Obligaţia de a face. Decizia nr. 7031/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 7031/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 4417/3/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI
SECȚIA A-VIII-A C. ADMINISRTRATIV FISCA
DECIZIA CIVILĂ NR. 7031/2014
Ședința publică de la 02.10.2014
Instanța compusa din
Președinte: A. P.
Judecător R. I. C.
Judecător: A. J.
Grefier: P. M.
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-reclamantă A. I E. împotriva sentinței civile nr. 3073/24.04.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. S. HARET și intimatul-chemat în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, având ca obiect „obligare emitere act”.
La apelul nominal făcut în ședință publică n-au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că, prin serviciul Registratură la data de 22.07.2014 pârâta a depus întâmpinare și practică judiciară, iar la data de 02.10.2014 reclamanta a depus cerere de renunțare la judecată.
Curtea constată că deși recurent a înțeles să formuleze calea de atac ca apel, în mod corect aceasta a fost înregistrată ca recurs, prin raportare la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004. De asemenea, Curtea va constata că nu poate lua act de renunțarea la judecată având în vedere faptul că partea nu s-a prezentat personal cu un act de identitate pentru a confirma semnătura de pe această cerere care a fost trimisă de la un cabinet de avocat, nefiind depusă în original.
Prin raportare la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Curtea din oficiu invocă excepția tardivității formulării căii de atac și reține cauza pentru soluționare.
CURTEA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 01.02.2013 sub nr._, reclamanta A. I. E. în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret București și chematul în garanție M. Educației Naționale a solicitat obligarea pârâtei la eliberarea diplomei de licență și a suplimentului de diplomă, cu cheltuieli de judecată și obligarea chematului în garanție să aprobe tipărirea formularului diplomei de licență în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a urmat cursurile Facultății de științe juridice și administrative B., specializarea administrație publică, promoția 2009, din cadrul pârâtei U. S. Haret București și cu toate că a promovat examenul de licență, i se refuză în mod nejustificat dreptul de a obține diploma de licență. A menționat reclamanta că în contractul de studii încheiat cu pârâta s-a menționat că este instituție de învățământ superior acreditată și că aceasta a efectuat numeroase demersuri la M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului pentru obținerea aprobărilor legale în vederea tipăririi formularelor de diplomă, fără efect.
Au fost atașate dosarului, în copie, înscrisuri privind studiile reclamantei.
Legal citată, pârâta U. S. Haret-USH a formulat întîmpinare și și cerere de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale.
Legal citat, chematul în garanție M. Educației Naționale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea atât a acțiunii cât și cererii de chemare în garanție motivat de împrejurarea că forma de învățământ urmată de reclamantă nu era acreditată sau autorizată provizoriu.
A fost încuviințată proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă recurată, instanța a respins acțiunea și cererea de chemare în garanție.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta s-a înscris în anul 2006 la Facultatea de științe juridice și administrative B., specializarea administrație publică, din cadrul pârâtei U. S. Haret București, forma de învățămînt-ID, conform înscrisurilor depuse la dosar (filele 5-11).
Potrivit adeverinței eliberate de pârâta U. S. Haret, reclamanta a obținut titlul de licențiat în științe administrative, promovând examenul de licență din sesiunea iulie 2009, în adeverință menționându-se că pârâta, având învățămînt de zi autorizat sau acreditat, poate organiza învățământ la distanță și cu frecvență redusă, potrivit art. 60 alin. 1 din Legea nr. 84/1995.
Din analiza reglementărilor relevante în speță, rezultă că nici la momentul înscrierii reclamantei în anul I de studii și nici la momentul finalizării studiilor pârâta U. S. Haret-Facultatea de științe juridice și administrative B. nu era acreditată sau autorizată provizoriu pentru cursuri la specializarea administrație publică, forma de învățământ ID.
Astfel, aceasta nu se regăsește ca fiind autorizată provizoriu sau acreditată la forma de învățămînt ID pentru specializarea anterior menționată în niciuna dintre hotărârile în care sunt prevăzute expres și limitativ structurile instituțiilor de învățământ superior acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu și specializările din domeniile studiilor universitare de licență, si anume H.G. nr. 1609/2004, anexa 2, pct. 6, H.G. nr. 916/2005, anexa 1, lit. B, pct. 6, H.G. nr. 676/2007, anexa 3, pct. 6, H.G. nr. 635/2008, anexa 3, pct. 6, H.G. nr. 749/2009, anexa 3, pct. 30.
Conform actelor normative anterior menționate, pentru Facultatea de științe juridice și administrative B. din cadrul Universității S. Haret, specializarea administrație publică nu este prevazută forma de învățămînt ID.
Nu pot fi primite susținerile cuprinse în adeverințe în sensul că forma de învățământ ID putea fi organizată întrucât universitatea avea învățămînt de zi autorizat sau acreditat. Este adevărat că art. 60 alin. 1 din Legea nr. 84/1995 prevedea că formele de învățămînt FR și ID se pot organiza de instituțiile de învățămînt superior care au cursuri de zi. Legea impunea condiția premisă ca instituția să poată organiza cursuri la formele ID și FR numai dacă la specializarea respectivă există și cursuri de zi. Însă nu era suficient pentru legala funcționare a acestor forme de învățămînt ca instituția respectivă să aibă cursuri de zi, ci era necesar ca pentru ID sau FR să se parcurgă și procedura de acreditare provizorie, după cum a statuat și Î.C.C.J., prin decizia nr. 3306/8.06.2011.
Potrivit art. 103 alin. 2 din Legea nr. 84/1995, instituțiile și unitățile de învățământ particular acreditate fac parte din sistemul național de învățământ și educație și se supun dispozițiilor legii învățămîntului.
De asemenea, prin Legea nr. 443/2002, s-a înființat U. S. Haret, iar la art. 3 din acest act normativ se prevede că, după . legii, în structura Universității S. Haret din București vor intra și facultățile, colegiile și specializările, acreditate sau autorizate provizoriu prin hotărâre a Guvernului, conform legii.
Modalitatea de acreditare si autorizare provizorie a instituțiilor de învățământ superior a fost reglementată prin Legea nr. 88/1993 și, ulterior, prin O.U.G. nr. 75/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit prevederilor art. 17 din H.G. nr. 1011/2001 privind organizarea și funcționarea învățământului la distanță și a învățământului cu frecvență redusă în instituțiile de învățământ superior, „Procedura de evaluare academică a programelor de învățământ la distanță sau de învățământ cu frecvență redusă se realizează conform Legii nr. 88/1993, republicată”.
Or, în cauză, reclamanta a urmat studiile la forma de învățământ ID, fără ca această formă de învățământ să fi fost autorizată provizoriu sau acreditată să funcționeze pentru specializarea administrație publică din cadrul Facultății de științe juridice și administrative B. a Universității S. Haret.
Sunt neîntemeiate și susținerile conform cărora absolvenții sunt îndreptățiți să le fie eliberate diplomele de licență întrucît după susținerea examenului de licență au primit adeverințe în acest sens, adeverințe care nu au fost anulate.
Completarea adeverințelor imediat după susținerea examenului de licență nu reprezintă un motiv pentru a legitima organizarea nelegală a unor cursuri de către parata, prin emiterea ulterioară a diplomelor de licență. Valabilitatea acestor adeverințe este limitată, tocmai pentru a se putea emite diplomele de licență după ce se verifică îndeplinirea tuturor condițiilor pentru atestarea studiilor.
Potrivit art. 5 din Regulamentul privind regimul actelor de studii din sistemul de învățămînt superior aprobat prin O.M.E.C.T. nr. 2284/2007, instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, pot gestiona, completa și elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii. Cum forma de învățămînt urmată de către reclamanți nu era legal organizată, nici nu se puteau elibera absolvenților acte de studii care să fie recunoscute în plan național și internațional.
De asemenea, potrivit art. 38 din același Regulament, după finalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenților li se eliberează adeverință de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maximum 12 luni. Adeverințele invocate de absolvent au termen redus de valabilitate și, prin atingerea termenului, își încetează oricum efectele, astfel că nu mai era necesară anularea lor.
Pentru aceste considerente, în cauză, reclamanta nu a dovedit caracterul nejustificat al refuzului pârâtei de eliberare a diplomelor de licență, cu suplimentul aferent, după aprobarea tipizatului de catre chematul în garanție, astfel că nu sunt întrunite condițiile art. 1 alin. 1 rap. la art. 2 alin. 1 lit. i) si n) și alin. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 pentru a obliga autoritățile publice pârâte la emiterea vreunui act, cu consecința recunoașterii dreptului reclamantei de a obține o diplomă de licență, iar cererea introductivă este neîntemeiată, fiind respinsă ca atare.
Față de soluția de respingere a cererii introductive, cererea de chemare în garanție a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta.
Cererea a fost înregistrată în mod legal ca recurs.
În motivarea căii de atac, reclamanta a arătat că apreciază nelegala sentinta.
Potrivit art.20 alin.l si art.38 din Regulamentul privind regimul actelor de studii in sistemul de invatamant superior aprobat priin OMECT nr.2284/2007 a solicitat eliberarea diplomelor de licența iar parata U. S. Haret i-a răspuns ca este in imposibiliatte de a-i elibera diploma.
Relațiile contractuale s-au derulat pe parcursul anilor de studii in conformitate cu prevederile din acestea, a achitat taxele de școlarizare, m-am prezentat, a sustinut si promovat toate examenele din grila, numai ca se afla in imposibilitatea materiala de a dovedi acest fapt si la locul de munca sau celor care stiu ca a absolvit o facultate, dat fiind ca nu se află in posesia unei diplome de licența asa cum parata era obligata sa i-o elibereze.
Potrivit OMECT nr.3404/07.03.2006 privind aprobarea criteriilor generale de organizare si desfasurare a admiterii in ciclul de studii universitare de licența pentru anul 2006-2007, admiterea in invatamantul superior se organizeaza in institutiile care au in structura domeniilor de studii specializări acreditate care au obtinut autorizatie de funcționare provizorie.
Formele de invatamant cu frecventa redusa sau invatamant la distanta potg fi organizate de universitățile care organizeaza cursuri de zi in domeniile respective si dispun de departamente specializate, ba mai mult, formele de invatamant la distanta si cu frecventa redusa au functionat si functioneaza legal, potrivit prev.art.60 alin.l din Legea invatamantului nr.84/1995, in vigoare la acel moment, care apreciaza faptul ca "activitatea didactica se poate organiza in urmatoarele forme: de zi, cu frecventa redusa si la distanta. Formele de invatamant seral, cu frecventa redusa si la distanta, pot fi organizate de institutiile de invatamant superior care au cursuri la zi".
U. S. Haret avand autorizate, acreditate, cursuri la zi, putea aorganiza astfel de cursuri conform normelor legale emuntate mai sus.
Adeverința sa din care rezulta ca este licentiata, dovedeste indeplinirea condițiilor impuse de lege, acestea fiind acte administrative autentice ce se bucura de prezumția de legalitate si veridicitate (art.29 din OUG 75/2005, art.60 alin.l si 3 din Legea nr.84/1995).
Prin întâmpinare, U. "S. HARET" a solicitat ca, în cazul admiteri recursului promovat de A. I. E. împotriva sentintei civile nr. 3074/2014 pronuntata in ședința publica la data de 24.04.2014 in Dosarul nr._ de către Tribunalul București,Secția a ll-a C. Administrativ si Fiscal, prin care instanta de fond a respins cererea de chemare in garanție formulata de subscrisa si cererea recurentei- reclamante, să fie admisă si cererea sa de chemare in garanție a Ministerului Educației Naționale (MECTS) pentru urmatoarele considerente:
Ca o prima precizare, considera ca nu poate fi admis recursul si acțiunea recurentului -reclamant fara a fi admisa si cererea de chemare in garanție formulata in conformitate cu dispozițiile art. 60-63 Cod proc.civ. de către U. S. Haret, întrucât între cele doua cauze exista o evidenta interdependență, dupa cum urmeaza:
U. S. Haret, a fost infiintata prin Legea nr.443/5 iulie 2002, ca persoana juridica de drept privat si de utilitate publica, parte a sistemului național de invatamant, care a functionat ., fiind un furnizor de programe educaționale de studii recunoscut pe plan național.
Prevederile legale la momentul înscrierii reclamantului la cursurile USH, o obliga sa obțină acreditare numai pe specializările (facultatile) existente in cadrul Universității S. Haret si nicidecum pe formele de invatamant.
În baza art.60 alin. 1 din Legea nr.84/1995 (in vigoare pe întreaga perioada de școlarizare a reclamantului) activitatea didactica se poate organiza in urmatoarele forme: de zi, seral, cu frecventa redusa si la distanta. Formele de invatamant seral,cu frecventa redusa si la distanta pot fi organizate de institutiiie de invatamant superior, care au cursuri la zi.
Ca atare, singura condiție pentru desfasurarea formei de invatamant la distanta era ca specializarea sa fie acreditata sau autorizata sa funcționeze provizoriu si sa aiba forma de invatamant la zi.
In acest sens, legiuitorul a avut in vedere faptul ca evaluarea si acreditarea se fac doar la nivelul programelor de studii, care duc la o calificare universitara distincta, si nu la nivelul formelor de invatamant.
Programa de studii este cea care susține calificarea distincta, indiferent de forma de invatamant absolvita (zi, seral, frecventa redusa sau invatamant la distanta).
Actul normativ care reglementa procedura de acreditare si autorizare provizorie a organizațiilor furnizoare de educație si a programelor de studiu la momentul începerii studiilor de către recurentii- reclamanti era OUG nr.75/2005 privind asigurarea calitatii educației.
Potrivit prevederilor art.29 alin.3 si 4 din acest act normativ „in invatamantul superior evaluarea si acreditarea se face la nivelul structurilor insîitutionale pentru fiecare program din ciclul de licența,care duce la o calificare universitara distincta. Acreditarea presupune parcurgerea a doua etape succesive: a)autorizarea de funcționare provizorie, care acorda dreptul de a desfasura procesul de invatamant si de a organiza, dupa caz, admiterea la studii; b) dreptul de a emite diplome, certificate studii recunoscute de M. Educației si organiza, dupa caz, examen de absolvire, doctorat."
Noțiunea de „program de studii" a fost definita in cuprinsul Metodologiei aprobate prin HG nr. 1418 / 2006 ca fiind totalitatea activitatilor de proiectare, organizare, conducere si realizare efectiva a predării, invatarii si cercetării dintr-un domeniu care conduce la obținerea unei calificari universitare.
Din coroborarea disp. art.29 din OUG nr.75/2005 cu dispozițiile art.60 alin.3 din Legea nr.84/1995 (in vigoare la data promovării examenului de licența), diplomele si certificatele de studii eliberate de institutiiie de invatamant superior, in condițiile legii, pentru aceeași specializare sunt echivalente indiferent de forma de invatamant absolvita, se poate desprinde concluzia ca nu forma de invatamant absolvita (zi, frecventa redusa, invatamant la distanta) este cea care duce la o calificare universitara,ci specializarea aleasa si urmata.
Mai mult, art.4 din HG nr.535/1999 arata ca: "Autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea se acorda pentru formele de invatamant de zi. Specializările autorizate sau acreditate, care functioneaza la forma de invatamant de zi, pot funcționa si la forma de invatamant seral sau fara frecventa, fara a fi necesara îndeplinirea procedurii de autorizare de funcționare provizorie sau acreditare de către Consiliul N. de Evaluare Academica si Acreditare, instituțiilor de invatamant superior." Invatamantul deschis la distanta beneficiaza de o reglementare la art.5 din același act nomativ:"Invatamantul deschis la distanta, similar cu invatamantul fara frecventa,se poate organiza numai in cadrul institutiilor de invatamant superior care au urmat procedura de autorizare prevăzută de lege".
Prin art.5 din HG 916/2005 se arata ca:
"(1) Structurile si specializările prevăzute in anexele nr.1 si 2 functioneaza incepand cu anul universitar 2005/2006,pentru anul intai de studii.
(2) Specializările prevăzute in anexele nr.1-3 la Hotararea Guvernului nr.410/2002 privind structurile si specializările acreditate sau autorizate sa funcționeze provizoriu din institutiile de invatamant superior,cu modificările si completările ulterioare,care nu se regăsesc in anexa nr.3 la prezenta hotarare, intra in lichidare incepand cu anul universitar 2005/2006."
U. S. Haret este cuprinsa in anexa acestui act normativ.
Potrivit prevederilor art. 6 din HG 676/2007 "specializarile (nu formele) ale căror denumiri au fost adaptate la nomenclatorul aprobat prin Hotararea Guvernului nr.916/2005 privind structurile institutiilor de invatamant superior acreditate sau autorizate sa funcționeze provizoriu si a specializărilor din domeniile studiilor universitare de licența si prin Hotararea Guvernului nr. 1.175/2006 privind organizarea studiilor universitare de licența si aprobarea listei domeniilor si specializărilor (nu formelor) din cadrul acestora, cu modificările ulterioare, care functioneaza incepand cu anul I ,2005-2006 si care se regăsesc in prezenta hotarare isi continua activitatea".
Prin art.1 din HG nr.1175/2006 a fost aprobat nomenclatorul domeniilor de studii universitare de licența si a specializărilor din cadrul acestora,al specializărilor reglementate sectorial si/sau general. Din lecturarea textelor legale, evocate mai sus, se poate observa ca a functionat ..
In aceste condiții de reglementare si in raport de conduita adoptata de organul de specialitate al administrației publice centrale, chemat sa organizeze si sa conducă sistemul național de educație, aprobarea de către U. "S. Haret" din București a admiterii la forma de invatamant la distanta, pentru specializările acreditate/autohzate, corespunzătoare formei de pregătire prin cursuri de zi, tine de exercițiul autonomiei universitare, garantat prin art.32 alin.6 din Constitutia României si Legea nr.84/1995 in vigoare la momentul înscrierii reclamanților la Facultate.
Recunoașterea, prin chiar art.8 din Ordinul nr.3404/2006, emis de către ministrul educatiei, a posibilității organizarii de către universitățile acreditate a formei de invatamant la distanta, pentru domeniile in care acestea erau autorizate sa organizeze cursuri de zi, confera reclamanților dreptul de a cere sa li se elibereze diploma de licenta, insotita de suplimentul la diploma, drept recunoscut de pct.VII din Metodologia organizarii si desfasurarii examenelor de finalizare a studiilor, aprobata de Senatul Universității "S. Haret" la data de 13 mai 2009, act de reglementare ce a fost înregistrat sub nr.1405 din 21.05.2009.
Asa cum a remarcat si subliniat Înalta Curte de Casație si Justitie acest drept nu poate fi afectat si cu atat mai puțin suprimat, in fapt sau in drept, de divergentele ce au aparutjn decursul timpului, intre U. "S. Haret" si M. Educației, pe seama valabilitatii inițierii si desfasurarii formei de invatamant la distanta, pentru specializările la care se organizau si cursuri de zi acreditate/autorizate, atata timp cat M. Educației sau Agenția R. de Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior(ARACIS), infiintata in baza O.U.G. nr.75/2005, nu au demarat si nu au finalizat vreo procedura administrative care sa conducă la concluzia ca a actionat in afara cadrului legal,in condițiile in care, în principiu, Ministerului Educației i se recunoștea, prin art.6 din Legea nr.443/2002, dreptul de a "propune încetarea activitatii de invatamant si desființarea prin lege a universității".
In vederea eliberării diplomei de licența a făcut demersurile legale către M. Educației, Cercetării, Tineretului si Sportului, in sensul in care a comunicat necesarul de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților anului 2009, in vederea aprobarii acestora si spre a emite mai departe comanda de tipărire la ..
U. S. Haret, s-a conformat cu promtitudine si intocmai condițiilor impuse de Minister, prin adresa nr._/25.06.2009, in vederea obținerii aprobarii pentru tipizarea de formulare tipizate.
Factorii cu atributii de decizie din sistemul asigurani calitatii educației, dar mai ales M. Educației, nu au sesizat nereguli dupa încheierea perioadei de monitorizare a subscrisei,prevăzută de art.8 din Leg.nr.443/2002, nici dupa emiterea HG nr.676/2007 si a HG nr.635/2008 precum si nici dupa . OUG nr.75/2005-privind asigurarea calitatii educației.
In speța data avand ca obiect obligarea emiterii diplomei de licența, instanta de fond era abilitata cel mult, sa solicite dovezi referitoare la parcurgerea unui programe de studii de licența si dovezi ale susținerii si promovării examenului de licența in cadrul unei institutii abilitata si infiintata prin lege ca furnizor de educație asa cum este U. S. Haret.
Ceea ce a omis instanta de fond este verificarea functionalitatii USH-faptul ca fata de aceasta institutie de cultura legal infiintata ca Universitate -furnizor de educație nu s-a dispus printr-un Ordin al Ministrului Educației Naționale o masura sancționară sau chiar desființarea acestei institutii asa cum prevede legiuitorul in cazul in care U. ar fi savarsit abaterile de care este acuzata, ori considera că numai in cazul parcurgerii unor cursuri ale unei institutii care nu este institutie de cultura si furnizor de educație reglementat si infiintat prin lege ar fi o realitate asimilata unui element cu caracter probatoriu care ar fi condus de drept la soluția data in acest caz de către instanta de fond.
Prin urmare, chematul in garanție MEN (MECTS), in temeiul prerogativelor cu care a fost investit, daca ar fi constatat ca nu sunt îndeplinite standardele de calitate trebuia sa elaboreze si sa promoveze, dupa caz,hotarare de guvern sau lege, decizie prin care inceteaza definitiv școlarizarea in cadrul respectivului program sau institutie.
Adeverința de licentiat a recurentei reclamante exista, este in ființa si constituie un act administrative nerevocat sau anulat in vreun mod de către instantele de judecata.
In încercarea de a-si justifica poziția M. Educației Naționale (MECTS) isi circumscrie apararile pe aspecte legate de acreditarea sau neacreditarea formei de invatamant aparari ce nu se circumscriu obiectului acțiunii reclamantului.
A motivat solicitarea de admitere a cererii de chemare in garanție pe imposibilitatea efectiva de a emite reclamantului diploma de licența atata vreme cat MECTS nu va aproba tiparirea formularelor pentru anul 2009, fiind pusă astfel in imposibilitatea de a executa hotararea, daca se va admite cererea reclamantului, cata vreme dreptul absolvenților nu poate fi realizat fara concursul efectiv al chematului in garanție, care, in calitate de autoritate publica gestioneaza materialele si tipizatele cu regim special necesare pentru a se elibera diploma sau alte acte de studii. Existând o interdependent intre cele doua cereri obligația sa de a elibera diplomele de licența este indisolubil legata de acordul chematului in garanție MECTS in vederea tipăririi acestor formulare.
În mod constant s-a statuat, in jurisprudenta înaltei Curți de Casație si Justitie-Sectia de C. Administrativ si Fiscal, in litigii de aceeași natura, ca M. Educației, Cercetării, Tineretului si Sportului are obligația legala de a aproba tiparirea formularelor tipizate constând in diploma de licența si suplimentele la diploma (a se vedea, in acest sens, cu titlu de exemplu Deciziile: 5386/15._; 5722/29.11,2011; 5656/24.11.2011; 2533/22.05.2012; 628/08.02.2012; 953/23.02.2012; 2514/22.05.2012; 2480/l8.05.2012; 2515/22.05.2012; 2534/22.05.2012.
Asupra admiterii cererii de chemare in garanție s-a pronuntat înalta Curte de Casație si Justitie, dupa cum urmeaza: in Dosar nr._, in Dosar nr._, in Dosar nr._, Dosar nr._, Dosar nr._ ,Dosar nr._, Dosar nr._, Dosar nr._, Dosar nr._, Dosar nr._ . Dosar nr._, Dosar nr._ . Dosar nr._, in sensul admiterii cererii subscrisei de chemare in garanție a MECTS-irevocabil.
În temeiul art.274 Cod proc.civ., a solicitat cheltuieli de judecata (onorariu avocat) asa cum rezulta din documentele atașate (extras de cont, contract de asistență juridică, ordin de plată, factura fiscală).
Calea de atac declarată în cauză a fost înregistrată ca recurs.
La termenul din 2.10.2014, Curtea a constatat că în mod corect cererea formulată de reclamantă a fost înregistrată ca recurs, prin raportare la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004
La același termen, Curtea a invocat, din oficiu, excepția tardivității declarării recursului.
Reținând cauza, în temeiul art. 316 raportat la art. 298 și art. 137 alin. (1) C.proc.civ., pentru a se pronunța cu prioritate asupra excepției invocate, Curtea reține următoarele:
Cererea de chemare în judecată a fost depusă la poștă, prin scrisoare recomandată, la data de 31.01.2013, fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 1.02.2013.
Noul Cod de procedură civilă a intrat în vigoare la data de 15.02.2013.
Conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, „dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite după .”.
Întrucât noul Cod de procedură civilă a intrat în vigoare ulterior începerii procesului ce face obiectul dosarului, în prezenta cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă din 1865.
Potrivit art. 301 din acest act normativ, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
De asemenea, conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, “hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.”
Dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 sunt, de altfel, aplicabile și după . noului Cod de procedură civilă, astfel cum rezultă din prevederile art. 466 ale Legii nr. 134/2010 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012.
Așa cum rezultă din dovada de comunicare, aflată la dosarul instanței de fond (fila 106), sentința civilă nr. 3074/24.04.2014 a fost comunicată reclamantei la data de 3.06.2014.
Calea de atac a fost depusă la Tribunalul București, la data de 25.06.2014, cu depășirea termenului prevăzut de art. 301 C.proc.civ.
Având în vedere aceste considerente, Curtea, în baza art. 312 alin. (1) C.proc.civ., va admite excepția invocată și va respinge recursul ca tardiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite excepția tardivității recursului.
Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă A. I E. împotriva sentinței civile nr. 3073/24.04.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. S. HARET și intimatul-chemat în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, ca tardiv.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.10.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. P. R. I. C. A. J.
GREFIER,
M. P.
Red/tehn. C.R.I.
Jud. fond: D. S. – Tribunalul București – SCAF
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 4720/2014. Curtea de Apel... | Refuz soluţionare cerere. Decizia nr. 1458/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
