridic, înmânează un exemplar al notei de relații.
Pârâtul, prin avocat, arată că a luat la cunoștință de răspunsul reclamantului.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri și excepții de formulat, probe de administrat, declară deschise dezbaterile.
Reclamantul, prin consilier juridic, solicită admiterea acțiunii urmând a se constata că sunt îndeplinite condițiile pentru stabilirea calității de lucrător al Securității pentru pârât. Arată că în calitatea sa de căpitan și sef serviciu al Inspectoratului Județean de Securitate Călărași a desfășurat activități prin care a îngrădit dreptul unei persoane, un pastor adventist.
Pârâtul, prin avocat, arată că acțiunea e pornită în baza unor documente arhivate în evidențele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității care arată că ceea ce a făcut el a fost o activitate de incluziune în problema cultelor, mai ales a Adventiștilor de Ziua a Șaptea, cult interzis de Constituție în acea perioadă. În momentul în care sesizarea referitoare la B. Ș. a sosit s-au luat măsuri de verificare care nu pot fi încadrate în acele măsuri care potrivit definițiilor date de ordonanță s-ar încadra la incluziune nepermisă în viața privată sau în libertatea de conștiință a persoanei sau în libertatea religioasă. Măsurile pe care le-a luat au fost în concordanță cu apărarea siguranței naționale, măsuri care vizau activități ilegale, imorale. Consideră că supravegherea persoanei urmărite nu a putut aduce atingere libertății de conștiință a acelei persoane.
Curtea declară închise dezbaterile.
CURTEA,
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata:
La data de 30.01.2014 s-a inregistrat sub nr._ cererea reclamantulului CNSAS care a chemat în judecată pârâtul B. I. pentru ca, prin sentința ce se va pronunța, să se constate calitatea pârâtului de lucrator al Securității.
În fapt, reclamantul arată că prin cererea nr P 5763/11/9.06.2011 adresată C.N.S.A.S. de domnul U. E. D., se solicita verificarea sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului la care petentul a avut acces în temeiul art. 1 alin. 7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008. Astfel, în dosarul nr. I_ (cotă C.N.S.A.S.) solicitat în temeiul legii de către domnul U., pârâtul figurează la filele 1, 11, 34 și 36.
Au fost invocate prevederile art. 1 al 7 si 8 din OUG nr. 24/2008 aprobata cu modificari si completari.
Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/ 1690/28.06.2013, precum și al înscrisurilor pe care le-a atașat acțiunii, domnul B., având gradul de căpitan căpitan și funcția de șef al Serviciului 1 din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Călărași a participat activ la supravegherea informativă a unui pastor al cultului Adventiști de Ziua a Șaptea, aflat în atenția Securității deoarece „la sfârșitul lunii decembrie 1987 a plecat într-o excursie în Franța și a refuzat să mai revină în țară. Ulterior s-au obținut informații din care rezultă că, datorită unor nemulțumiri că nu i se aprobă plecarea soției în Franța, a început să facă comentarii cu caracter tendențios la adresa statului român și să amenințe că se va adresa și la postul de radio autointitulat Europa Liberă."
Astfel, pârâtul a propus avizarea negativă a persoanei urmărite în vederea efectuării unei călătorii turistice în R.F.G. și Franța, deoarece „efectuând o percheziție la domiciliul acestuia, nu s-a găsit mașina de scris, /.../s-au găsit în schimb circa 100 dispozitive și 500 Filme color, care urmau să fie montate în dispozitive, toate reprezentând activități din cadrul Comunităților Adventiste din străinătate. De asemenea, au mai fost ridicate materiale multiplicate prin xerox și 2 biblii aduse din exterior". De asemenea, „pe timpul cât fostul pastor A.Z.S., pe nume C. O., care a emigrat în S.U.A., se afla în Călărași, au fost în relații foarte apropiate și împărtășesc ideile acestuia, susținând că ar vrea să se stabilească și el în străinătate, deoarece îi place viața în Occident și are relații afară".
Măsura propusă de pârât a fost pusă în aplicare așa cum rezultă și din Adresa din data de 09.02.1989: „Raportăm că la data de 02.06.1987 de către Formațiunea de Pașapoarte Călărași s-a avizat negativ solicitarea numitului B. Ș. /.../, de profesie pastor A.Z.S. /.../de a se deplasa ca turist în R.F.G. și Franța /.../ Hotărârea de avizare negativă a fost menținută și după ce B. Ș. a depus memoriu și a fost în audiență la conducerea I.J. Călărași al Ml, însă la 10.12.1989 a ieșit din țară, cererea fiind avizată de S.M.B. ind. 132/S.G."
Ulterior, după stabilirea în străinătate, persoana urmărită „a făcut demersuri pentru reîntregirea familiei, amenințând că se va deda la acțiuni dușmănoase la adresa țării noastre, inclusiv prin intermediul unor posturi de radio străine, dacă nu i se aprobă plecarea din țară soției sale, B. S.". Pentru aceste considerente, pârâtul a aprobat urmărirea prin supraveghere informativă a domnului B.Ș. și desfășurarea următoarelor măsuri informativ - operative: dirijarea rețelei informative „pentru a semnala venirea acestuia în țară și activitățile ce le desfășoară", „pentru a semnala preocupările din exterior ale obiectivului împotriva țării noastre, dacă intră în legătură cu posturile de radio străine reacționare"; „Folosirea mijloacelor speciale (interceptarea corespondenței, n. n.) în caz, pentru a preveni introducerea de materiale sau obiecte care contravin legilor statului nostru"; „Folosirea mijloacelor speciale
Măsura interceptării corespondenței rudelor persoanei urmărite a fost reiterată de pârât prin Adresa către Biroul „S" din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Călărași, din data de 06.04.1989: „Rugăm să folosiți mijloacele specifice de care dispune unitatea noastră pentru a ne trimite date din sursele S cu privire la B.C., . interes operativ: Persoane cu care întreține legături, natura acestora, pregătirea unor întâlniri de natură religioasă, dacă se preocupă de multiplicarea unor materiale religioase și cui le distribuie."
Măsura propusă de pârât a fost pusă în aplicare, așa cum rezultă din nota de recepție a coletului cu produse alimentare expediat din Franța de B. Ș., notă transmisă de U.M. 0647 către U.S. CĂLĂRAȘI la 18.08.1989 (f. 37 din dosarul_ - cotă C.N.S.A.S.), precum și din nota de relații (transcriere corespondență) datată 22.09.1989, în care sunt redate pasaje din scrisoarea trimisă de B. L lui B.Ș. la 22.09.1989.
Se observa implicarea ofiterului in acțiunea informativă deschisă asupra titularului dosarului. Important este faptul că simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără cunoștința și fără acordul acestora șj pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată.
In continuare reclamantul a facut precizari in sensul ca nu este necesar, potrivit legii, ca reclamantul sa fi incalcat intregul sistem juridic ci doar sa fi suprimat sau ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului.
Un angajat al Securității care respectând instrucțiunile din acea vreme ar fi instrumentat un dosar încălcând, pe motive politice, drepturi și libertăți fundamentale stipulate de Constituția de la acea dată, precum și de pactele internaționale, la care ROMÂNIA era parte, respectivul se înscria în sfera lucrătorilor Securității, în sensul OUG nr. 24/2008 cu modificările și completările ulterioare.
Activitatea paratului se remarcă prin acțiunile ce au avut ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Astfel, în speța dată, îngrădirea dreptului la viață privată s-a produs în momentul în care ofițerul a propus avizarea negativă pentru a călători în străinătate a titularului dosarului și interceptarea corespondenței acestuia.
Reclamantul a opinat că activitățile desfășurate de către parat, în calitate de angajat al fostei Securități, au suprimat următoarele drepturi și libertăți fundamentale ale omului, respectiv dreptul la la inviolabilitatea domiciliului, dreptul la secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice, viață privată, prevăzute de art. 32, art. 33 din Constituția României din 1965 și de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice si dreptul la liberă circulație prevăzut de art. 12 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
A considerat ca sunt asigurate conditiile impuse de art. 2 lit a din OUG nr. 24/2008 pentru a se constata calitatea de lucrator al Securitatii.
Paratul a gradul de căpitan și funcția de șef al Serviciului 1 din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Călărași (1987,1989).
A desfasurat activitati prin care a suprimat sau a ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului ca cele indicate mai sus.
In drept, actiunea a fost intemeiata pe disp. art. 1 al. 7 si al. 8, art. 2 lit. a, art. 8 lit. a, art. 11 alin. 1 din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, coroborate cu art. 27 alin. 1 și alin. 5 si art. 35 al. 5 lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, adoptat prin Hotărârea Colegiului Nr. 2/2008, precum si pe dispozitiile articolutui 194 al Codului de Procedura Civila.
În susținerea acțiunii, reclamantul a administrat proba cu înscrisuri, acestea fiind depuse odata cu actiunea.
Paratul a depus la 25.02.2014 intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
A sustinut ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru sesizarea instantei, iar din probele administrate nu rezulta ca ar fi indeplinit activitati concrete de natura a conduce la incalcarea drepturilor fundamentale ale unei persoane.
La 13.03.2014 a fost inregistrat raspunsul la intampinare formulat de catre reclamanta.
La termenul din 30.04.2014 a fost admisa proba cu inscrisuri pentru reclamant dispunandu-se efectuarea unei adrese catre CNSAS pentru a se comunica daca numitul B. S. facea parte din fondul de retea.
Reclamantul a depus adresa de raspuns la 6.06.2014.
La termenul din 11.06.2014 la solicitarea paratului a fost dispusa efectuarea unei noi adrese catre reclamant pentru a se mentiona daca aceeasi persoana mai sus indicata facea parte dintr-una din structurile apartinand de fosta Securitate.
Adresa de raspuns a fost inregistrata la 23.09.2014.
Analizând actele si lucrarile dosarului, instanța reține următoarele:
Având în vedere că pârâtul a avut gradul de căpitan și funcția de șef al Serviciului 1 din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Călărași (1987,1989) este indeplinita conditia prevazuta de art. 2 lit a din OUG nr. 24/2008 privind „calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 – 1989”.
De altfel paratul nu a contestat apartenenta sa la organele de securitate. Paratul a aratat ca instanta nu ar fi fost sesizata corect si ca persoana in cauza nu ar fi formulat o cerere de verificare in conformitate cu prevederile OUG nr. 24/2008 si nu a solicitat sa fie verificata activitatea sa.
Contrar celor sustinute de parat se retine ca la filele 16-17 se afla o procura autentificata la notar prin care numitul B. S. a imputernicit o persoana sa il reprezinte in relatia cu CNSAS, sa solicite doarul intocmit de securitate in ceea ce priveste persoana sa si sa ceara in eventualitatea identificarii unui dosar de urmarire informativa care il vizeaza, deconspirarea informatorilor si ofiterilor care au instrumentat dosarul.
In baza acestei imputerniciri numitul U.E.M. a formulat doua cereri, dintre care cea de la fila 13 din dosar are ca obiect verificarea calitatii de lucrator al securitatii pentru ofiterii si subofiterii care au contribuit la instrumentarea dosarelor.
De asemenea a aratat ca nu a adus atingere in niciun mod drepturilor fundamentale.
A sustinut doar ca a verificat si vizat, in calitatea de sef serviciu, o propunere de avizare negativa, cazul fiind in responsabilitatea ofiterului de caz.
A mai invederat ca nu a efectuaat personal vreo perchezitie si nu a particapat sau avizat o astfel de actiune.
Aceste aspecte nu au relevanta fata de definitia legala a calitatii de lucrator al securitatii de la art. 2 lit a din OUG nr. 24/2008.
Textul indicat nu cerere ca lucratorul sa fi participat efectiv la actiuni de patrunderi in locuinte.
Astfel este suficient ca reclamantul sa fi desfasurat activitati prin care sa fi suprimat sau ingradit drepturi si libertati fundamentale in scopul sustinerii puterii totalitare comuniste.
O atare conditie este indeplinita si atunci cand lucratorul securitatii doar a avizat, ori aprobat rapoarte precum cel de la fila 19 din dosar prin care s-a propus luarea in supraveghere informativa a numitului B. S. in conditiile in care acesta ramasese in straintate si ca facea comentarii cu caracter tendentios la adresa statului roman pentru ca nu i se aproba plecarea sotuiei in Franta si ca se va adresa la postul de radio Europa Libera.
In acelasi raport s-a propus fi folosirea de mijloace speciale de T.O. (tehnica operativa) la domiciliul parintilor, instruirea unor surse.
De asemenea la filele 22-23 din dosar se afla raportul semnat si de catre parat prin care s-a propus avizarea negativa a cererii numitului B.S de a vizita Germania si Franta.
Prin urmare chiar daca nu reclamantul a propus sau aprobat respectiva avizare, doar semnarea raportului ca sef al persoanei care a facut propunerea reprezenta o activitate desfasurata care in final avea drept consecinta ingradirea unui drept fundamental.
Tot paratul este acela care a solicitat folosirea mijloacelor specifice in cazul numitului B.C, tatal numitului B.S., conform adresei de la filele 25-26 din dosar.
Aceasta masura a fost pusa in practica asa cum reiese din notele de relatii si inscrisurile de la filele 27-30 din dosar fiind deschisa corespondenta si coletele numitului B.S si mamei sale.
Prin urmare nu pot fi retinute sustinerile paratului in sensul ca nu ar fi desfasurat activitati prin care sa fi ingradit dreptul la inviolabilitatea domiciliului si a corespondentei si convorbirilor telefonice, drepturi prevazute inclusiv de Constitutia Romaniei din 1965 la art. 32 si 33, precumsi de art. 17 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice in ceea ce-i priveste de B.S, B.L.
Din definitia legala nu este necesar ca paratul sa fi desfasurat efectiv anumite activitati ci este suficient sa fi desfasurat in baza atributiilor sale acele activitati care in final aveau aceeasi consecinta.
Astfel si simpla semnare, contrasemnare, avizare ori aprobare a unor rapoarte, note, adrese este o activitate care ducea la suprimarea ori ingradirea unor drepturi.
Urmarirea persoanei si rudelor numai pentru ca ramasese . si pentru ca dorea intregirea familiei si isi exprima nemultumirea fata de politica statului comunist de a impiedica cetatenii romani de a ramane si a se stabili in alta tara, in special in cele din vestul Europei, nu are nicio legatura cu securitatea nationala, pentru ca masura respectiva sa fie considerata necesara si legitima ingerinta in drepturile fundamentale ale unei persoane.
Activitatea desfasurata de parat se inscrie tocmai in acele atributii ale fostei Securitati pe linia sprijinirii regimului totalitar comunist, indentificand si supraveghind orice persoana care facea afirmatii necorespunzatoare atat la adresa politicii de partid si de stat, care se identifica cu insasi statul totalitar.
Toate aceste activitati se inscriu intre actiunile pe care regimul totalitar comunist le promova in scopul mentinerii regimului si a imaginii pe care acesta dorea sa o promoveze de societate perfecta.
Scopul actiunilor nu era nici pe de parte apararea securitatii nationale ci intimidarea cetatenilor pentru a nu-si exprima nemultumirile fata de politica de partid si de stat, pentru a se crea iluzia existentei unei societati perfecte.
Mai mult dreptul la inviolabilitatea domiciliului, la secretul corespondentei si al convorbirilor telefonice erau drepturi prevazute in Constitutia Romaniei in vigoare la momentul cand paratul a desfasurat activitatile indicate de reclamant in actiune.
Potrivit art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008 prin lucrator al Securitatii se intelege „orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”.
Masurile si actele indeplinite de parat demonstreaza ca acesta a desfasurat activitati care se incadreaza in dispozitiile actului normativ mai sus indicat.
Din conținutul înscrisurilor anterior analizate, rezultă că sunt îndeplinite condițiile art. 2 lit. a, pentru ca pârâtul să fie considerat lucrator al fostei Securități.
Pe cale de consecință, pentru considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 11, rap. la art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008, va admite acțiunea și va constata că pârâtul a avut calitatea de lucrator al Securității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, .. 55-57, sector 3 împotriva pârâtului B. I., cu domiciliul în municipiul Călărași, ., .. 3, ., jud. Călărași.
Constată calitatea de lucrător al Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul B. I., născut la 16.01.1953, în D., jud. G..
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel București - Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.09.2014.
PREȘEDINTE,
C. P. GREFIER,
C. M.
Red. CP (4 ex.)
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1747/2014. Curtea de... | Pretentii. Decizia nr. 3618/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
