Comunicare informaţii de interes public. Legea Nr.544/2001. Decizia nr. 8085/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8085/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-11-2014 în dosarul nr. 2362/93/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.8085
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 03.11.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE M.-C. I.
JUDECĂTOR L. - G. Z.
JUDECĂTOR C. - F. P.
GREFIER D. Ș.
Pe rol se află spre soluționare cererea de recurs formulată de recurentul reclamant F. V. împotriva sentinței civile nr.1706/13.05.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov în contradictoriu cu intimata pârâtă P. DOMNEȘTI PRIN PRIMAR având ca obiect „ comunicare informații de interes public ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul reclamant F. V. personal și intimata pârâtă P. DOMNEȘTI PRIN PRIMAR prin avocat Poncete M. în baza împuternicirii avocațiale ._/2014 pe care o depune la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții că recursul este netimbrat și că intimata pârâtă a fost citată cu un exemplar al motivelor de recurs. Totodată se arată că la data de 24.10.2014 s-a depus din partea recurentului reclamant motivele de recurs în 2 exemplare și arată că recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
Curtea constată că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, conform disp.art. 44 din Legea 544/2001, sens în care revine asupra măsurii dispuse prin rezoluția administrativă ca recurentul reclamant să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Interpelate pe rând, ambele părți prezente, învederează Curții că nu mai sunt alte cereri de formulat.
Curtea încuviințează pentru părți probele administrate în cauză ca fiind utile, pertinente și concludente soluționării cauzei și nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de recurs.
Recurentul reclamant personal solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței recurate, iar pe fondul cauzei a se admite acțiunea așa cum a fost formulată, respectiv a fi obligată intimata pârâtă să răspundă la cererile înregistrate sub nr.10.011/12.09.2012 și nr.17.122/14.09.2012.
Apărătorul intimatei pârâte solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinică, a se avea în vedere că intimata pârâtă a răspuns solicitărilor recurentului reclamant în situația în care au fost informații de interes public. Depune la dosar concluzii scrise.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
1. Sentința obiect al recursului
1.1. Prin sentința civilă nr. 1706/13.05.2014, pronunțată de Tribunalul Ilfov- Secția civilă în dosarul cu nr._ , au fost respinse cererile formulate de reclamantul F. V., în contradictoriu cu pârâta P. Comunei Domnești prin Primar, ca neîntemeiate.
1.2. În considerentele acestei sentințe civile, s-au reținut următoarele:
1.2.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov-Secția civilă la data de 12.10.2012 sub nr. de dosar_, reclamantul F. V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta P. Comunei Domnești, prin Primar, ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea primarului comunei Domnești – B. Ninel C. să răspundă la adresele înregistrate la primărie, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, s-a arătat, în esență, că pârâta, prin Primarul B. Ninel C., refuză nejustificat să i comunice reclamantului răspunsurile la cererile înregistrate sub nr._ din data de 12.09.2012 și nr. 17.122 din data de 14.09.2012, prin care a solicitat să i se comunice dacă s-au soluționat cele soluționat cele solicitate în cererile înregistrate sub nr.menționate mai sus și că, în repetate rânduri, reclamantul a solicitat aceste răspunsuri, însă, cu rea credință și în disprețul legii, pârâtul refuză în mod sistematic să-i comunice cele solicitate.
1.2.2. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov-Secția civilă la data de 07.11.2012 sub nr. de dosar_, reclamantul F. V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta P. Comunei Domnești, prin Primar, ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea primarului comunei Domnești – B. Ninel C. să fie obligat să răspundă la adresele înregistrate la primărie, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, s-a susținut, în esență, că pârâta, prin Primarul B. Ninel C. refuză nejustificat să-i comunice reclamantului răspunsurile la cererile înregistrate sub nr._ din data de 09.10.2012 și nr. 11.303 din data de 09.10.2012, nr._/18.10.2012 și nr._/09.10.2012.
1.2.3. La data de 10.04.2013, prin încheierea civilă nr.262, Tribunalul Ilfov a dispus conexarea dosarului nr._ la dosarul de față nr._ .
1.2.4. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov-Secția civilă la data de 20.11.2012 sub nr. de dosar_, reclamantul F. V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta P. Comunei Domnești, prin Primar, să se dispună obligarea primarului comunei Domnești – B. Ninel C. să răspundă la adresele înregistrate la primărie sub nr._/30.10.2012.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov-Secția civilă la data de 22.11.2012 sub nr. de dosar_, reclamantul F. V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta P. Comunei Domnești, prin Primar, să se dispună obligarea primarului comunei Domnești – B. Ninel C. să răspundă la adresele înregistrate la primărie sub nr._/02.11.2012,_/30.10.2012,_/02.11.2012 și_/ 30.10.2012 .
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 09.02.2012 sub nr. de dosar_, reclamantul F. V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta P. Comunei Domnești, prin Primar, să se dispună obligarea primarului comunei Domnești – B. Ninel C. să răspundă la adresele înregistrate la primărie sub nr. 692/20.01.2012, nr. 694/20.01.2012 și nr. 689/20.01.2012. Prin sentința civilă nr.711/11.02.2013, Tribunalul București a admis excepția de necompetență teritorială și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Ilfov, cererea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov sub nr._ .
Prin încheierile civile nr.379 și nr.380 din data de 08.05.2013, s-a dispus conexarea dosarelor nr._ și nr. 1174/93/ 2013 la dosarul nr._, iar, prin încheierea nr. 363 din data de 6.05.2013, s-a dispus conexarea dosarului nr._ la dosarul nr._ .
1.2.5. În urma analizei actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererile înregistrate la sediul Primăriei comunei Domnești, județul Ilfov, reclamantul F. V. a solicitat următoarele:
- cererea nr._/12.09.2012, nr._/14.09.2012- punerea in executarea unei hotărâri judecătorești, in sensul comunicării unor date referitoare la AS Voința Domnești, a pus in vedere paratei sa prezinte pe ordinea de zi a Consiliului local un proiect de hotărâre privind consilierii locali;
- cererea nr._/30.10.2012 – comunicarea unor documente care ii erau necesare la judecătoria Cornetu, in dosarul nr. 3839/2008 . purtat cu moștenitorii defunctului G. Ș., privind o suprafața de teren „expropriata/confiscata”;
- cererile nr._/02.11.2012,_/30.10.2012, 12.431/ 02.11.2012, nr._/30.10.2012- comunicarea unor date si documente pentru a le depune in dosarul nr. 3839/2008 ; de ce nu se înscriu pe pagina de web declarațiile de avere ale funcționarilor, daca o persoana a fost angajata prin concurs sau prin ce alte procedee in primărie;
- cererile nr. 692/20.01.2012, nr. 694/20.01.2012 nr. 689/20.01.2012-comunicarea de informații din dosarul penal nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Cornetu privind recuperarea unei sume, modul in care a fost exercitata apărarea, comunicarea unor înscrisuri din dosarul penal.
În perioada 2011 – 2013 pârâta a înaintat reclamantului un număr de 32 de adrese cu răspunsuri și informații la solicitări formulate de acesta.
Conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice informații de interes public, iar autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.
În lumina principiului consacrat de art. 31 din Constituția României, dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit, iar autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra activităților publice și a problemelor de interes personal ale acestora.
Acest drept, însă, trebuie exercitat astfel încât să nu aducă atingere vieții intime, familiale și private, valori ocrotite în egală măsură, conform art. 26 din Legea fundamentală.
Pe de altă parte, din coroborarea prevederilor art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 cu dispozițiile cuprinse în Secțiunea 1 din aceeași lege, rezultă că informațiile de interes public se împart practic în două categorii, respectiv informații ce trebuie aduse din oficiu la cunoștința publicului și informații ce pot fi comunicate la cerere, deci care în mod uzual nu sunt făcute publice, deși au acest caracter.
Conform prevederilor art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, prin „informație de interes public” se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației".
Tribunalul, ca prima jurisdicție de contencios administrativ, este obligat ca, in virtutea dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 544/2001, sa cenzureze in ce măsura refuzul explicit ori tacit de a comunica informațiile solicitate de reclamant provoacă acestuia o vătămare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 544/2001.
Tribunalul a mai reținut ca solicitările reclamantului nu se încadrează in sfera de aplicare a Legii nr. 544/2001 deoarece informațiile nu se regăsesc in cuprinsul si sfera de incidenta a art. 2 lit. b) sus citat.
Numai in condițiile in care o persoana nu sesizează o autoritate publica in vederea semnalării unei situații personale sau de interes public care sa impună rezolvarea acesteia in sensul luării unor masuri, imbunatatiri activitati autoritatii etc. ci vizează comunicarea ori solicitarea de informații fara sa se invoce un interes personal ori fara sa se indice expres ca este formulata in nume propriu ori in numele unor colective de persoane, o astfel de cerere se încadrează si se califica ca fiind o solicitare de a obține informații de interes public grefata pe Legea nr. 544/2001.
Existența dosarului nr. 3839/2008 pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect litigiul solicitantului cu alte persoane fizice nu impune exercitarea de către reprezentanții autoritatii locale a obligațiilor a căror reglementare rezulta din legea nr. 544/2001.
Prin urmare, s-a apreciat de prima instanță că, din această perspectivă, dreptul de acces liber la informațiile de interes public exhibat de reclamant prin cererile adresate pârâtei nu a fost vătămat prin faptul ca acesta din urmă nu a răspuns în termenul prevăzut de lege.
In ceea ce privește cererea de comunicare de „copii de pe documente” trebuie avut in vedere că solicitarea în scris a informațiilor de interes public trebuie să permită identificarea informației de interes public și că, însă, în condițiile în care reclamantul vizează pe calea acestei acțiuni chiar realizarea dreptului său, respectiv obligarea pârâtului să-i comunice informațiile solicitate, cererea va fi analizată sub aspectul îndeplinirii cerințelor prevăzute de lege, pentru a i se da curs.
S-a remarcat, apoi, de tribunal că reclamantul nu detaliază solicitarea sa privind AS Voința Domnești și nu indică ce acte urmează a-i fi comunicate, de cine și în ce perioadă au fost încheiate, astfel încât să se poată stabili dacă aceste documente nu sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor, în sensul prevăzut de art. 7 din lege, aceasta cu atât mai mult cu cât ar putea fi vorba de raporturi contractuale, publicitatea acestora poate aduce atingere drepturilor unor terțe persoane.
Din acest punct de vedere cererea reclamantului nu se încadrează în prevederile Legii nr. 544/2001, ci tinde la constituirea de probe în cadrul proceselor aflate pe rolul instanțelor de contencios administrativ ori instanțelor civile.
În această situație, cererea reclamantului nu poate fi primită, aceasta având posibilitatea de a-și formula probe în cadrul proceselor în fața instanțelor respective.
In urma informațiilor ce vor fi primite de la autoritățile locale, reclamantul in calitatea sa de parte in procesul civil sau in procesul penal aflate pe rolul Judecătoriei Cornetu, va putea obține, in condițiile codului de procedura civilă, obligarea autoritatii sau a instituției publice de a pune la dispoziția instanțelor judecătorești copii certificate ale documentelor pertinente si concludente, apreciate ca atare in procedurile judiciare.
Proba materială solicitată de reclamant nu constituie o informație în accepțiunea textului mai sus redat; asta nu duce însă în mod automat la concluzia inaccesibilității ei absolute, atât doar că nu constituie informație de interes public, putând fi însă justificat un interes privat în obținerea, după cum sugerează de altminteri însuși reclamantul, însă nu aceasta este calea care trebuie urmată,
Prin urmare, Legea nr. 544/2001 nu poate fundamenta în mod temeinic cererea de înmânare a unor copii de pe documente in materialitatea lor, astfel că acțiunea reclamantului trebuie respinsă sub acest aspect, însă nu pentru situațiile de excepție din art. 12, ci pentru neîncadrarea în sfera de aplicare a Legii nr. 544/2001.
2. Recursul exercitat în cauză împotriva sentinței civile nr. 1706/13.05.2014 și procedura în fața instanței de recurs
2.1.1. Împotriva acestei sentințe reclamantul F. V., la data de 23.07.2014, a declarat, în termen legal, recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 C.proc.civ., prin care a solicitat ca, în urma admiterii recursului, să se modifice în tot sentința recurată, în sensul admiterii acțiunii, așa cum a fost formulată.
2.1.2. În motivarea recursului, s-a arătat că instanța de fond nu putea să respingă acțiunea pe considerentul că informațiile solicitate nu au caracterul unor informații de interes public, deoarece cererile sunt admisibile, informațiile solicitate fiind de interes public, că instanța de fond nu a analizat în mod corect probele de la dosar, nu și-a exercitat rolul activ conferit de art. 129 alin. 5 din vechiul C.proc.civ. și nu a pronunțat o hotărâre care să respecte cerințele art. 261 C.proc.civ., că instanța nu a acordat ceea ce s-a cerut, conform art. 304 pct. 6 C.proc.civ., că hotărârea instanței de fond cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii, potrivit art. 304 pct. 7 C.proc.civ., că prima instanță a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura și înțelesul lămurit al acestuia, conform art. 304 pct. 8 C.proc.civ., precum și că se impune examinarea recursului sub toate aspectele, în baza art. 3041 C.proc.civ.
2.2. Intimatul, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare.
2.3. În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.
Totuși, la data de 24.10.2014, recurentul-reclamant a depus un act de procedură, intitulat „motive de recurs in extenso”, în care a dezvoltat susținerile făcute în cuprinsul recursului declarat la data de 23.07.2014.
3. Considerentele instanței de recurs care au fundamentat soluția dată în cauză
Analizând recursul declarat, prin prisma motivelor de recurs formulate și observând dispozițiile art.3041 C.proc.civ., Curtea, în raport de actele și lucrările dosarului, apreciază recursul ca nefondat, pentru următoarele considerente:
3.1. În primul rând, constată Curtea că actul de procedură, intitulat „motive de recurs in extenso”, depus de către recurentul-reclamant la data de 24.10.2014, a fost depus cu depășirea termenului legal.
Astfel, se observă că, potrivit mențiunilor inserate în dovada de comunicare a sentinței civile nr. 1706/2014 (fila 112-dosar fond), recurentul-reclamant a primit această hotărâre la data de 16.07.2014.
Or, conform art. 303 alin. (1) C.proc.civ., „Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs”, iar, potrivit art. 303 alin. (2) C.proc.civ., „Termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte”.
Reiese, așadar, că, în speță, recurentul-reclamant era obligat să motiveze recursul într-un termen de 15 zile, stabilit conform art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, care începea să curgă de la data comunicării hotărârii atacate (16.07.2014) și care expira, prin urmare, la data de 1.08.2014, în temeiul art. 101 alin. 1 C.proc.civ.
În aceste condiții, față de dispozițiile art. 103 alin. 1 C.proc.civ., în privința recurentului-reclamant a intervenit decăderea din dreptul de a motiva recursul.
În consecință, Curtea nu este învestită decât cu recursul depus la data de 23.07.2014, așa cum acesta a fost motivat de către recurent la acea dată.
3.2. În al doilea rând, reține Curtea, cercetând motivarea recursului depusă la data de 23.07.2014 [expusă anterior (pct. 2.1.2.)], că singura critică ce ar putea fi încadrată, ținând cont de art. 306 alin. 3 C.proc.civ. și de dezvoltarea făcută, într-unul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C.proc.civ. este aceea referitoare la greșita considerare de prima instanță a faptului că informațiile solicitate nu au caracterul unor informații de interes public.
Într-adevăr, o atare critică, punând în discuție greșita aplicare sau interpretare a unor prevederi ale Legii nr. 544/2001, ar putea fi încadrată în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ., text conform cu care „modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere (…) numai pentru motive de nelegalitate (…) când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”.
3.3. Nu pot fi avute în vedere alegațiile recurentului referitoare la neanalizarea de instanța de fond în mod corect a probelor de la dosar, la neexercitarea de tribunal a rolului activ conferit de art. 129 alin. 5 din vechiul C.proc.civ., la nepronunțarea unei hotărâri care să respecte cerințele art. 261 C.proc.civ., la neacordarea de instanța de fond a ceea ce s-a cerut, conform art. 304 pct. 6 C.proc.civ., la inserarea în hotărârea instanței de fond a unor motive contradictorii și străine de natura pricinii, potrivit art. 304 pct. 7 C.proc.civ., la interpretarea greșită de prima instanță a actului juridic dedus judecății, la schimbarea naturii și înțelesului lămurit al acestuia, conform art. 304 pct. 8 C.proc.civ.
Aceasta întrucât recurentul nu a făcut dezvoltarea acestor motive de recurs, mărginându-se la a le invoca doar formal.
Or, procedând astfel, recurentul împiedică instanța de control judiciar să analizeze dacă aceste critici sunt ori nu sunt fondate în cauză, neputându-se substitui recurentului.
3.4. Or, analizând critica de nelegalitate a sentinței recurate, Curtea constată că ea nu este fondată.
3.4.1. Astfel, în fapt, se observă – ținându-se seama și de prevederile art. 3041 C.proc.civ., incidente cauzei în raport de faptul că sentința atacată nu este supusă apelului- că, prin cererile înregistrate la sediul Primăriei comunei Domnești, județul Ilfov, reclamantul F. V. a solicitat următoarele:
- cererea nr._/12.09.2012, nr._/14.09.2012: punerea in executarea unei hotărâri judecătorești, in sensul comunicării unor date referitoare la AS Voința Domnești, a pus in vedere paratei sa prezinte pe ordinea de zi a Consiliului local un proiect de hotărâre privind consilierii locali;
- cererea nr._/30.10.2012: comunicarea unor documente care îi erau necesare la Judecătoria Cornetu, in dosarul nr. 3839/2008 . purtat cu moștenitorii defunctului G. Ș., privind o suprafața de teren „expropriată/ confiscată”;
- cererile nr._/02.11.2012, nr._/30.10.2012, nr. 12.431/02.11.2012, nr._/30.10.2012: comunicarea unor date si documente pentru a le depune in dosarul nr. 3839/2008, de ce nu se înscriu pe pagina de web declarațiile de avere ale funcționarilor, daca o persoană a fost angajată prin concurs sau prin ce alte procedee în primărie;
- cererile nr. 692/20.01.2012, nr. 694/20.01.2012, nr. 689/20.01.2012: comunicarea de informații din dosarul penal nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Cornetu privind recuperarea unei sume, modul in care a fost exercitata apărarea, comunicarea unor înscrisuri din dosarul penal.
Trebuie reliefat, totodată, că, în prezenta cauză, reclamantul-recurent se plânge de refuzul pretins nejustificat al pârâtului de a răspunde acestor solicitări, întemeiate pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
3.4.2. Or, potrivit art. 2 lit. b) din această lege, „prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației”.
Totodată, conform art. 7 alin. 1 și 2 din Legea nr. 544/2001, „(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile”, „(2) Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunică în termen de 5 zile de la primirea petițiilor”.
De asemenea, potrivit art. 22 din Legea nr. 544/2001, „(1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7. (2) Instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate și să plătească daune morale și/sau patrimoniale. (3) Hotărârea tribunalului este supusă recursului. (4) Decizia Curții de apel este definitivă și irevocabilă. (5) Atât plângerea, cât și recursul se judecă în instanță, în procedură de urgență, și sunt scutite de taxă de timbru”.
Rezultă, din interpretarea coroborată a acestor prevederi legale incidente cauzei, că instanța de contencios administrativ învestită cu o plângere împotriva unui refuz explicit ori tacit de a comunica informațiile solicitate de o persoană trebuie să analizeze dacă este vorba, în sensul legii, despre informații de interes public și dacă refuzul explicit ori tacit de a comunica informațiile solicitate de reclamant provoacă acestuia o vătămare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 544/2001.
3.4.3. Or, în speță, trebuie constatat că, în mod judicios, prima instanță a reținut că, referitor la cererile evidențiate anterior (pct. 3.4.1.), nu sunt îndeplinite cerințele care decurg din interpretarea dispozițiilor legale citate mai sus (pct. 3.4.2.).
Astfel, observă Curtea că, refuzând tacit- prin nesoluționarea în termenul legal a cererilor formulate de către reclamantul-recurent- să îi comunice acestuia date ori acte necesare în dosarul civil nr. 3839/2008, aflat pe rolul instanțelor judecătorești, pârâtul nu a produs o vătămare a drepturilor recurentului-reclamant prevăzute de Legea nr. 544/2001, având în vedere că recurentul-reclamant, în cadrul proceselor în fața instanțelor respective, are posibilitatea de a propune probe și de a solicita efectuarea unor adrese de instanță în vederea obținerii acelor acte, în măsura în care se va aprecia pertinența, concludența și utilitatea acestor măsuri procesuale.
Apoi, referitor la solicitarea reclamantului (recurent) privind AS Voința Domnești, Curtea constată că, în mod corect, având în vedere că, potrivit art. 6 alin. 3 lit. b) din Legea nr. 544/2001, solicitarea în scris a informațiilor de interes public trebuie să permită identificarea informației de interes public, a reținut prima instanță că reclamantul nu detaliază solicitarea sa privind AS Voința Domnești și nu indică ce acte urmează a-i fi comunicate, de cine și în ce perioadă au fost încheiate, astfel încât să se poată stabili dacă aceste documente nu sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor, în sensul prevăzut de art. 7 din lege.
În fine, cu privire la cererile reclamantului (recurent) referitoare la comunicarea de informații din dosarul penal nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Cornetu, modul in care a fost exercitată apărarea, comunicarea unor înscrisuri din dosarul penal nr._, relevă Curtea că, din cercetarea Ecris, se constată că acest dosar penal, în care pârâtul P. Comunei Domnești are calitatea de parte vătămată, inculpați pentru abuz în serviciu în formă calificată fiind două persoane fizice (G. T. și N. V.), a fost finalizat prin sentința pronunțată la data de 3.02.2012, în condițiile în care pronunțarea a fost amânată din data de 20.01.2012 (dată la care au fost înregistrate cererile nr. 689, nr. 692 și nr. 694, formulate de către reclamant) și că, împotriva acestei sentințe penale, recurentul-reclamant din prezenta cauză, F. V., a formulat recurs, care, însă, a fost respins, ca inadmisibil, prin decizia nr. 1261/18.06.2012, pronunțată de Curtea de Apel București -Secția a II-a penală.
Așa fiind, nu se poate considera că, refuzând tacit- prin nesoluționarea în termenul legal a cererilor nr. 689, nr. 692 și nr. 694, formulate de către reclamantul-recurent- să îi comunice acestuia date ori acte necesare în dosarul penal nr._, pârâtul ar fi produs o vătămare a drepturilor recurentului-reclamant.
4. Soluția instanței de recurs și temeiul legal al acesteia
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 312 alin. 1 C.proc.civ., va respinge recursul, ca nefondat, sentința atacată, în limitele criticilor devoluate în condiții procedurale, urmând a fi menținută, ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul reclamant F. V. împotriva sentinței civile nr.1706/13.05.2014 pronunțată de Tribunalul Ilfov în contradictoriu cu intimata pârâtă P. DOMNEȘTI PRIN PRIMAR , ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M.- C. I. L.-G. Z. C.-F. P.
GREFIER
D. Ș.
Jud fond Tribunalul Ilfov
N. M. N.
Red.C.F.P/2 ex
| ← Suspendare executare act administrativ. Hotărâre din... | Refuz soluţionare cerere. Decizia nr. 7410/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
