Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 4997/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4997/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-06-2014 în dosarul nr. 29147/3/2012
DOSAR NR. _
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI-SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 4997
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 16.06.2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: H. P.
JUDECĂTOR: A. G. F.
JUDECĂTOR: L. E. F.
GREFIER: E. S. M.
Pe rol se află soluționarea recursului civil declarat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr. 5728/21.11.2013, pronunțată de Tribunalul București, Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. 2 O. S.R.L., având ca obiect „obligare emitere act administrativ.”
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că recurenta-pârâtă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 242 alin. 2 C.p.c., după care:
Curtea, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția de contencios administrativ și fiscal sub nr._, astfel cum a fost precizată, reclamanta . SRL în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii a Municipiului București a solicitat să se constate îndeplinirea la data de 31.12.2012 a condițiilor prevăzute de OUG nr. 30/2011 și OMFP nr. 2604/2011 privind achitarea debitelor restante și să se dispună obligarea pârâtei să emită o decizie de anulare a penalităților și anulare a 50% din majorările de întârziere cu care reclamanta figura scadente, precum și scăderea tuturor dobânzilor, penalităților și majorărilor generate de refuzul nejustificat de emitere a deciziei, calculate de la data de 31.12.2012 și până la data de 25.07.2012,data introducerii cererii de chemare în judecată.
S-a arătat de către reclamantă, în motivarea acțiunii, că a depus la pârâtă cererile înregistrate sub nr._/21.12.2011, nr._/29.12.2011 și nr._/29.12.2011, însă aceasta nu a emis vreun răspuns, motiv pentru care a depus potrivit disp. art. 7 din Legea nr. 554/2004 o plângere prealabilă, prin care i-a solicitat să constate îndeplinirea condițiilor cumulativ prevăzute de OUG nr. 30/2011 și, pe cale de consecință, să emită decizia de scădere a majorărilor și a penalităților. A menționat reclamanta că, ulterior, fără a răspunde solicitărilor sale, pârâta a emis decizia de impunere nr._/05.01.2012 prin care a recalculat dobânzi și penalități la TVA, în sumă de 142.820 lei, sumă indisponibilizată în conturile sale curente.
Au fost atașate acțiunii, în copie, cererile înregistrate sub nr._/21.12.2011, nr._/29.12.2011 și nr._/29.12.2011, plângere prealabilă, balanță, OMFP nr. 2604/2011.
Legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare și nici nu a fost reprezentată la dezbateri.
A fost încuviințată proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.5728 din 21.11.2013 Tribunalul București a admis în parte acțiunea reclamantei și în consecință, a obligat pârâta să soluționeze cererile depuse de reclamantă sub nr._/21.12.2011, nr._/29.12.2011 și nr._/29.12.2011, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pentru a dispune astfel, tribunalul reține că reclamantul a adresat pârâtei cererile înregistrate sub nr._/21.12.2011, nr._/29.12.2011 și nr._/29.12.2011 prin care i-a solicitat să se constate îndeplinirea la data de 31.12.2012 a condițiilor prevăzute de OUG nr. 30/2011 și OMFP nr. 2604/2011 privind achitarea debitelor restante, cu consecința stornării majorărilor și penalităților.
Potrivit disp. art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 „ Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public” iar potrivit art. 2 alin. 2 „se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal ”.
Conform art. 70 alin. 1 din Codul de procedură fiscală „ Cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare”.
Constată tribunalul că pârâta nu a facut dovada vreunor motive care să o fi împiedicat să soluționeze cererile reclamantei în cele 45 de zile edictate de lege și nici până în acest moment, potrivit competențelor legale.
În condițiile în care termenul legal în care pârâta era obligată să emită un răspuns în sensul celor arătate a fost depășit, acțiunea reclamantei apare ca întemeiată, astfel că, în temeiul art. 1, art. 8 și art. 18 din Legea nr. 554/2004, tribunalul a dispus obligarea pârâtei să soluționeze cererile depuse de reclamantă sub nr._/21.12.2011, nr._/29.12.2011 și nr._/29.12.2011, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Împotriva sentinței civile anterior menționate a declarat recurs pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice București.
In motivarea căii de atac, recurenta arată că de la data de 01.01.2014 reclamanta . SRL nu se mai regăsește in lista contribuabililor mijlocii administrați de către Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii București, in prezent fiind administrat de către Administrația sectorului 3 a Finanțelor Publice, prin urmare Administrația Sectorului 3 a Finanțelor Publice este competenta, incepand cu data de 01.01.2014, sa soluționeze orice cerere cu privire la societatea reclamanta.
Recurenta invoca excepția rămânerii fara obiect a cererilor reclamantei prin care se solicita obligarea paratei la emiterea unei decizii de anulare a penalităților si de anulare a 50% din majorările de intarziere cu care reclamanta figura ca fiind scadente, precum si obligarea la scăderea tuturor dobânzilor, penalităților si majorărilor generate de refuzul de emitere a deciziei, calculate de la data de 31.12.2012 si pana la data de 25.07.2012.
Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii a transmis răspuns societății reclamante ca urmare a cererilor depuse de aceasta.
Urmare cererii reclamantei înregistrate sub nr._/21.12.2011 (fila 3 din documentația anexata recursului), Serviciul evidenta pe plătitor persoane juridice din cadrul Administrației Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii, a trimis societății e-mailul (filele 1, 2,6) prin care i se comunica faptul ca aceasta nu a îndeplinit condițiile privind achitarea debitelor restante si prin urmare nu poate beneficia de scutirea cu 100% a penalităților de intarziere si reducerea cu 50% a majorărilor de intarziere, anexând fisa sintetica finala.
Cererea inregistrata sub nr._/29.12.2011 (fila 12) a fost soluționata prin emiterea Deciziei de impunere nr._/05.01.2012 (fila 10). De asemenea, Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii a efectuat cu societatea si o corespondenta pe mail cu privire la adresa nr._/29.12.2011 (fila 9).
In ceea ce privește adresa inregistrata sub nr._/29.12.2011 (fila 32), aceasta a fost soluționata prin adresa nr._/08.03.2012 (fila 21). Desi in cuprinsul acesteia din urma este menționata din eroare adresa nr._/29.12.2011, in realitate era vorba despre adresa nr._/29.12.2011, astfel cum se poate observa din motivarea si răspunsul organului fiscal. De asemenea, ca urmare a cererii nr._/29.12.2011 organul fiscal a emis decizia de impunere nr._/28.02.2012 si deciziile de impunere nr14550.1/05.03.2012, nr._/05.03.2012, nr._.1 -30/05.03.2012 (filele 34-65).
F. de aspectele mai sus sesizate, recurenta afirmă ca solicitarea reclamantei de obligare a paratei D.G.R.F.P.B. la emiterea unei decizii de anulare a penalitatilor si de anulare a 50% din majorările de întârziere cu care reclamanta figura ca fiind scadente, precum si la scăderea tuturor dobânzilor, penalităților si majorărilor generate de refuzul nejustificat de emitere a deciziei, calculate de la data de 31.12.2012 si pana la data de 25.07.2012, este lipsita de obiect, motiv pentru care solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, și modificarea hotărârii atacate in sensul respingerii acțiunii in contradictoriu cu Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice București, ca rămasa fara obiect, iar pe fond, respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiata.
In drept, recurenta s-a prevalat de art.304 pct.9 Cod Procedura Civila.
Intimata nu a depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 C.proc.civ., va respinge ca nefondat recursul civil de față.
În ceea ce privește primul motiv invocat în cererea de recurs, respectiv faptul că intimata reclamantă nu mai este administrată de către Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii București, in prezent fiind administrat de către Administrația sectorului 3 a Finanțelor Publice, curtea constată că o atare apărare nu are nicio relevanță pe marginea aprecierii legalității hotărârii primei instanțe, cât timp reclamanta se afla, la data învestirii instanței, precum și la momentul pronunțării hotărârii recurate în administrarea AFP pentru Contribuabili Mijlocii București.
Cât privește celelalte critici formulate de recurentă, curtea subliniază că prin sentința civilă recurată prima instanță nu a obligat pârâta la soluționarea favorabilă a cererilor depuse de reclamantă sub nr._/21.12.2011, nr._/29.12.2011 și nr._/29.12.2011 ci a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat organul fiscal să răspundă acestor cereri în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.
Prin urmare, tribunalul nu a validat pretențiile reclamantei, în sensul constatării îndeplinirii condițiilor prevăzute de OUG nr.30/2011 și în consecință, a anulării penalităților și parțial a majorărilor de întârziere, prima instanță rezumându-se la constatare nesoluționării în termenul legal a cererilor formulate de reclamantă.
În condițiile în care reclamanta nu a declarat recurs împotriva sentinței civile criticate iar această hotărâre nu o vatămă în niciun mod pe recurenta pârâtă, recursul civil de față va fi respins a nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr. 5728/21.11.2013, pronunțată de Tribunalul București, Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. 2 O. S.R.L., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.06.2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
H. P. G.A. F. L.E.F. E. S. M.
Red. și dact. Jud. F.A.G../gref. E.S.M./2 ex.
| ← Pretentii. Decizia nr. 1743/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Decizia nr. 1170/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
