Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 2472/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2472/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 490/2/2014
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2472
Ședința publică de la 24 septembrie 2014
Curtea constituită din:
Președinte P. C.
Grefier M. C.
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii formulate de reclamantul S. NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR „PRO LEX” în contradictoriu cu pârâtul G. R. și intervenientul M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE, având ca obiect „obligare emitere act”.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la 10 septembrie 2014, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei la 17 septembrie 2014 și apoi la 24 septembrie 2014, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA,
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata;
La data de 28.01.2014 sub nr._ s-a inregistrat cererea reclamantului S. NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR „PRO LEX” prin care a chemat in judecata pe pârâtul G. ROMANIEI pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratului la emiterea unei hotarari de govern care sa reglementeze incadrarea activitatii politistilor locali in conditii deosebite, speciale sau alte conditii de munca.
De asemenea, a solicitat obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.
In fapt, reclamantul a aratat ca polițiștii locali lucrează în condiții deosebite sau speciale care trebuie identificate și menționate ca atare în acte normative, iar angajaților să li se acorde drepturi compensatorii corespunzătoare, fară discriminare în raport cu angajații altor instituții publice.
A solicitat paratului prin adresele din 1.04.2013 si 14.05.2013 sa emita o hotarare in aplicarea art. 35 lit b din legea nr. 155/2010.
Prin adresa nr. MDRAP/_;_/20.06.2013 M. Dezvoltării și Administrației Publice apreciază că inițiativa legislativă ar trebui să o aibă MAI prin Inspectoratul General al Poliției Române, astfel încât polițiștii locali să poată beneficia de drepturile de care beneficiază și polițiștii încadrați în structurile MAI.
In aceeași adresă M. Dezvoltării și Administrației Publice l-a informat că au în vedere reluarea consultărilor cu MAI și MMFPSPV și MFP în vederea analizării oportunității promovării unui act normativ cu privire la acordarea unor drepturi polițiștilor locali.
Pe de altă parte, M. Afacerilor Interne, prin adresa nr._/22.04.2013 susține că nu are competență a se pronunța asupra oportunității acordării unor drepturi pentru personalul care nu îi aparține și nici inițiativă legislativă potrivit legii.
Locurile de muncă și activitățile în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă pentru polițiști și cadrele militare în activitate au fost reglementate prin HG nr. 1822/2004, respectiv HG nr. 1294/2001.
In altă ordine de idei, a subliniat faptul că polițiștii locali sunt discriminați în raport cu polițiștii din structurile Ministerului Afacerilor Interne, militarii și alți angajați pentru care s-au reglementat locurile de muncă și activitățile în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă.
Prin această discriminare se încalcă art.1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
De asemenea, conform Directivei CEDO nr. 2000/J./78, privind crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de angajare, în vederea definirii și constatării discriminării directe, tratamentul diferențiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate în situații doar compatibile, nu neapărat în situații similare.
In drept, a invocate dispozitiile legii nr. 544/2004, 155/2010.
In dovedirea cererii sale, reclamantul a depus adrese catre G. Romaniei si adrese emise de MAI, MDRAP.
La 20.03.2014 paratul a depus intampinare prin care a solicitat anularea cererii ca netimbrata, respingerea actiunii ca inadmisibila.
La 26.05.2014 a depus cerere de interventie accesorie MMFPSPV, care a solicitat admiterea cererii de interventie in interesul paratului si respingerea actiunii ca inadmisibila, ori ca nefondata.
La 19.06.2014 reclamantul a depus note scrise.
Referitor la exceptia netimbrarii se retine ca in procedura prealabila scrisa i s-a pus in vedere reclamantului sa timbreze actiunea, iar acesta a depus dovada achitarii taxei de timbru datorate la 12.02.2014 (fila 19 din dosar).
Cu privire la exceptia inadmisibilitatii actiunii analizata cu prioritate fata de dispozitiile art. 248 cod procedura civila, exceptie invocata atat de parat prin intampinare cat si de intervenientul accesoriu se retine ca aceasta exceptie este neintemeiata.
Reclamantul solicita obligarea paratului la emiterea unui act administrativ.
Imprejurarea referitoare la posibilitatea sau imposibilitatea emiterii unei astfel de hotarari prin raportare la dispozitiile legii nr 155/2010 ori ale legii nr. 554/2004 tine de fondul cauzei, de temeinicia sau netemeinicia cererii.
Refuzul de emitere a unei hotarari de guvern poate fi justificat sau nu, aspect ce tine de solutionarea fondului cauzei.
Ca urmare va respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii reclamantului.
Analizand actele si lucrarile dosarului, cu privire la fondul cauzei curtea retine urmatoarele:
Prin cererile de la filele 4 si 5 din dosar (din 1.04.2013 si 14.05.2013), reclamantul s-a adresat paratului G. ROMANIEI prin care a solicitat analizarea oportunitatii emiterii unei hotarari de guvern care sa reglementeze modul de stabilire a locurilor de munca si activitatilor in conditii deosebite, speciale sau alte conditii de munca pentru politistii locali in aplicarea prevederilor art. 35 lit b din legea nr. 155/2010.
Reclamantul a invocat faptul ca in cazul militarilor si politistilor au fost emise doua hotarari de guvern, nr. 1822/2004 si 1294/2001.
Din preambulul acestor doua hotarari se retine ca ele au fost emise in baza unor dispozitii din legi speciale, precum si a prevederilor art. 19 din legea nr. 19/2000.
Prin cele doua legi speciale, respectiv legea nr. 179/2004 si 164/2001 s-a prevazut expres cine propune Guvernului Romaniei stabilirea locurilor de muncă și activităților cu condiții deosebite și speciale, specifice pentru cadrele militare/politisti.
De asemenea hotararile au fost emise in baza prevederilor art. 19 din legea nr. 19/2000, act normativ abrogat prin legea nr. 263/2010, iar in noul act normativ nu se mai regasesc dispozitii similare cu cele din legea nr. 19/2000.
Mai mult la art. 30 al. 1 lit c din legea nr. 263/2010 se prevede ca locurile de munca in conditii speciale sunt „activitățile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, prevăzute de actele normative cu regim clasificat emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Potrivit art. 29 al. 2 din acelasi act normativ „in domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, speciale și alte condiții se realizează pe baza criteriilor și metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă și a activităților cu condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările ulterioare, și de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă și activităților cu condiții deosebite, speciale și alte condiții, specifice pentru polițiști, cu modificările ulterioare.”
La al. 1 al aceluiasi articol se prevede ca „sunt încadrate în condiții deosebite locurile de muncă stabilite în baza criteriilor și metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării acestora”.
F. de textele de lege mai sus indicate se constata ca legea generala a pensiilor nu mai prevede o procedura similara celei de la art. 19 din legea nr. 19/2000 pentru stabilirea locurilor de munca in conditii deosebite, speciale sau alte conditii de munca.
Legea nr. 19/2000 nu mai este aplicabila pentru ca era abrogata la data formularii cererilor reclamantului in aprilie-mai 2013.
Nici legea speciala a politistilor locali nu prevede obligatia paratului de a emite o hotarare de guvern in baza dispozitiilor acestei legi, respectiv a art. 35 lit b din legea nr. 155/2010.
Legea sus indicata nu contine o procedura similara celei prevazute de legile nr. 179/2004 si 164/2001.
Mai mult noua lege a pensiilor face trimitere la dispozitiile actelor normative anterioare emiterii sale, ceea ce inseamna ca in baza acestei legi nu mai pot fi stabilite noi locuri de munca cu conditii speciale, deosebite sau alte conditii de munca in afara celor indicate in actele normative anterioare si in dispozitiile art. 30 din lege.
In alta ordine de idei se retine ca textul invocat de reclamant, art. 35 lit b din legea nr. 155/2010 face trimitere la incadrarea activitatii potrivit legii.
Prin urmare trebuie sa existe un act normativ cu putere de lege care sa reglementeze încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă.
Asa fiind nu se poate retine un refuz nejustificat al paratului de a emite un act administrativ, HG, in sensul solicitat de reclamant, refuz care sa poata indreptati instanta la obligarea paratului la emiterea respectivului act administrativ cu caracter normativ.
Mai mult chiar din dispozitiile in baza carora au fost emise HG nr. 1822/2004 si 1294/2001 se retine ca initiativa adoptarii hotararilor de guvern apartine unor ministere, in functie de fiecare caz in parte, ori in lipsa unei astfel de initiative depuse la parat nu se poate vorbi de un refuz nejustificat de emitere a hotararii de guvern solicitate de reclamant.
Cum initiatorii actelor administrative au fost alte institutii (MAI, M. Apărării Naționale, M. de Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale și M. Justiției), inseamna ca legiuitorul a stabilit ca oportunitatea emiterii hotararii nu apartine paratului ci institutiei expres indicate in actul normativ special (legea nr. 179/2004 si legea nr. 164/2001).
Reclamantul prin cererile adresate paratului a solicitat analizarea oportunitatii emiterii unei hotarari de guvern, ori am vazut ca o astfel de analiza nu este in atributiile paratului.
Referitor la discriminarea invocata de reclamant se retine ca potrivit dispozitiilor deciziilor Curtii Constitutionale nr. 818/2008, 819/2008, 820/2008 intanta nu poate sa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Cu atat mai putin poate sa oblige o autoritate la emiterea unui act administrativ cu caracter administrativ atata timp cat legea nu prevede emiterea respectivului act.
F. de cele aratate mai sus se constata neintemeiata cererea reclamantului si in baza textelor de lege sus invocate si a art. 1, 2, 10 si 18 din legea nr. 554/2004 va respinge ca atare actiunea reclamantului.
In baza art. 453 cod procedura civila va respinge si capatul de cerere privind plata cheltuielilor de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge excepția inadmisibilității.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul S. NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR „PRO LEX”, cu sediul în București, ..19, ., în contradictoriu cu pârâtul G. R., cu sediul în București, Piața Victoriei nr. 1, sector 1, și intervenientul M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE, cu sediul în București, . nr. 2 – 4, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel București - Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.09.2014.
PREȘEDINTE,
C. P. GREFIER,
C. M.
Red. CP (5 ex.)
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 10 septembrie 2014
Curtea constituită din:
Președinte P. C.
Grefier M. C.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul S. NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR „PRO LEX” în contradictoriu cu pârâtul G. R. și intervenientul M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE, având ca obiect „obligare emitere act”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul S. Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex”, prin avocat S. G. M., cu împuternicire avocațială pe care o depune la dosar și petentul cu cerere de intervenție M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin consilier juridic M. L., cu împuternicire de reprezentare juridic pe care o depune la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că reclamantul a depus la data de 19.06.2014, prin serviciul „registratură”, note scrise cu privire la întâmpinarea Guvernului R. și la cererea de intervenție accesorie formulată de M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Curtea pune în discuție admisibilitatea cererii de intervenție formulată de M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Petentul cu cerere de intervenție M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin consilier juridic, arată că potrivit art. 1 al. 1 din H.G. nr. 344/2014 privind organizarea și funcționarea Ministerului M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, acesta are rol de reglementare, sinteză și coordonare a aplicării strategiei și politicilor guvernului în domeniile muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice. În conformitate cu dispozițiile art. 61 și 63 din Legea nr. 134/2000 coroborat cu dispozițiile art. 108 al. 4 din Constituția R. cererea este justificată potrivit atribuțiilor și funcțiilor pe care le are.
Reclamantul, prin avocat, apreciază cererea de intervenție ca fiind inadmisibilă arătând că deși se invocă dispozițiile art. 1 al. 1 din H.G. nr. 344/2013, în cuprinsul cererii, la fila 38 dosar, chiar M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, apreciază că asupra problematicii ridicată de reclamant trebuie să se pronunțe M. Afacerilor Interne și M. Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Curtea, după deliberare având în vedere dispozițiile art. 61 și 63 Cod procedură civilă admite cererea de intervenție accesorie formulată de către M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, mai ales în condițiile în care actul a cărui emitere se solicită este contrasemnat și de ministrul în cauză. Acordă cuvântul pe excepția inadmisibilității și pe fond.
Reclamantul, prin avocat, referitor la excepția de inadmisibilitate arată că potrivit art. 18 din Legea nr. 554/2004 „instanța, soluționând cererea (...) poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă”. Art. 18 nu face distincție între act administrativ normativ și act administrativ individual. În ambele cazuri prevede ca posibil act al acțiunii, obligarea autorității la emiterea actului administrativ, fie el și hotărâre de guvern. Actul administrativ este definit de art. 2 din Legea nr. 554/2004 ca fiind „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice. În opinia sa, atribuțiile guvernului nu sunt încălcate prin obligarea la emiterea unei hotărâri atâta vreme cât dreptul membrilor de sindicat este consacrat prin lege, respectiv prin art. 35 din Legea nr. 155/2010. Solicită respingerea excepției. Pe fond solicită admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, pentru motivele dezvoltate în acțiune și în notele scrise.
Intervenientul, prin consilier juridic, arată că cererea reclamantului este inadmisibilă în raport cu dispozițiile art. 8 și 18 al. 1 din Legea nr. 554/2004. Soluțiile pronunțate de instanță pot fi de anulare, de obligare a autorității publice să emită un act administrativ, să elibereze un înscris sau să efectueze o operație administrativă. Hotărârile de guvern nu reprezintă acte administrative în înțelesul Legii nr. 554/2004, ci sunt acte normative emise de G. R. pentru organizarea executării legilor. Instanța de judecată nu poate obliga G. R. să emită un act normativ, în baza Legii nr. 554/2004 deoarece acesta este un act normativ și nu un act administrativ, astfel încât este supus regimului juridic prevăzut de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Pe fond, arată că H.G. nr. 1822/2014 reglementează activitatea polițiștilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar H.G. nr. 1294/2001, se referă la cadrele militare în activitate din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției. La data de 12.03.2013 Camera Deputaților a respins propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 155/2010. Solicită respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată. Solicită respingerea și a cererii de cheltuieli de judecată.
Curtea rămâne în pronunțare pe excepția de inadmisibilitate a acțiunii și pe fond.
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la 17 septembrie 2014.
Dată în ședința publică de la 10 septembrie 2014.
Președinte, Grefier,
P. C. M. C.
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 17 septembrie 2014
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la 24 septembrie 2014.
Dată în ședința publică de la 17 septembrie 2014.
Președinte, Grefier,
P. C. M. C.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 3266/2014. Curtea de Apel... | Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 5784/2014.... → |
|---|
