Obligaţia de a face. Decizia nr. 7725/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 7725/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-10-2014 în dosarul nr. 2911/3/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI
SECȚIA A-VIII-A C. ADMINISRTRATIV FISCA
DECIZIA CIVILĂ NR. 7725/2014
Ședința publică de la 23.10.2014
Instanța compusa din
Președinte: A. P.
Judecător R. I. C.
Judecător: A. J.
Grefier: P. M.
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-pârâtă INSTITUȚIA P. MUNICIPIULUI BUCUREȘTI- SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR împotriva sentinței civile nr. 2551/04.04.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. I. C. având ca obiect „pretenții-taxă poluare”.
La apelul nominal făcut în ședință publică n-au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că, părțile au solicitat judecarea recursului în lipsă conform art. 242 alin. 2 C..
Constatând că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2 C., Curtea apreciază recursul în stare de judecată și-l reține pentru soluționare.
CERERILE
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata sub nr._, pe rolul Tribunalului Bucuresti-sectia de contencios administrativ si fiscal, pentru motivele de fapt si de drept expuse in cuprinsul acestei cereri (file 2-8), reclamantul S. I. C., in contradictoriu cu parata SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE SI INMATRICULARE A VEHICULELOR BUCURESTI, a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei la inmatricularea definitiva a autoturismului marca Mercedes-Benz, tip 168/M209F2/_, cu numarul de identificare WDB1680091J786757, fara plata taxei speciale.
In dovedirea cererii, reclamantul a depus inscrisuri.
Parata, legal citata, nu s-a infatisat si nu a depus intampinare.
TRIBUNALUL
Prin sentinta civila nr.2551/04.04.2014, tribunalul a admis cererea si a obligat parata Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei P. Municipiului Bucuresti să înmatriculeze definitiv autovehiculul marca Mercedes-Benz, tip 168/M209F2/_, cu numarul de identificare WDB1680091J786757, proprietatea reclamantului, fără plata taxei la care se face referire in cuprinsul art. 7 alin. 1 lit. j) din Ordinul M.A.I. nr. 1501/2006.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele:
I. In fapt
1. La data de 23.06.2008, reclamantul a dobandit dreptul de proprietate asupra unui autovehiculului folosit marca Mercedes-Benz, cu numarul de identificare WDB1680091J786757. Autoturismul are cinci locuri pe scaune si a fost inmatriculat pentru prima data in Republica Italiana, la data de 18.06.2003 (file 11-13).
2. Prin cererea inregistrata la registratura paratei sub nr._/2012, pentru motive similare celor prezentate in cuprinsul cererii deduse judecatii, reclamantul a solicitat inmatricularea autovehiculului anterior mentionat fara plata taxei pentru emisiile poluante prevazuta de art. 4 din Legea nr. 9/2012 (file 18-20 si 24).
3. Prin adresa nr._/SPC/27.11.2012, raspunzand cererii anterior mentionate, parata a comunicat reclamantului refuzul sau de solutionare favorabila a cererii, cu motivarea, in esenta, ca pentru a da curs acestei cereri este necesar ca acesta sa depuna dovada achitarii taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, conform art. 4 alin. 1 din Legea nr. 9/2012 (fila 24).
II. In drept
1. Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule
........
ART. 1
(1) Prezenta lege stabilește cadrul legal privind instituirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, denumită în continuare taxă.
(2) Taxa se face venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
ART. 2
În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:
........
e) organ fiscal competent - organul fiscal teritorial în a cărui evidență este înregistrat contribuabilul ca plătitor de impozite și taxe;
f) contribuabil - orice persoană fizică sau persoană juridică care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 4;
g) autovehicul rulat - autovehiculul care a mai fost înmatriculat;
h) înmatriculare - operațiunea administrativă ce constă în înscrierea în evidențele autorităților competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare, precum și a numărului de înmatriculare;
i) prima transcriere a dreptului de proprietate - primul transfer al dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat, realizat după . prezentei legi, în condițiile art. 11 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
........
l) taxa - reprezintă suma datorată de către contribuabil pentru emisiile poluante provenite de la autovehiculele din categoriile M1, M2, M3 și N1, N2, N3.
........
ART. 4
(1) Obligația de plată a taxei intervine:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
........
(2) Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.
........
ART. 5
(1) Organul fiscal competent calculează cuantumul taxei, pe baza documentelor din care rezultă dovada dobândirii dreptului de proprietate asupra autovehiculului și elementele de calcul al taxei, depuse de către contribuabilul care intenționează să efectueze înmatricularea sau prima transcriere a dreptului de proprietate.
........
(3) Taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului, pe numele Administrației Fondului pentru Mediu, iar dovada plății acesteia va fi prezentată cu ocazia înmatriculării sau transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 4.
........
ART. 16
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, și Hotărârea Guvernului nr. 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 30 iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare.
........
2. O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
........
ART. 11
........
(2) Înmatricularea vehiculelor este continuă, de la admiterea în circulație până la scoaterea definitivă din circulație a unui vehicul din categoria celor supuse acestei condiții, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, și presupune următoarele operațiuni:
........
b) transcrierea în evidențele autorităților competente, potrivit legii, a tuturor transmiterilor ulterioare ale dreptului de proprietate asupra unui vehicul.
........
3. O.U.G. nr. 1/2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziții ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum și pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din lege
........
ART. 1
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, se suspendă până la 1 ianuarie 2013.
........
4. Anexa 1 la Reglementările privind condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulație pe drumurile publice din România - RNTR 2 aprobate prin O.M.L.P.T.L. nr. 211/2003
……
Lit. A, pct. 2.1: Categoria M1 - Vehicule concepute și construite pentru transportul de pasageri, care au, în afara scaunului conducătorului, cel mult opt locuri pe scaune.
……
5. O.M.A.I. nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor
……
Art. 7
(1) Înmatricularea permanentă sau înmatricularea temporară se efectuează pe baza următoarelor documente:
……
j) începând cu data de 1 ianuarie 2007, dovada plății taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, stabilită potrivit legii;
……
6. Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
……
ART. 1 – Subiectele de sesizare a instantei
(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. […]
……
ART. 2 – Semnificatia unor termeni
(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
……
i) refuz nejustificat de a soluționa o cerere - exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane;
……
n) exces de putere - exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor;
……
(2) Se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.
……
ART. 8 – Obiectul acțiunii judiciare
(1) […] se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
……
7. Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (T.F.U.E.)
……
ART. 110 (ex-art. 90 TCE)
(1) Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
……
8. Constitutia Romaniei
……
ART. 11 – Dreptul international si dreptul intern
(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
……
ART. 148 – Integrarea in Uniunea Europeana
……
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
……
(4) Parlamentul, președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2.
……
Aprecierile Tribunalului
Problema dedusa judecății constă în a lămuri, in raport de datele spetei, dacă taxa instituita prin prevederile legale redate la pct. II.1 de mai sus contravine art. 110 paragraful 1 din T.F.U.E. (ex-art. 90 TCE), urmând ca analiza acestor prevederi să aibe în vedere și dispozițiile art. 11 și art. 148 din Constituția României, precum și jurisprudența Curții Europene de Justiție.
Taxa in discutie, denumita anterior „taxa pe poluare”, a fost introdusa prin O.U.G. nr. 50/2008, care a suferit modificari prin O.U.G. nr. 108/2008, O.U.G. nr. 208/2008, O.U.G. nr. 117/2009 si O.U.G. nr. 118/2010.
O.U.G. nr. 50/2008 a fost abrogata prin Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, act normativ in vigoare la data la care reclamantul s-a adresat paratei cu cererea mentionata la pct. I.2 de mai sus.
Textul art. 4 din Legea nr. 9/2012 nu face distinctie, sub aspectul existentei obligatiei de plata a taxei, între autoturismele produse în România și cele produse în afara acesteia si nici între autoturismele noi și cele rulate.
Chiar asa fiind, ca urmare a intrarii in vigoare a prevederilor legale redate la pct. II.3 de mai sus, incepand cu data de 31.01.2012 si pana la data de 01.01.2013, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație, înmatriculate în țară.
De la 01.01.2007, România este stat membru al Uniunii Europene.
Dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de dreptul național, în temeiul principiului supremației dreptului comunitar. Conform acestui principiu, orice normă comunitară are forță juridică superioară normelor naționale, chiar și atunci când acestea din urmă sunt adoptate ulterior normei comunitare, regula aplicându-se indiferent de rangul normei în ierarhia sistemului juridic național și de acela al normei comunitare.
In acelasi sens sunt si prevederile constitutionale redate la pct. II.8 de mai sus.
Obligatia instanțelor din statele membre de a aplica prioritar T.C.E. a fost statuată și prin Hotărârile pronunțate de C.E.J. în cauzele Flaminio C. vs. Enel (15 iulie 1964) și Amministratione delle Finanze dello Stato v. Simmenthal S.p.a (9 martie 1978).
Potrivit considerentelor C.E.J., redate în aceste hotărâri, la . T.C.E., acesta a devenit parte integrantă a ordinii juridice a Statelor Membre, instanțele din aceste state fiind obligate să îl aplice. Curtea a reținut că o instanță națională ce este chemată, în limitele competenței sale, să aplice prevederi ale dreptului comunitar are obligația de a aplica aceste prevederi si, dacă este necesar, chiar refuzând să aplice legislația națională, inclusiv cea adoptată ulterior, nefiind necesar ca instanța să ceară sau să aștepte abrogarea prevederilor contrare de către puterea legislativă sau Curtea Constituțională. Aceeași obligație a judecătorilor naționali rezultă și din prevederile art. 10 din Tratat.
Scopul general al art. 110 (ex-art. 90) din Tratat este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Paragraful 1 al acestui articol interzice discriminarea fiscala intre produsele importate si cele provenind de pe piata interna, de natura similara.
Analizând efectele conjugate ale Legii nr. 9/2012 si O.U.G. nr. 1/2012, in forma activa la data stabilirii taxei in discutie, sub aspectul compatibilitatii cu art. 110 (ex-art. 90) paragraf 1 din Tratat, rezultă că, in perioada 31.01._13, pentru un autoturism produs in România sau in alte state membre U.E. nu se percepe, la o nouă înmatriculare, taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dacă a fost anterior înmatriculat tot în România. Această taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule se percepe, insa, pentru autoturismul produs in țară sau în alt stat membru UE, dacă este inmatriculat pentru prima dată în România.
Reglementată în acest mod, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme rulate deja înmatriculate într-un alt stat membru; cumpărătorii sunt orientați, din punct de vedere fiscal, să achiziționeze autovehicule rulate, deja înmatriculate în România.
Prin urmare, legislatia nationala, in forma activa la data la care reclamantul s-a adresat paratei cu cererea mentionata la pct. I.2 de mai sus, este contrară art. 110 (ex-art. 90) din Tratat, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme rulate deja înmatriculate într-un alt stat membru U.E., precum cel din prezenta cauza (Republica Italiana), favorizând astfel vânzarea autoturismelor rulate deja înmatriculate în România.
Or, după aderarea României la U.E., acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale U.E., atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
In acest sens, in jurisprudenta referitoare la art. 90 (actual art. 110) din Tratat, Curtea de Justitie Europeana a explicat care sunt conditiile in care se poate retine aplicarea acestui text:
a) trebuie sa existe o discriminare intre produsele nationale si produsele importate (hotararea din 11 august 1995, cauzele reunite C-367/93 la C-377/93, F. C. Roders BV s.a. c. Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen);
b) trebuie sa existe o similitudine sau un “raport de concurenta” intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate (hotararea din 7 mai 1987, cauza 184/85, Comisia c. Italia);
c) prelevarea fiscala nationala trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor (hotararea din 7 mai 1987, afacerea 193/85, Cooperativa Co-Frutta Srl c. Amininistrazione delle finanze dello Stato).
Pe cale de consecinta, atunci cand produsele interne si produsele importate se afla . concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale nationale se creeaza o discriminare intre acestea, astfel incat consumatorii sunt descurajati sa aleaga produsele importate, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscala nationala contrara art. 90 trebuie inlaturata de la aplicare.
Reglementarea fiscala interna incidenta in cauza indeplineste toate cele trei criterii mentionate mai sus.
Mai intai, exista o discriminare intre autoturismele rulate inmatriculate deja . al Uniunii Europene (in speta, Republica Italiana) si care se inmatriculeaza in Romania (“produsele importate”) si autoturismele rulate deja inmatriculate in Romania (“produsele nationale”), numai primele fiind supuse taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule cu ocazia inmatricularii in Romania.
Apoi, exista un “raport de concurenta” intre produsele importate si produsele nationale. Astfel, in principiu, alegerea consumatorului se poate indrepta fie spre un autoturism rulat deja inmatriculat . membru (asa cum este cazul in speta), fie spre un autoturism rulat deja inmatriculat in Romania.
In fine, taxa in discutie este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme rulate deja inmatriculate . membru intrucat, din moment ce este datorata doar pentru “produsele importate”, iar nu si pentru “produsele nationale”, este evident faptul ca obiectivul O.U.G. nr. 1/2012 este diminuarea consumului “produselor importate”. In aceste conditii, alegerea consumatorului este in mod evident influentata din cauza existentei taxei, el fiind inclinat sa achizitioneze un autoturism rulat deja inmatriculat in Romania.
In concluzie, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național incalca principiul libertatii circulatiei marfurilor, dezavantajand, direct sau indirect, produsele provenind din celelalte tari membre U.E. in competitia cu produsele similare autohtone.
In acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Justitie a Uniunii Europene prin hotararea pronuntata la 7 aprilie 2011 in cauza C-402/09 T. c. Romaniei, stabilind ca art. 110 se opune ca un stat membru sa instituie o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei lor inmatriculari in acest stat membru, daca regimul acestei masuri fiscale este astfel stabilit incat descurajeaza importul de vehicule de ocazie, fara insa a descuraja cumpararea de vehicule de ocazie avand aceeasi vechime si aceeasi uzura pe piata nationala.
Prin aceasta hotarare Curtea a stabilit cu valoare de principiu ca o reglementare nationala care impune un impozit intern aplicabil vehiculelor de ocazie importate dintr-un alt stat membru trebuie (i) sa nu depaseasca valoarea reziduala a aceleiasi taxe incorporate in valoarea vehiculelor de ocazie similare; si (ii) sa nu aiba o valoare atat de mare, astfel incat, raportat la reglementarile anterioare reglementarii evaluate in dosar descurajeaza importurile fara a descuraja si achizitiile de vehicule de ocazie deja existente pe piata nationala.
De asemenea, in hotararea pronuntata in Cauza C-263/10 N./Directia Generala a Finantelor Publice Gorj, Administratia Finantelor Publice Targu Carbunesti, Administratia Fondului pentru Mediu, CJUE a statuat, raportandu-se la variantele taxei pe poluare aplicabile in perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2010, ca „Articolul 110 TFUE trebuie interpretat in sensul ca se opune ca un stat membru sa instituie o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei lor inmatriculari in acest stat membru daca regimul acestei masuri fiscale este astfel stabilit incat descurajeaza punerea in circulatie in statul membru mentionat a unor vehicule de ocazie cumparate din alte state membre, fara insa a descuraja cumpararea unor vehicule de ocazie avand aceeasi vechime si acceasi uzura de pe piata nationala.”
Interpretarea data de instanta europeana Tratatului de Functionare a Uniunii Europene face corp comun cu aceasta reglementare comunitara si este obligatorie pentru particulari, pentru instante si pentru organele administrative. Astfel, dreptul comunitar acorda autoritatilor administrative aceleasi puteri si obligatii pe care le acorda instantelor nationale, autoritatile administrative fiind obligate sa cunoasca si sa aplice dreptul comunitar din oficiu (Cauza C-198/01Consorzie Industrie Fiammeri (C.)/Autorita Garante della Concorenza e del Mercato).
In raport de considerentele mai sus expuse, vazand si prevederile legale redate la pct. II.6 de mai sus, instanta va admite cererea introductiva si va dispune obligarea paratei să înmatriculeze definitiv autoturismul reclamantului fără plata taxei la care se face referire in cuprinsul art. 7 alin. 1 lit. j) din Ordinul M.A.I. nr. 1501/2006.
RECURSUL
Paratul Instituția P. Municipiul București - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Inmatriculare a Vehiculelor București a introdus recurs impotriva sentintei de mai sus, afirmand:
Conform dispozițiilor art.11 alin.3 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, modificată și completată, „ înmatricularea vehiculelor este continuă de la admiterea în circulație până la scoaterea definitivă din circulație a unui vehicul din categoria celor supuse acestei condiții., și presupune: a) înscrierea în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândihi dreptului de proprietate asupra unui vehicul de către primul proprietar, b) transcrierea în evidențele autorităților competente, potrivit legii, a tuturor transmiterilor ultenoare ale dreptului de proprietate asupra unui vehicul,,.
Potrivit art.4 lit.c din OUG nr9/2013 privind timbrul de mediu, obligația de plată a timbrului de mediu intervine o singură dată cu ocazia: înmatriculării în circulație pentru prima dată în România a vehiculului sau cu ocazia transcrierii transmiterii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule sub diferitele ei denumiri, taxa pe poluare sau taxa pe emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării". De asemenea, art4 llt. d din același act normativ prevede că există obligația de plată a timbrului de mediu și: „ cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule „.
In consecință, legislația actuală cu privire la obligația achitării timbrului de mediu a înlăturat discriminarea constatată de către instanța națională și cea europeană în legislația anterioară în materie instituind obligativitatea achitării taxei speciale fiscale fie la înmatricularea unui vehicul în circulație fie la transcrierea transferului dreptului de proprietate asupra unui vehicul de la un proprietar la altul In toate situațiile în care pentru respectatultaxa specială pentru înmatriculare în una dintre formele sub care era reglementată la data intrării înmatriculării vehiculului în circulație ori
-în situația în care taxa specială a fost achitată și s-a restituit proprietarului vehiculului ori
-înmatricularea s-a efectuat fără plata taxei speciale în temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile.
In acest context, în care la solicitarea operațiunii de înmatriculare în circulație pentru prima dată în România pe numele acestuia, reclamantul nu a făcut dovada încadrării sale în situațiile pentru care legiuitorul a prevăzut exceptarea de la plata timbrului de mediu ( art.3 și art.8 din OUG nr.9/2013 ) și nici dovada achitării acestei taxe fiscale printr-un document fiscal care să ateste achitarea acesteia. In mod eronat a apreciat prima instanță că refuzul recurentei de a da curs solicitării reclamantului poate fi calificat ca fiind un refuz nejustificat de soluționare a favorabilă a înmatriculării fără dovada achitării c/valorii timbrului de mediu astfel cum este definit acesta în art.2 alin.(1) lit.i din Legea nr.554/2004 deoarece recurenta nu a acționat în limitele unei puterii discreționare ci conform normelor în vigoare ce conferă competența de a verifica îndeplinirea condițiilor legale pentru înmatriculare/transcriere in cauză a unui vehicul în circulape pe numele noului proprietar ala cestuia astfel cum acestea sunt stabilite la art.7 dlin.(l) din OMAI nr.1501/2006.
Intrucât reclamantul nu se încadra într-una dintre situațiile pentru care OUG nr.9/2013 prevede exceptarea de la plata timbrului de mediu respectiv art.3 și art.8 din actul normativ menționat în vigoare la data solicitării operațiunii de înmatriculare în circulație a vehiculului mai sus identificat în mod eronat a reținut prima instanță situația de fapt și a făcut o aplicare eronată a normelor de drept incidente pronunțând o soluție netemeinică și nelegală
Mai mult. conform evidențelor din Registrul Național al Vehiculelor înmatriculate reclamantului i-a fost înmatriculat în circulație pe numele acestuia vehiculul marca Mercedes Benz nr. identificare WDB1680091J786757 la data de 05.02.2014 sub nr. înmatriculare_, anterior pronunțării hotărârii judecătorești atacate, acesta neaducând la cunoștința instanței acesta împrejurare și lipsa de interes în soluționarea cauzei astfel încât acțiunea acestuia la data pronunțării Sentinței civ le nr. 1680/06.03.2014 a Tribunalului București în Dosarul nr._ era rămasă fără obiect.
In drept, recurentul a invocat Legea nr.554/2004, OUG nr.9/2013. HG nr.88/2013, OUG nr. 195/2002 si OMAI nr.1501/2006.
Intimatul-reclamant nu a depus intampinare.
CURTEA
Autovehiculul reclamantului este inmatriculat pentru prima data in Uniunea Europeana in data de 18.06.2003.
Cererea reclamantului de inmatriculare a autovehiculului in Romania a fost depusa in data de 27.11.2012, inregistrata de parata sub nr._/SPC/27.11.2012 si respinsa prin adresa nr._/SP2/07.12.2012.
Ca atare, la data depunerii cererii era aplicabila Legea nr.9/2012 si nu OUG nr.9/2013, astfel incat legalitatea cererii trebuie apreciata exclusiv prin prisma Legii nr.9/2012.
Instanta constata ca taxa speciala prevazuta de Legea nr.9/2012 aplicata la inmatricularea in Romania, dupa cumparare, a autoturismelor deja inmatriculate . Uniunea Europeana reprezinta o taxa fiscala cu efect echivalent unei taxe vamale de import si care este interzisa in mod expres de art.110 din Tratatul Privind functionarea Uniunii Europene, deoarece incalca principiul fundamental al liberei circulatii a marfurilor in cadrul Uniunii Europene consacrat de acelasi tratat.
Astfel, se constata ca exista o diferenta de tratament fiscal intre autoturismele second-hand importate dintr-un stat membru si care sunt supuse taxei de prima inmatriculare/taxei pe poluare/taxei pe emisiile poluante provenite de la autovehicule si cele second-hand existente deja pe piata interna, de acceasi natura si vechime cu cel importat, si care nu au fost supuse taxei prevazute de OUG nr.50/2008/Legea nr.9/2012, ci taxelor modice existente anterior instituirii acestei taxe prin art.214 1 C.Fiscal.
Sustinerea in sensul daca taxa platita de reclamant este egala cu valoarea reziduala a taxei pentru un autoturism identic, scos din parcul national auto in aceeasi zi in care reclamanta a solicitat prima inmatriculare, atunci se respecta prevederile Tratatului, este adevarata, insa in speta autovehiculul reclamantei trebuie comparat cu un autoturism second hand identic ca vechime, adica inmatriculat in Romania in data de 18.06.2003 cand a avut loc prima inmatriculare in Uniunea Europeana a masinii reclamantului si care circula deja pe piata interna la data inmatricularii in Romania adica 27.11.2012.
Or, in data de 18.06.2003, in Romania nu exista taxa de prima inmatriculare prevazuta de art.214 1 C.Fiscal, de OUG nr.50/2008 sau de Legea nr.9/2012, ci o taxa modica de inmatriculare, careia nu i se aplica notiunea de „valoare reziduala” cu ocazia revanzarii sau scoaterii din parcul national auto.
Aceasta inseamna ca autovehiculul second-hand aflat deja pe piata interna din Romania la data de 27.11.2012, desi avea aceeasi vechime cu cea a masinii reclamantului (prin ipoteza, ambele fiind inmatriculate in aceeasi zi, 18.06.2003-unul in Romania, iar celalalt in Uniunea Europeana) beneficiaza de un avantaj la o eventuala vanzare, in sensul ca se va vinde mai usor, cu un cost final mai mic (deoarece inmatricularea lui s-a realizat pentru o taxa modica, astfel incat vanzatorul nu a inclus aceasta taxa in pretul de vanzare), in timp ce autovehiculul second-hand adus din Uniunea Europeana se va vinde mai greu, deoarece pe langa pretul lui de vanzare care ar putea fi identic cu cel al vehiculului din Romania, cumparatorul va trebui sa plateasca suplimentar si o taxa semnificativa de inmatriculare/poluare/emisii poluante, ceea ce face ca in final costul total al achizitiei sa fie mai mare.
Rezulta deci ca finalitatea acestei taxe consta in protejarea vanzarii masinilor second-hand aflate deja in circulatie in Romania, in detrimentul celor de aceeasi vechime si tip aflate in circulatie in alte tari UE.
Cum taxa de inmatriculare platibila in Romania in data de 18.06.2003, este evident mai mica decat taxa pe emisiile poluante prevazuta de Legea nr.9/2012, rezulta ca in speta este incalcat Tratatul.
Cum potrivit art.148, alin.2 din Constitutia Romaniei tratatele constitutive si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozitiile interne, instanta urmeaza a inlatura aplicarea art.214 1 C.Fiscal/OUG nr.50/2008/Legea nr.9/2012 si a face aplicarea directa in dreptul intern a prevederilor comunitare de mai sus.
Pe cale de consecinta, reclamantul avea dreptul la inmatricularea autovehicului fara plata taxei pe emisiile poluante, astfel incat recursul urmeaza a fi respins ca neintemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul formulat de recurenta-pârâtă INSTITUȚIA P. MUNICIPIULUI BUCUREȘTI- SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR împotriva sentinței civile nr. 2551/04.04.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. I. C., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.10.2014
Președinte Judecător Judecător
A. P. R. I. C. A. J.
Grefier
M. P.
Red/tehn. A.J.
Jud. fond: A. C. – Tribunalul București - SCAF
| ← Pretentii. Decizia nr. 1787/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 6249/2014.... → |
|---|
