Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 1704/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2014

Sentința nr. 1704/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-05-2014 în dosarul nr. 461/2/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1704

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 30.05.2014

CURTEA COMPUSĂ DIN:

PREȘEDINTE: V. D.

GREFIER: B. C.

Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul T. C., având ca obiect „constatarea calității de lucrător/colaborator al securității (OUG nr. 24/2008)”.

La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei, se prezintă reclamantul, reprezentat de consilier juridic G. T., care depune delegație de reprezentare la dosar și pârâtul, personal, care se legitimează cu C.I. . nr._, eliberată de Secția 21 la data de 14.12.2004 și valabilă până la data de 03.10.2064, CNP-ul acestuia fiind consemnat în caietul grefierului de ședință.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:

Reclamantul, prin consilier juridic, luând cuvântul solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.

Curtea, deliberând, în baza art. 167 Cod procedură civilă, încuviințează pentru reclamant proba cu înscrisuri, apreciind-o utilă în soluționarea cauzei de față și, față de precizarea reprezentantului reclamantului în sensul că actele au fost deja depuse la dosar, constată această probă administrată.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, Curtea acordă cuvântul părților pe fondul cauzei.

Reprezentantul reclamantului, luând cuvântul, solicită instanței admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, precizând că sunt îndeplinite condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, pentru a se putea constata calitatea de lucrător al securității în ceea ce-l privește pe pârât.

Se mai susține de către reclamant, prin consilier juridic că activitățile întreprinse de pârât în calitate de căpitan în cadrul Direcției Regionale Argeș, Secția Raională Slatina și informațiile furnizate de acesta au vizat îngrădirea dreptului la viață privată și a celui la liberă exprimare precum și dreptul libertăților cetățenești.

Pentru argumentele expuse precum și pentru motivele detaliate pe larg în cuprinsul cererii de chemare în judecată se solicită de către reprezentantul reclamantului să se admită acțiunea așa cum a fost formulată.

Pârâtul, personal, luând cuvântul, solicită instanței respingerea acțiunii așa cum a fost formulată.

Mai susține pârâtul că pentru fapta săvârșită de care se vorbește în acțiune a fost sancționat și pe lângă faptul că a fost amânat în grad trei ani a primit și calificativul „satisfăcător”.

În completare se mai susține de către pârât că persoana urmărită a fost supravegheată din anul 1954, în 1959 a fost arestat iar în anul 1960 a fost eliberat din lipsă de probe. Este evident că motivul supravegherii informative a acestei persoane după data eliberării sale, îl reprezintă de fapt apartenența religioasă a acestuia, din dosarul său reieșind că a fost șef de garnizoană legionar și că intenționează să contacteze legionarii să-i reorganizeze și să organizeze și oastea domnului.

Mai mult, din măsurile întreprinse, susține pârâtul că s-au făcut trei planuri de muncă, planuri care nu au fost aprobate, deoarece probele strânse în dosar au fost în favoarea suspectului precum că nu reprezintă interes pentru națiune și în doi ani dosarul a fost închis.

Mai precizează pârâtul că, în anul 1964 a făcut propuneri pentru închiderea dosarului pentru neconfirmarea suspiciunilor pentru care a fost urmărită respectiva persoană și că pentru această faptă a fost și sancționat.

În încheiere se susține de către pârât că persoana urmărită a fost tratată ca om și nicidecum după istoricul legionar și că prin informațiile furnizate nu a îngrădit dreptului la viață privată, la liberă exprimare precum și dreptul libertăților cetățenești a acestuia.

Curtea, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra acțiunii civile de față,

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.01.2014, sub nr._, reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității a chemat în judecată pe pârâtul T. C. pentru acțiune în constatare calitate de lucrător al Securității.

În motivarea acțiunii s-au arătat în esență următoarele:

Prin cererea nr. P_/10/17.11.2010 adresată C.N.S.A.S. de către domnul R. N. S., s-a solicitat verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului la care petentul a avut acces în temeiul art. 1 alin. 7 și alin. 8 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008. Astfel, în dosarul I_ solicitat în temeiul legii de către domnul R., pârâtul figurează la filele 23-25, 26-27,28-29. Ținând cont de prevederile art. 1 alin. 7 și alin. 8 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cererea formulată este legală.

Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/2048/08.08.2013, precum și al înscrisurilor de la dosar, pârâtul T. C., având gradul de căpitan în cadrul Direcției Regionale Argeș, Secția Raională Slatina, a participat activ la urmărirea informativă a preotului R.C., motivată de faptul că era suspect de activitate legionară, dar mai ales că era suspectat că încearcă reorganizarea grupării . Așa cum rezultă din documentele ce alcătuiesc dosarul acestuia, motivul real al urmăririi respectivului nu a fost generat de apartenența acestuia la mișcarea legionară, aceasta fiind etichetat astfel tocmai pentru a justifica arestarea sa din 1959. Dovada clară a falsei apartenențe la această doctrină o reprezintă faptul că în 1960 respectivul a fost eliberat „din lipsă de probe”. Este evident că motivul supravegherii informative a preotului R.C., după data eliberării sale, îl reprezintă de fapt apartenența religioasă a acestuia. Activitatea desfășurată de pârât în cadrul acestei acțiuni de urmărire a constat în dirijarea surselor și pe lângă preotul aflat în atenția Securității, pentru a-i stabili legăturile de pe raza comunei și pentru a stabili poziția. Astfel, analizând materialele adunate ca urmare a realizării măsurilor propuse, pârâtul a stabilit că persoana urmărită se ocupă cu difuzarea unor cărți cu conținut religios, fapt ce reprezintă, în opinia pârâtului, un motiv de a menține măsura încadrării cu sursele din subordine, în scopul stabilirii caracterului legăturilor pe care domnul R.C. le are cu „cei cărora le-a dat diferite cărți religioase pentru studiu”, precum și pentru documentarea activității acestuia.

Ca urmare, activitatea de dirijare a surselor pe lângă urmărit, efectuată de cpt. T., a fost justificată de motive politice, anume o semnalare potrivit căreia respectivul intenționează să reorganizeze gruparea religioasă . Rețeaua informativă reprezintă principalul mijloc al muncii de securitate. De aceea preocuparea centrală a ofițerilor care lucrează cu rețeaua informativă o reprezintă sporirea capacității acesteia. Astfel, se urmărea formarea unei rețele valoroase, cu largi posibilități de informare, bine amplasată în mediile și problemele ce interesează organele de securitate, cum este cazul în speță. Instruirea rețelei informative trebuie să constituie un proces continuu, în care, printre altele se pune accent pe semnalarea în timp util a informațiilor ce prezintă interes.

Prin urmărirea unor persoane cu ajutorul informatorilor - care erau instruiți cu privire la tipul de informații pe care ar fi trebuit să le obțină, precum și cu privire la modalitatea de obținere a acestora - pârâtul a obținut date referitoare la anturajul, preocupările și viața de zi cu zi a persoanei urmărite.

Din toate documentele arătate mai sus se poate observa implicarea ofițerului în obținerea informațiilor respective. De asemenea, important este faptul că simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără cunoștința și fără acordul acestora si pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată.

Definiția legală a noțiunii de lucrător nu presupune situațiile în care respectivele persoane (ofițeri, subofițeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceștia suprimau sau îngrădeau „drepturi și libertăți fundamentale ale omului”. Din punct de vedere al legiuitorului, este irelevant dacă aceste încălcări sau limitări aveau susținere legală sau regulamentară.

Altfel spus, un angajat al Securității care respectând instrucțiunile din acea vreme ar fi instrumentat un dosar încălcând, pe motive politice, drepturi și libertăți fundamentale stipulate de Constituția de la acea dată, precum și de pactele internaționale, la care România era parte, respectivul se înscria în sfera lucrătorilor Securității, în sensul OUG nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Pârâtul, prin activitățile desfășurate, a îngrădit drepturile și libertățile fundamentale, garantate de legislația din acea vreme. Astfel, în speța dată, îngrădirea dreptului la viață privată s-a produs în momentul în care Securitatea a pătruns în intimitatea persoanei urmărite prin dirijarea surselor din subordine.

Pentru argumentele prezentate anterior, sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008 pentru a se putea constata calitatea de „lucrător al Securității”. Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:

1.Persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945-1989. Or, în speța dată, această condiție este asigurată deoarece, pârâtul T. C. a avut gradul de căpitan (1961-1963), în cadrul Direcției Regionale Argeș, Secția Raională Slatina.

2.în calitatea menționată la punctul 1 să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată prin acțiunile expuse pe larg anterior. Așa cum se poate observa, toate măsurile întreprinse de către pârâtă au încălcat drepturi și libertăți fundamentale ale omului garantate prin legile în vigoare și la acea dată.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe conținutul articolelor art. 1 alin. 7 și alin. 8, art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, coroborate cu art. 27 alin. 1 și alin. 5 și art. 35 alin. 5 lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile articolului 194 al Codului de Procedură Civilă.

În dovedirea acțiunii au fost depuse la dosar înscrisuri: 1.Nota de Constatare nr. DI/I/2048/08.08.2013, aprobată de Colegiul C.N.S.A.S.;

2.Dosarul_ (cotă C.N.S.A.S), f. 23-25, 26-27, 28-29, 52, 53-54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 73, 76;

3.Cererea nr. P_/10/17.11.2010 adresată C.N.S.A.S. de domnul R. N. S.;

Legal citat, pârâtul nu a depus întâmpinare la dosar.

Analizându-se actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/2048/08.08.2013, precum și din înscrisurile de la dosar, reiese că, pârâtul T. C., având gradul de căpitan în cadrul Direcției Regionale Argeș, Secția Raională Slatina, a participat activ la urmărirea informativă a preotului R.C., motivată de faptul că era suspect de activitate legionară, dar mai ales că era suspectat că încearcă reorganizarea grupării . Așa cum rezultă din documentele ce alcătuiesc dosarul acestuia, motivul real al urmăririi respectivului nu a fost generat de apartenența acestuia la mișcarea legionară, aceasta fiind etichetat astfel tocmai pentru a justifica arestarea sa din 1959. Dovada clară a falsei apartenențe la această doctrină o reprezintă faptul că în 1960 respectivul a fost eliberat „din lipsă de probe”. Este evident că motivul supravegherii informative a preotului R.C., după data eliberării sale, îl reprezintă de fapt apartenența religioasă a acestuia. Activitatea desfășurată de pârât în cadrul acestei acțiuni de urmărire a constat în dirijarea surselor și pe lângă preotul aflat în atenția Securității, pentru a-i stabili legăturile de pe raza comunei și pentru a stabili poziția. Astfel, analizând materialele adunate ca urmare a realizării măsurilor propuse, pârâtul a stabilit că persoana urmărită se ocupă cu difuzarea unor cărți cu conținut religios, fapt ce reprezintă, în opinia pârâtului, un motiv de a menține măsura încadrării cu sursele din subordine, în scopul stabilirii caracterului legăturilor pe care domnul R.C. le are cu „cei cărora le-a dat diferite cărți religioase pentru studiu”, precum și pentru documentarea activității acestuia.

Activitățile desfășurate de către pârâtul T. C., în calitate de angajat al fostei Securități, au îngrădit următoarele drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislație în vigoare la acea dată: dreptul la viață privată - art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Față de considerentele de fapt și de drept învederate mai sus, instanța reține că acțiunea este fondată, astfel că o va admite și va constata calitatea pârâtului T. C., de lucrător al Securității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, .. 55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul T. C., cu domiciliul în București, .. 94-100, ., ., sector 6.

Constată calitatea pârâtului T. C., născut la data de 03.10.1931, în Gheboaia, ., fiul lui A. și E., de lucrător al Securității.

Cu recurs în 15 de zile de la comunicare la ÎCCJ, recursul se depune la C..

Pronunțată în ședință publică azi, 30.05.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

V. D. B. C.

Red. DV

Tehnored. CB

4 ex./04.10.2014-

← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 8832/2014....		Pretentii. Decizia nr. 3647/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI →

Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 1704/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 1704/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI