Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 1817/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 1817/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-06-2014 în dosarul nr. 2382/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
Sentința civilă nr. 1817
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 06.06.2014
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: V. D.
GREFIER: B. C.
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții V. I. și V. C. D., în contradictoriu cu pârâtul S. R. REPREZENTAT DE MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE, având ca obiect „obligare emitere act administrativ”.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședință publică de la 30.05.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțare la data de 06.06.2014, pentru când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul V. I. a chemat în judecata Ministerul Transportului si Infrastructurii prin Compania Naționala de Autostrăzi si Drumuri Naționale pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța in baza probelor ce vor fi administrate sa se dispună:
1. Obligarea paratei ca in termen de 5 zile lucrătoare de la rămânerea definitiva a prezentei hotărâri, să emită Decizia de expropriere pentru suprafața totala de_ mp. terenul proprietatea sa, individualizat astfel:
Teren situat in Comuna C., . categoria de folosința intravilan, nr. Cadastral 363/2 si 363/3, ., dobândit in baza contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr.632 din data de 26.02.2002 de către BNP Domokosi A. si actul de lotizare nr. 261 din data de 22.02.2006 BNP N. V. R..Procura cu nr. 1067 din data de 24.07.2006 eliberata de BNP N. V. R., terenuri in suprafața de 15580mp +708mp =16.288mp. - Teren situat in Comuna C., . categoria de folosința intravilan, nr. Cadastral 664/2, 364/3 ./2/4, dobândit in baza contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 631, din data de 26.02.2002 de către BNP Domokosi A., actul de lotizare nr. 271 din data de 27.02.2006, autentificat de BNP N. V. R., terenuri in suprafața de 5697mp +517mp =6214mp.
-Teren situat in Comuna C., . categoria de folosința intravilan, nr. Cadastral 363/2, 363/3 ./2/5, dobândit in baza contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 630, din data de 26.02.2002 de către BNP Domokosi A., actul de lotizare nr. 272 din data de 27.02.2006, autentificat de BNP N. V. R., terenuri in suprafața de 1066mp +1144mp = 2210mp.
-Teren situat in Comuna C., . categoria de folosința intravilan, nr. Cadastral 357/2 ., dobândit in baza contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 633, din data de 26.02.2002 de către BNP Domokosi A., actul de lotizare nr. 3887 din data de 15.12.2006, autentificat de BNP Asociați R. D. si M. P., teren in suprafața de 1472 mp.
2.Obligarea paratei la a consemna sumele aferente despăgubirilor datorate pentru fiecare titular de drept in parte, astfel cum aceste drepturi vor fi stabilite prin raport de expertiza.
3.Obligarea paratei la a achita cu titlu de despăgubiri contravaloarea lipsei de folosința pentru bunurile imobile sus menționate calculata pentru cei 3 (trei) ani anteriori introducerii cererii de chemare in judecata.
4.Obligarea conducătorului Autorității Publice la plata unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere in punerea in executare a prezentei hotărâri.
În motivarea acțiunii s-au arătat în esență următoarele:
Este proprietarul suprafeței de pământ identificate in petitul cererii de chemare in judecata. Terenul proprietatea sa este ocupat de lucrarea de interes public „km 0+ 000- km 26+500”, fiind amplasat pe raza localității C. in Județul Ilfov.
Desi in prezent lucrarea de utilitate publica este finalizata si data in funcțiune, parata nu a intreprins demersurile si nu a emis actele administrative specifice procedurii de expropriere pentru cauza de utilitate publica desi i-a solicitat in repetate rânduri .>
Inca din 2007 a pus la dispoziția paratei documentele care fac dovada proprietății sale pentru ca in urma analizării acestora sa fie demarate procedurile de expropriere reglementate la vremea aceea de Legea nr. 128/2004.
Ultimul răspuns comunicat de Compania Naționala de Autostrăzi din România le-a fost comunicat in data de 09.05.2011 prin care se comunica „procedurile de expropriere nu au fost puse in aplicare pana in prezent”, „sursa de finanțare a fost stopata in perioada 2007-2009”, ”va vom notifica cu privire la deblocarea si rezolvarea acestei situații".
Dreptul său de proprietate este incalcat inca din 2007 cand au fost demarate lucrările si ca atitudinea paratei incalca dispozițiile art. 1 din Legea 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica care reproduce garanția constituționala a respectării dreptului de proprietate, in sensul ca exproprierea de imobile se poate face numai dupa o dreapta si prealabila despăgubire.
Este neindoielnic caracterul de utilitate publica al autostrăzii A2, astfel cum acesta este definit de art. 2 al Legii 255/2010. Acest act normativ stipulează expres la art. 4 lit.b ca reprezintă o etapa obligatorie a procedurii de expropriere consemnarea sumei individuale aferente, reprezentând plata despăgubirilor pentru imobilele care fac parte din coridorul de expropriere. Parata nu a respectat niciuna dintre obligațiile prevăzute in sarcina sa de art. 4-9 din Legea 255/2010 astfel incat se regăsesc in prezent in situația in care sunt lipsiți de atributele drepturilor de proprietate fara sa fi fost despăgubiți in vreun fel.
Argumentele invocate de parata in sensul ca nu exista surse de finanțare si ca Ministerul Justiției nu a avizat favorabil hotărârea de Guvern privind declanșarea procedurilor de expropriere nu sunt de natura sa inlature garanția pe care o conferă art. 44 din Constituție.
Cu privire la punctul de vedere al Ministerului de Justiție, s-a arătat că acesta retine o împrejurare profund nelegala. Astfel se arata din documentele anexate (hotărârile judecătorești) rezulta doar recunoașterea titularului dreptului de proprietate asupra terenurilor in cauza „nu obligarea la inițierea procedurilor de expropriere”.
A fost invocată Decizia CEDO_/03 B. vs. România din 27 ianuarie 2009 in care se retine ca situația care permite autorităților sa tragă foloase din ocuparea terenului unor persoane fizice cu neglijarea regulilor care guvernează exproprierea fara a pune in prealabil o indemnizație la dispoziția persoanei vătămate, reprezintă o ingerința litigioasa care nu este compatibila cu principiul legalității si incalca dreptul de proprietate consacrat de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.
Între parata CNADNR SA si societatea agricola Agroprest au fost încheiate in 1992 si 1993 înscrisuri sub semnătura privata având ca obiect vânzarea unor terenuri pe raza comunei C., desi vânzătorul societatea Agroprest nu era titularul dreptului de proprietate.
Cu privire la capătul nr. 4 a fost invocată Decizia CEDO nr._/2000 pronunțata in cauza P. Vs. România in care se arata ca atunci cand o decizie interna definitiva este pronunțata de Instanțele Naționale, ea trebuie sa fie pusa in aplicare cu claritate si coerență de catre Autoritățile Publice pentru a evita nesiguranța juridica si incertitudinea pentru subiectele de drept.
În dovedirea acțiunii au fost depuse la dosar înscrisuri și s-a solicitat efectuarea unei expertize tehnice, specialitatea topografie.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1(1), art. 8(1) teza 2, art. 18(l) si (3) si art. 24(2) din Legea 554/2004 art. 44 din Constituție, art. 1 din Legea 33/1994, art. 4, art. 9 si art. 10 din Legea 55/2010.
Prin sentința civilă nr. 714 din 15.02.2013, pronunțată în dosarul nr._ a fost respinsă excepția lipsei de interes cu privire la capătul de cerere numărul patru al acțiunii.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
S-a dispus formarea unui nou dosar cu privire la capetele 1 și 4 din cererea de chemare în judecată.
A fost scoasă cauză de pe rol cu privire la capetele 2 și 3 din acțiune, conform încheierii din data de 25.05.2012 și a fost trimisă la Tribunalul București, Secția C. Administrativ și Fiscal.
S-a format prezentul dosar cu nr._, înregistrat la data de 27.03.2013 pe rolul Curții de Apel București pentru capetele 1 și 4 ale cererii de chemare în judecată.
La termenul din data de 28.06.2013, a fost precizată acțiunea, în sensul că a fost introdusă în cauză în calitate de reclamantă V. C. D..
Legal citată, pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - S.A. a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă și în subsidiar ca nefondată.
Cererea reclamantului nu reprezintă altceva decât o solicitare de expropriere, respectiv o cerere de urgentare a procedurii exproprierii pentru imobilul proprietatea acestuia situat în localitatea C., ., cerere care trebuie respinsă ca inadmisibilă întrucât legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea declanșării procedurii exproprierii de către alte persoane sau autorități decât cele prevăzute în art. 7 din Legea nr. 33/1994.
Imobilele teren aflate în proprietatea reclamantului nu au făcut obiectul exproprierii pentru cauză de utilitate publică.
Pentru terenurile situate în corn. C., ., proprietatea reclamantului, se va putea declanșa procedura de expropriere, doar în temeiul Legii nr. 255/2010, numai în condițiile în care amplasamentul pentru lucrări de construcție pentru Autostrada București - C., aprobat prin Hotărâre de Guvern, va cuprinde și terenurile respective (art. 5 coroborat cu art. 2, alin. 2 din Legea nr. 255/2010).
La ora actuală toate exproprierile pentru cauză de utilitate publică referitoare la realizarea de autostrăzi se derulează exclusiv prin procedura reglementată de Legea nr. 255/2010 (în temeiul art. 2, alin. 1, lit. a).
De asemenea, chiar și dacă s-ar considera că sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 33/1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cererea reclamantului este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Procedura exproprierii, potrivit Legii nr. 33/1994 se derulează în trei etape reglementate distinct de lege, respectiv: declararea de utilitate publică a lucrării,
măsuri pregătitoare exproprierii și exproprierea propriu-zisă și stabilirea despăgubirilor.
Primele două etape sunt administrative, iar cea de a treia este judiciară, cu toate consecințele care decurg de aici.
Art. 3 din Legea nr. 33/1994 prevede că exproprierea va putea fi hotărâtă de instanțele de judecată numai în condițiile prevăzute de lege, or, în speță, această condiție nu este îndeplinită și conduce la respingerea cererii ca neîntemeiată.
Utilitatea publică se declară pentru lucrări de interes național sau de interes local, categoria lucrărilor fiind prevăzută în art. 6 din lege. Utilitatea publică se declară de către Guvern pentru lucrările de interes național și de consiliile județene și de Consiliul General al Municipiului București pentru lucrările de interes local ( art. 7 alin. 1 din lege).
Referitor la capătul patru din cererea de chemare în judecată, s-a solicitat respingerea în principal inadmisibil și în subsidiar neîntemeiat.
In condițiile în care petitul principal ce vizează obligarea sa la emiterea deciziei de expropriere pentru terenurile aflate în proprietatea reclamantului este inadmisibil, cererea de obligare a directorului C.N.A.D.N.R. — S.A. la plata unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, formulată în temeiul art. 24 din Legea nr. 554/2004, nu poate fi privită decât ca inadmisibilă și neîntemeiată. De asemenea, precizăm că invocarea jurisprudenței C.E.D.O. (Decizia nr._/2000, pronunțată în cauza P. contra România) nu are nicio relevanță în raport cu cele solicitate prin ultimul capăt al cererii introductive.
Mai mult decât atât directorul C.N.A.D.N.R. — S.A. nu poate fi tras la răspundere pentru fapte care nu intră în sfera sa de atribuții legale (spre exemplu, emiterea unei hotărâri privind declanșarea procedurilor de expropriere nu poate fi realizată decât de Guvernul României, conform art. 5 din Legea nr. 255/2010).
Așa cum a arătat procedura de expropriere se declanșează în baza unei hotărâri de guvern emise în temeiul Legii nr. 255/2010. C.N.A.D.N.R. - S.A. nu are capacitatea de a influența activitatea guvernului, prin urmare, în nicio circumstanță nu poate fi aplicată directorului acestei instituții vreo amendă deoarece chiar în ipoteza admiterii acțiunii trebuie să fie emisă o hotărâre de guvern. Simpla voință a directorului C.N.A.D.N.R. -S.A. de a emite o decizie de expropriere este complet lipsită de efecte dacă nu sunt îndeplinite condițiile legale prealabile, respectiv dacă nu a fost emisă o hotărâre de guvern în acest sens.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 8 al.1 din Legea nr. 554/2004 persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
Reclamanții sunt proprietarii suprafeței de pământ, care potrivit raportului de expertiză topografică efectuat în cauză de expert D. G., raport de expertiză omologat de instanța de judecată, se identifică la S1, S2, S3, S4, S5, S6, S7 în schița anexă la raportul de expertiză.
Suprafața de teren în care se regăsesc amenajările limitrofe autostrăzii București- Cernavodă și de către Spațiul de Servicii al Autostrăzii ocupă în totalitate parcelele de teren măsurate de expert. Conform măsurătorilor, nu a rămas teren liber în proprietatea reclamanților.
Desi in prezent lucrarea de utilitate publica este finalizata si data in funcțiune, parata nu a întreprins demersurile si nu a emis actele administrative specifice procedurii de expropriere pentru cauza de utilitate publica desi reclamanții au solicitat in repetate rânduri .>
Inca din 2007 au pus la dispoziția paratei documentele care fac dovada proprietății, pentru ca in urma analizării acestora sa fie demarate procedurile de expropriere reglementate la vremea aceea de Legea nr. 128/2004.
Ultimul răspuns comunicat de Compania Naționala de Autostrăzi din România le-a fost comunicat in data de 09.05.2011 prin care se comunica „procedurile de expropriere nu au fost puse in aplicare pana in prezent”, „sursa de finanțare a fost stopata in perioada 2007-2009”, ”va vom notifica cu privire la deblocarea si rezolvarea acestei situații”.
Este neîndoielnic caracterul de utilitate publica al autostrăzii A2, astfel cum acesta este definit de art. 2 al Legii 255/2010. Acest act normativ stipulează expres la art. 4 lit.b ca reprezintă o etapa obligatorie a procedurii de expropriere consemnarea sumei individuale aferente, reprezentând plata despăgubirilor pentru imobilele care fac parte din coridorul de expropriere. Parata nu a respectat niciuna dintre obligațiile prevăzute in sarcina sa de art. 4-9 din Legea 255/2010 astfel incat reclamanții se regăsesc in prezent in situația in care sunt lipsiți de atributele drepturilor de proprietate fara sa fi fost despăgubiți in vreun fel.
Argumentele invocate de parata in sensul ca nu exista surse de finanțare si ca Ministerul Justiției nu a avizat favorabil hotărârea de Guvern privind declanșarea procedurilor de expropriere nu sunt de natura sa înlăture garanția pe care o conferă art. 44 din Constituție.
În raport de prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004 și față de situația de fapt reținută, instanța reține că este întemeiat primul petit al acțiunii, astfel că îl va admite și va obliga pârâtul să emită Decizie cu privire la exproprierea suprafeței de teren proprietatea reclamanților.
În ceea ce privește petitul de cerere nr. 4 al acțiunii formulate, instanța reține că este nefondat astfel că îl va respinge, cu următoarea motivare:
Potrivit art. 24 al. 1, al.2 din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanței: (1) Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
(2) În cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.
Se reține că reclamanții solicită în petitul 4 al acțiunii obligarea conducătorului Autorității Publice la plata unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere in punerea in executare a prezentei hotărâri, însă în speță nu sunt întrunite cerințele prevăzute de aceste text de lege, întrucât reclamanții nu sunt încă în posesia unei hotărârii definitive și irevocabile, care nu a fost pusă în executare.
Față de considerentele de fapt și de drept învederate anterior, instanța va admite în parte capătul de cerere nr. 1 al acțiunii. Va obliga pârâtul să emită Decizie cu privire la exproprierea suprafeței de teren proprietatea reclamanților.
Va respinge capătul de cerere nr. 4 al acțiunii ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte capătul de cerere nr. 1 al acțiunii formulate de reclamanții V. I. și V. C. D., ambii cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCPA „M. și Asociații”, cu sediul în București, ., parter, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul S. R. REPREZENTAT DE MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCA „C. P. și Asociații”, cu sediul în București, .. 20, sector 1.
Obligă pârâtul să emită Decizie cu privire la exproprierea suprafeței de teren proprietatea reclamanților.
Respinge capătul de cerere nr. 4 al acțiunii formulate de reclamanții V. I. și V. C. D., în contradictoriu cu pârâtul S. R. REPREZENTAT DE MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE, ca neîntemeiat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 06.06.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
V. D. B. C.
Red.DV
Tehnored. CB
8 ex./19.10.2014
← Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Sentința nr.... | Comunicare informaţii de interes public. Legea Nr.544/2001.... → |
---|