Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 1149/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1149/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-02-2014 în dosarul nr. 1959/122/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.1149
Ședința publică din data de 17.02.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – B. C.
JUDECĂTOR – V. H.
JUDECĂTOR – O. D. P.
GREFIER – C. M.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul – pârât M. EDUCAȚIEI NATIONALE împotriva deciziei civile Nr. 439/2012 / C. din 04 Octombrie 2012 pronunțate de Tribunalul G. - Secția Civilă, în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimații-reclamanți A. T. G., G. (B.) M., P. ( G.) D., M. M. G., B. Ș. C., D. A., T. E. N., P. ( I.) F. C., J. (C.) M., A. (L.), L. D. și intimatul - pârât U. S. HARET BUCUREȘTI, având ca obiect „obligare emitere act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei, nu se prezintă părțile.
Față de lipsa părților la apelul nominal, date fiind dispozițiile art. 104 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor de judecată aprobat prin Hotărârea CSM nr. 387/2005, Curtea dispune reluarea cauzei la sfârșitul listei de ședință.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează: pricina se află la primul termen de judecată, prin rezoluție, s-a solicitat recurentului să achite o taxă de timbru de 2 lei și timbru judiciar de 0,3 lei, precum și depunerea motivelor de recurs, în 10 ex. pentru comunicare sub sancțiunea prevăzută de art.155 ind.1 C.pr.civ. (1865), la 28.05.2013, s-a depus la dosar, întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă U. S. Haret, la 27.01.2014, s-a depus la dosar, întâmpinarea formulată de intimații-reclamanți.
Curtea, constatând că s-a solicitat judecata în lipsa părților, invocă excepția netimbrării cererii de recurs și rămâne în pronunțare pe excepție și pe fonul recursului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 439/2012CAF/04.10.2012 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul G. - Secția civilă a admis cererea formulată de reclamanții
în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret și chematul în garanție M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a obligat pârâta să elibereze reclamanților diploma de licență și suplimentul de diplomă, a admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, obligându-l pe chematul în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate, constând în diploma de licență și suplimentul de diplomă, pentru a se asigura realizarea dreptului reclamantului de a-i fi eliberate documentele oficiale de confirmare a absolvirii studiilor de învățământ superior efectuate în cadrul universității pârâte.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, înregistrat la data de 24.04.2013, chematul în garanție M. Educației Naționale – fostul M.E.C.T.S., apreciind-o în esență ca fiind netemeinică și nelegală, invocând în drept disp. art. 304 pct. 4 și 9 C.pr.civ. (1865).
Legal citat, intimatul – pârât U. S. Haret a formulat întâmpinare, prin care a solicitat instanței să dispună respingerea recursului formulat de recurentul – chemat în garanție ca fiind nefondat și, pe cale de consecință, menținerea sentinței civile recurate ca fiind temeinică și legală. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 312 C.pr.civ. (1865).
Legal citat, și intimații – reclamanți au formulat întâmpinare, prin care au solicitat instanței să dispună respingerea recursului formulat de recurentul – chemat în garanție ca fiind nefondat și, pe cale de consecință, menținerea sentinței civile recurate ca fiind temeinică și legală.
La termenul de judecată din data de 17.02.2014, instanța a invocat excepția netimbrării recursului, asupra căreia Curtea a rămas în pronunțare.
Cu privire la excepția netimbrării recursului, ce se impune a fi soluționată cu prioritate față de disp. art. 137 C.pr.civ. (1865), Curtea constată:
Prin rezoluția de primire a cererii de recurs, s-a stabilit în sarcina recurentului – chemat în garanție M. Educației Naționale – fostul M.E.C.T.S obligația de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 2 lei și un timbru judiciar de 0,3 lei, mențiune cu care recurentul a fost legal citată la sediu, așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflate la fila 22 din dosar.
La primul termen de judecată din 17.02.2014, față de neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru, instanța a invocat excepția netimbrării recursului, asupra căreia Curtea a rămas în pronunțare.
Potrivit prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 – aplicabilă față de disp. art. 55 din OUG nr. 80/2013 -, astfel cum rezultă din coroborarea dispozițiilor alin. 2 prima teză și alin. 3, neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru până la primul termen de judecată se sancționează cu anularea cererii. Astfel, Curtea constată din interpretarea textului că momentul limită până la care se impune să intervină îndeplinirea obligației de achitare a taxei de timbru este primul termen de judecată, aceasta constituind o condiție de legală învestire a instanței cu soluționarea cererii formulate, în lipsa căreia cererea este anulabilă.
În plus, Curtea constată că, în aplicarea principiului disponibilității specific procesului civil, partea recurentă nu a formulat în cond. art. 18 din Legea nr. 146/1997 vreo cerere de reexaminare împotriva cuantumul taxei de timbru, astfel cum i-a fost comunicat.
Constatând că, deși i s-a pus în vedere recurentului – chemat în garanție să depună taxa de timbru și timbrul judiciar aferente cererii de recurs, fiind legal citată pentru termenul de judecată până la care avea obligația de a-și îndeplini obligația de timbrare, acesta nu s-a conformat, Curtea urmează ca în baza art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997, art. 9 alin. 2 din OG nr. 32/1995 și art. 129 alin. 1 C.pr.civ.(1865), să admită excepția netimbrării și să anuleze cererea de recurs ca netimbrată.
Totodată, potrivit art. 274 alin. 1 C.pr.civ.(1865), text aplicabil în cond. art. 316 rap. la art. 298 C.pr.civ. (1865), „Partea care cade în pretențiuni va fi obligată la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”. În cauză, prin anularea cererii de recurs, recurentul – chemat în garanție a căzut în „pretențiuni”, fiind astfel în culpă procesuală pentru declanșarea și desfășurarea unui litigiu finalizat prin infirmarea poziției sale procesuale. Pe cale de consecință, M. Educației Naționale este ținută în cond. art. 274 C.pr.civ.(1865) să despăgubească partea adversă, respectiv intimatul-pârât, titular al cererii de chemare în garanție în fața instanței de fond, pentru prejudiciul suferit ca urmare a desfășurării procesului în recurs, adică să plătească echivalentul cheltuielilor de judecată suportate de intimatul-pârât cu litigiul purtat la Curtea de Apel București, respectiv sumele achitate de U. S. Haret cu titlu de onorariu avocat, adică 620 lei potrivit facturii fiscale nr. 26/23.05.2013 și extrasului de cont emis la 31.05.2013 (f.67-68 ).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția netimbrării recursului.
Anulează recursul formulat de recurentul – pârât M. EDUCAȚIEI NATIONALE împotriva deciziei civile Nr. 439/2012 / C. din 04 Octombrie 2012 pronunțate de Tribunalul G. - Secția Civilă, în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimații-reclamanți A. T. G., G. (B.) M., P. ( G.) D., M. M. G., B. Ș. C., D. A., T. E. N., P. ( I.) F. C., J. (C.) M., A. (L.), L. D. și intimatul - pârât U. S. HARET BUCUREȘTI, ca netimbrat.
Obligă recurentul M. Educației Naționale la plata către intimata USH a sumei de 620 lei – cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.02.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
B. C. V. H. O. D. P.
GREFIER,
C. M.
Red./Tehnored. O.D.P. /2 ex./25.03.2014
Tribunalul G. - Secția Civilă / Judecător fond: M. C.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 211/2014. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 5032/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
