Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1950/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1950/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-06-2014 în dosarul nr. 3552/2/2014
ROMÂNIA
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A-VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.1950
Ședința publică de la 18.06.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - I. C. G.
GREFIER - I. P.
Pe rol soluționarea acțiunii formulată de reclamanții P. A. I., O. M. G., M. E. A., D. V., G. A., I. JOZSEF ABA și U. R. S. în contradictoriu cu pârâții G. ROMÂNIEI, M. SĂNĂTĂȚII și C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, având ca obiect „ordonanță președințială”
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanții P. A. I., O. M. G., D. V., G. A., I. JOZSEF ABA, și U. R. S., prin avocat D. C., cu împuternicire avocațială . nr._/2014 reclamanta M. E. A., personal și asistat de avocat D. C., cu împuternicire avocațială . nr._/2014, pârâtul M. SĂNĂTĂȚII, prin consilier juridic B. S. și pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, prin consilier juridic O. M. M., cu delegație la dosar, lipsind pârâtul G. ROMÂNIEI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, prin fax, la data de 18.06.2014 s-a depus la dosarul cauzei o precizare cu privire la întâmpinarea depusă anterior la dosar de către pârâtul G. României.
Reprezentantul pârâtului M. SĂNĂTĂȚII depune la dosar întâmpinare, iar câte o copie a acesteia se comunică apărătorului reclamanților și reprezentantului pârâtei C. Națională de Asigurări de Sănătate.
Pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, prin consilier juridic, depune la dosar întâmpinare, iar câte un exemplar se comunică apărătorului reclamanților și reprezentantului pârâtului M. Sănătății.
Apărătorul reclamanților depune la dosar înscrisuri cu titlu de practică judiciară.
Curtea acordă cuvântul asupra excepției inadmisibilității acțiunii, excepției lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății.
Reprezentantul pârâtului M. Sănătății solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății, pentru motivele prezentate în întâmpinare. Totodată arată că programul național de oncologie este suportat, finanțat din fondul de asigurări de sănătate al cărui gestionar este C. Națională de Asigurări de Sănătate.
Reprezentantul pârâtei C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, având în vedere că în cauza de față nu există identitate între persoana chemată în judecată și persoana obligată în raportul dedus judecății.Medicamentele solicitate de către reclamanți nu se află pe lista medicamentelor aprobate prin H.G. 720/2008, iar includerea în listă se face doar de către M. Sănătății în urma evaluării de comisii de specialitate din cadrul acestuia. Decontarea serviciilor medicale și medicamentelor se face prin intermediul caselor de sănătate județene, deci C. Națională de Asigurări de Sănătate nu are posibilitatea să deconteze direct serviciile medicale sau medicamentele acordate pacienților.
De asemenea, reprezentantul pârâtei C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii, pentru că instanța nu se va putea pronunța asupra obligării Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a deconta din bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate a unor medicamente, pentru care nu există temei legal de decontare, având în vedere că nu sunt incluse în liste aceste medicamente nu se pot deconta. Aceste aspecte nu se pot cerceta decât de instanța de fond. Pe de altă parte, dacă s-ar pune vedere Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să suporte contravaloarea acestor medicamente ar fi imposibil de acordat și decontat efectiv medicamantele, pentru că nu C.N.A.S încheie contracte cu furnizorii de servicii medicale și medicamente și nu plătește direct furnizorii, astfel că, nu se poate pune în executare o astfel de hotărâre.
Apărătorul reclamanților solicită respingerea lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății și arată că nimeni nu se ocupă de listele medicamentelor compensate. Totodată invocă dispozițiile art. 232 alin. 1 din Legea nr.95/1996, care arată că lista de medicamente compensate se elaborează de C. Națională de Asigurări de Sănătate și M. Sănătății.
Apărătorul reclamanților solicită respingerea excepției inadmisibilității și arată că urmează să pună concluzii cu privire la această excepție la momentul acordării cuvântului asupra fondului.
Având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul asupra cererii de ordonanță președințială.
Reclamanții, prin avocat, solicită admiterea cererii de chemare în judecată și prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună pe calea ordonanței președințiale obligarea pârâților la asigurarea către reclamanți a medicamentelor menționate în acțiune, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală).
Apărătorul reclamanților arată că în baza articolului privind ordonanța președințială solicită ca această somație să se emită fără o somație prealabilă și fără trecerea vreunui termen. Această cerere este admisibilă, întrucât sunt îndeplinite cele trei condiții.
În ceea ce privește urgența, apărătorul reclamanților solicită instanței să observe că ceea ce este afectat prin inactivitatea pârâților este dreptul la viață, pentru că reclamanții sunt bolnavi de cancer, fapt care face ca această boală să le afecteze dreptul la viață. Dreptul la viață este dreptul vătămat, care este garantat de Constituția României și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, existând practică judiciară în acest sens, statul având o obligație pozitivă de a asigura dreptul la viață.
Apărătorul reclamanților arată că situația medicală a reclamanților este dovedită cu înscrisurile aflate la dosar.Dreptul la viață afectat în mod direct pentru că reclamanții nu mai au resurse financiare pentru a-și asigura tratamentul de care au nevoie.
Referitor la urgență, apărătorul reclamanților solicită asigurarea acestor medicamente până la soluționarea dosarului pe fond, în ceea ce privește obligarea pârâților la reactualizarea listei cu medicamente.
În ceea ce privește neprejudecarea fondului, apărătorul reclamanților învederează că în cadrul acestui proces nu se va judeca chestiunea de fond, însă arată că începând cu 12.05.2013 o Directiva Europeană nr.89/105 nu mai este implementată prin nici un act normativ intern în România.Ordinul nr.724/2013 a fost abrogat în mod expres de M. Sănătății. Aplicarea directivei în materie de sănătate aparține exclusiv statelor europene. Această directivă prevede că orice cerere privind includerea sau excluderea pe lista de compensate să fie soluționată într-un termen maxim de 180 zile, după care structura abilitată a statului să comunice motivat includerea sau excluderea pe lista medicamentelor compensate. În România lista medicamentelor nu a mai fost actualizată din anul 2008. Din anul 2008 și până în prezent au mai fost introduse doar 34 de medicamente, în prezent existând aproximativ 140 de medicamente, care la nivelul lunii februarie 2014 urmau să fie introduse pe această listă, însă această măsură a fost amânată. Acest termen de 180 de zile este obligatoriu, statul european este obligat ca în acest termen să se dea un răspuns, iar dacă nu o face este în culpă.
Reprezentantul pârâtului Ministerului Sănătății solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. Referitor la susținerea că nu mai există criterii, formulată de apărătorul reclamanților, reprezentantul pârâtului M. Sănătății arată că este adevărat că ordinul ministerului a fost abrogat, însă pe site-ul ministerului se află un noul proiect de ordin de reglementare a criteriilor.
Apărătorul reclamanților arată că este un proiect, nu este publicat în Monitorul Oficial, astfel că, în momentul de față nu există un act normativ intern de implementare a directivei.
Reprezentantul pârâtului M. Sănătății arată că decontarea acestor medicamente se face prin acele programe naționale de sănătate, programul național de oncologie suportat de C.N.A.S, în limita bugetului aprobat prin legea anuală a bugetului de stat.
Reprezentantul pârâtei C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE solicită respingerea cererii de ordonanță președințială, întrucât pentru ca pârâta să fie obligată la decontarea acestor medicamente sau asigurarea medicamentelor solicitate de reclamanți este necesar ca aceste medicamente să se afle pe lista aprobată prin H.G. 720/2008, ori cum se poate observa niciunul din medicamente nu se află pe această listă, fapt recunoscut de reclamant, de altfel și obiectul dosarului de fond vizează includerea în listă a acestor medicamente.
Reprezentantul pârâtei C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE arată că atât timp cât aceste medicamente nu se află pe listă ele nu pot fi decontate. Totodată invocă dispozițiile art. 231 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia "asigurații beneficiază de medicamente cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală pentru medicamentele cuprinse în lista de medicamente prevăzută la art. 232”. Nefiind incluse în listă nu există un preț de decontare. Decontarea nu se face prin C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, se face prin intermediul casele județene de sănătate, care nu au fost chemate în judecată.
Apărătorul reclamanților arată că întreaga apărare a pârâtei C. Națională de Asigurări de Sănătate se bazează pe propria turpitudine, întrucât medicamentele acestea nu sunt în actuala listă pentru că tocmai pârâții nu au actualizat această listă pentru introducerea noilor medicamente. Prin urmare a susține la acest moment că nu se cunoaște prețul și că medicamentele nu sunt pe listă este anormal. Este inadmisibil a se invoca propria turpitudine, lipsa proprie de inacțiune a pârâților.
Reprezentantul pârâtei C. Națională de Asigurări de Sănătate învederează că nu este responsabilă de includerea în listă a acestor medicamente, întrucât includerea sau neincluderea în listă a medicamentelor este de competența Ministerului Sănătății, care se face în unor analize a unor comisii de specialitate, care apreciază dacă este necesară introducerea medicamentelor pe listă. C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE poate doar să propună introducerea în listă a medicamentelor, dar nu poate să dispună introducerea medicamentelor pe listă .
Apărătorul reclamanților arată că potrivit art. 232 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, lista se elaborează de către C. Națională de Asigurări de Sănătate și M. Sănătății.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal sub nr._ din 28.05.2014 reclamanții P. A. I., O. M. G., M. E. A., D. V., G. A., I. Jozsef-Aba, reprezentat de părinții săi I. Aba D. și I. Julianna, și U. R. S. au chemat în judecată pe pârâții G. României, M. Sănătății și C. Națională de Asigurări de Sănătate solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună pe cale de ordonanță președințială obligarea pârâților la asigurarea către reclamanți a următoarelor medicamente, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală):
- P. ALMAIULIANA - VEMURAFENIBUM (denumire comercială ZELBORAF)
- O. M. G. - IPILIMUMAB (denumire comercială YERVOY) si VEMURAFENIB (denumirea comercială ZELBORAF).
- M. E. A. - VEMURAFENIBUM (denumire comercială ZELBORAF)
- D. V. - VEMURAFENIBUM (denumire comercială ZELBORAF)
- G. A. - VEMURAFENIBUM (denumire comercială ZELBORAF)
- I. J.-ABA - TOCILIZUMABUM (denumirea comercială ROACTERMA)
- U. R.-S. - CRIZOTINIBUM (denumire comercială XALKORI).
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au formulat acțiune la Curtea de Apel București – Secția C. Administrativ și Fiscal prin care au invocat un refuz nejustificat al pârâților de a actualiza Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corepsunzătoare medicamentelor de care benficiază asigurații în sistemul de asigurări sociale de sănătate solicitând obligarea pârâților la emiterea hotărârii de guvern de aprobare a acestei liste în forma suspusă dezbaterii publice în luna februarie 2014, astfel cum a fost postată pe site-ul Minsiterului Sănătății.
Reclamanții invocă Directiva 89/105/CEE din 21.12.1988 privind transparența măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și includerea acestora în domeniul de aplicare al sistemelor naționale de asigurări de sănătate care prevede un termen de 90 de zile, ce poate fi prelungit în anumite condiții cu încă 90 de zile, în care trebuie luată și comunicată solicitanților o decizie privind includerea unui produs medical în lista produselor cuprinse în sistemul de asigurări de sănătate, pe baza unor criterii obiective și verificabile, inclusiv dacă este cazul, orice aviz sau recomndare a unui expert care stă la baza deciziei.
Reclamanții fac referire și la jurisprudența CJUE în cauzele C-245/03 Merck, Sharp și Dohme c. Belgia, C-296/03 Glaxosmithkline c. Belgia și C-424/99 Commission c. Austria, în care s-a reținut că termenul limită prevăzut de Directiva 89/105/CEE este un termen obligatoriu pe care autoritățile naționale nu au dreptul de a-l depăși și că solicitanții au dreptul de a se adresa cu o plângere către organe judiciare autentice.
Se mai arată că Ordinul Minsitrului Sănătății nr. 724/2013, care prevedea că Lista medicamentelor de care beneficiază asigurații de actualizaează bianual prin hotărâre de guvern, a fost abrogat expres prin Ordinul 519/2014 tocmai pentru că nu asigura transpunerea în mod corect a Directivei de mai sus, însă nu a mai fost înlocuit pânî ân prezent cu un alt ordin, astfel că Directiva nu mai este transpusă prin nici un act normativ.
Reclamanții prezintă situația medicală a fiecăruia dintre ei, potrivit căreia aceștia suferă de diferite forme de cancer pentru care medicamentele incluse în lista actuală aprobată prin HG nr. 720/2008 nu au dat rezultate, motiv pentru care, în urma prescrierii de către medici, reclamanți au urmat tratamente cu medicamentele menționate în petitul acțiunii, neincluse în listă, și care au avut rezultate pozitive, însă implică costuri ridicate, cărora reclamanții și familiile lor nu le pot face față.
Prin neincluderea noilor medicamente în lista celor incluse în sistemul asigurărilor de sănătate, reclamanții consideră că le este afectat dreptul la viață garantat de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, făcând referire la jurisprudența CEDO.
În ceea ce privește condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale, reclamanții susțin că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 998 din Codul de procedură civilă, având în vedere următoarele:
- Urgența este dată de imposibilitatea de a-și asigura, din veniturile proprii, tratamentul necesar, fapt ce le afectează direct dreptul la viață,
- Carcterul vremelnic rezultă din faptulcă măsurile sunt solicitate până la soluționarea definitivă a dosarului aflta pe rolul Curții de Apel București prin care au solicitat actualizarea Listei cu medicamentele de care beneficiază asigurații în sistemul de asigurări sociale de sănătate,
- Neprejudecarea fondului rezultă din faptul că reclamanții nu solicită instanței să aprecieze asupra fondului, ci doar să dispună măsuri provizorii pentru a li se asigura tratamentul necesar.
Prin întâmpnarea depusă de pârâtul G. României s-a invocat inadmisibilitatea cererii de ordonanță președințială, întrucât o astfel de procedură este inamdisibilă în materia contenciosului administrativ, fiind incompatibilă cu regimul de soluționare a actelor administrative, cererile din acest domeniu fiind soluționate de urgență și cu precădere iar o cerere de obligare a autorității la emiterea unui act administrativ nu poate fi soluționată într-o altă procedură judiciară, decât cea reglementată de Legea 554/2004.
În cauză a depus întâmpinare și pârâtul M. Sănătății care a invocat aceeași excepție a inadmisibilității susținând că pe cale de ordonanță nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri care nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt. De asemene prin procedura ordonanței președințiale nu se poate solicita obligarea pârâților la emiterea unui act administrativ, aceasta putându-se dispune doar în condițiile Legii 554/2004 în litigiul ce are ca obiect fondul dreptului.
Și prin întâmpinarea depusă de pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate a fost invocată aceeași excepție a inadmisibilității cererii, susținând că măsurile solicitate nu pot fi dispuse decât în condițiile legii speciale a contenciosului administrativ nhr. 554/2004.
Pârâta CNAS a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că CNAS nu are nici o competență legată de actualizarea listei de medicamente incluse în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
În ceea ce privește fondul cererii de ordonanță președințială, pârâta CNAS susține că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 996 din Noul cod de procedură civilă, întrucât se solicită luarea unei măsuri definitive, ci nu provizorie. De asemenea există o procedură pentru elaborarea, avizarea și prezentarea docuemtnelor de politici publice iar introducerea de noi molecule pe lista de medicamente se va realiza de M. Sănătății în termenul prevăzut de OUG nr. 23/2014, respectiv până la 30 octombrie 2014.
Printr-o altă întâmpinare, depusă ulterior de pârâtul M. Sănătății s-a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții, întrucât programul național de oncologie face parte din programele naționale de sănătate curative finanțate din bugetul fondului național unic de asigurări de sănătate, gestionat prin C. Națională de Asigurări de Sănătate.
Cu privire la fondul cauzei, pârâtul Minsiterul Sănătății solicită respingerea acțiunii întrucât acordarea sumelor necesare tratamentului reclamanților se poate face numai în limita bugetului alocat și pentru medicamentele prevăzute în lista aprobată prin hotărâre de guvern, actualizarea acesteia urmând a se face până la 30.10.2014, astfel cum prevede art. II din OUG nr. 23/2014.
În cauză a fost adminsitrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată și reține următoarele:
În ceea ce privește excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții M. Sănătății și C. Națională de Asigurări de Sănătate, Curtea le apreciază ca neîntemeiate, având în vedere că aceste autorități sunt implicate în procesul de elaborare a listei cu medicamente de care beneficiază asigurații în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Astfel, potrivit art. 232 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății ”lista cu medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală se elaborează de către M. Sănătății Publice și CNAS, cu consultarea CFR, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului”.
Mai mult CNAS este autoritatea care gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate, astfel că, chiar dacă acestei autorități nu i s-ar putea reține o culpă pentru neincluderea respectivelor medicamente în lista de care beneficiază asigurații, această autoritate este cea căreia îi revine obligația de a aduce la îndeplinire solicitarea reclamanților din acțiune de a li se asigura tratamentul necesar fără contribuție personală.
În schimb, M. Sănătății are calitate procesuală pasivă și din perspectiva dispozițiilor art. 232 ind. 1 din Legea 95/2006 introdus prin OUG 23/2014 care prevede în sarcina acestei autorități obligația de a aproba prin ordin criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentației care trebuie depusă de solicitanți, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor din Listat cuprinzând denumirile comune internaționale de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de ordonanță președințială, Curtea reține că potrivit art. 28 alin. 1 din Legea 554/2004 ”dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil și cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte”.
În cuprinsul Legii nr. 554/2004 nu se regăsesc dispoziții care să interzică aplicarea procedurii ordonanței președințiale în litigiile de contencios administrativ, de unde rezultă că este posibilă aplicarea dispozițiilor cuprinse în codul de procedură civilă și la care trimite art. 28 alin. 1 din Legea 554/2004, în situațiile în care sunt întrunite condițiile reglementate de art. 996 din Codul de procedură civilă.
Curtea mai reține că obligarea pârâților pe cale de ordonanță președințială să asigure reclamanților medicamentele prescrise de medici, în regim de compensare 100%, până la soluționarea dosarului de fond prin care reclamanții solicită constatarea refuzului nejustificat al pârâților de a soluționa cererea reclamanților de includere a respectivelor medicamente în lista de medicamente ce se asigură prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, nu reprezintă o măsură care să intre în contradicție cu prevederile Legii 554/2004, motiv pentru care cererea nu poate fi respinsă de plano ca inadmisibilă, ci se impune analiza întrunirii condițiilor prev. de art. 996 din Codul de procedură civilă.
În ceea ce privește întrunirea condițiilor necesare pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 996 din Codul de procedură civilă ”instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu părilejul unei executări”.
Din aceste dispoziții rezultă următoarele condiții ce trebuie îndeplinite pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială: urgența, caracterul vremelnic și neprejudecarea fondului.
În cazul de față este îndeplinită condiția urgenței având în vedere că reclamanții au depus la dosarul cauzei acte medicale din care rezultă că suferă de boli cronice pentru care medicamentele înscrise în lista actuală de medicamente ce se asigură prin sistemul de asigurări sociale de sănătate nu dau rezultate. De asemenea, din actele medicale referitoare la reclamanți rezultă că tratamentul urmat de aceștia cu medicamentele noi solicitate prin cerere, neincluse în listă, au avut efecte pozitive.
Având în vedere gravitatea bolilor de care suferă reclamanții, Curtea apreciază că lipsa asigurării medicamentației prescrisă de medici le pune în pericol chiar dreptul reclamanților la viață, drept garantat de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și care ar putea fi pierdut irevocabil până la soluționarea definitivă a cauzei având ca obiect refuzul nejustificat al reclamanților de a include respectivele medicamente în lista de medicamente ce se asigură prin sistemul de asigurări sociale de sănătate. Prin urmare, păstrarea dreptului la viață al reclamanaților impune luarea de urgență a măsurilor solicitate de reclamanți prin prezenta cerere de ordonanță președințială, fiind astfel îndeplinită prima dintre condițiile prev. de art. 996 din Codul de procedură civilă.
De asemenea, este îndeplinită și condiția caracterului vremelnic întrucât măsura urmează a fi dispusă până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal având ca obiect cererea reclamanților de obligare a pârâților la actualizarea listei de medicamente ce se asigură prin sistemul de asigurări sociale de sănătate și la emiterea hotărârii de Guvern privind aprobarea acestei liste actualizate.
În ceea ce privește neprejudecarea fondului, analiza îndeplinirii acestei condiții presupune o analiză sumară a cauzei pentru a se stabili de partea cui este aparența dreptului.
În urma unei astfel de analize Curtea reține că solicitările reclamanților au o aparență de temeinicie.
Astfel, reclamanții susțin că Statul român prin autoritățile pârâte cu atribuții în domeniul organizării sistemului de sănătate publică nu au luat măsuri pentru transpunerea obligației prev. în art. 6 din Directiva 89/105/CEE din 21.12.1988 de a adopta un act normativ care să prevadă atât criteriile în care un medicament nou este inclus în lista de medicamente suportate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și un termen de maxim 180 de zile în care se analizează solicitările de includere a unor medicamente în această listă.
Susținerea reclamanților are o aparență de temeinicie în condițiile în care pârâții nu au fost în măsură să indice un astfel de act normativ care să fi transpus art. 6 din Directiva de mai sus. Mai mult, chiar în Referatul ce a stat la baza emiterii Ordinului Ministrului Sănătății nr. 519/2014 care a abrogat ordinul anterior nr. 724/2013 (în acest ordin se prevedeau criteriile de includere a medicamentelor în Listă) se precizează că motivul abrogării îl reprezintă tocmai faptul că ordinul nu transpunea în mod corect Directiva 89/105/CEE. În condițiile în care ordinul de abrogare nu a fost urmat de emiterea unui nou ordin care să înlocuiască ordinul anterior, este evident că și pârâții acceptă că până în prezent Directiva nu este transpusă corespunzător.
De asemenea, termenul de 23.10.2014 menționat în art. II din OUG nr. 23/2014 în care trebuie reevaluate medicamentele din Listă, pentru cazul reclamanților, nu asigură respectarea termenului de maxim 180 de zile de rezolvarea a solicitărilor, menționat în Directiva 89/105/CEE.
Prin urmare, există o aparență de temeinicie că solicitările reclamanților de includere a medicamentelor prescrise lor de către medici, nu au fost analizate în termenul prevăzut de art. 6 din Directiva nr. 89/105/CEE, termen a cărui obligație de transpunere din partea Statului Român a expirat cu mult timp în urmă.
În afară de respectarea termenului de soluționare a solicitărilor reclamanților de includere a unor medicamente noi în Lista de care beneficiază asigurații prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, în cauză trebuie analizată și aparența de temeinicie a acestei solicitări.
Legat de acest aspect, Curtea reține că în prezent nu există criterii legale ce trebuie analizate pentru includerea unui medicament în Listă (nefiind emis un ordin al Ministerului Sănătății, astfel cum se prevede în art. 232 ind. 1 din Legea 95/2006), însă respectivele molecule necesare reclamanților au fost incluse în proiectul de Hotărâre de Guvern privind modificarea și completarea HG nr. 720/2008, postat în februarie 2014 pe site-ul Ministerului Sănătății, motiv pentru care Curtea apreciază ca având o aparență de temeinicie solicitarea reclamanților de a fi incluse respectivele medicamente în Listă.
Față de toate cele arătate mai sus, Curtea apreciază că sunt întrunite toate condițiile prev. de art. 996 din Codul de procedură civilă, astfel că va admite cererea reclamanților de ordonanță președințială și va obliga pârâții, să asigure reclamanților, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, următoarele medicamente, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală):
- Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta P. A. I.,
- Ipilimumab (denumire comercială Yervoy) și Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul O. M. G.,
- Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta M. E. A.,
- Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta D. V.,
- Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul G. A.,
- Tocilizumabum (denumire comercială Roacterma) pentru reclamantul I. J.- Aba,
- Crizotinibum (denumire comercială Xalkori) pentru reclamantul U. R. S..
Potrivit art. 996 alin. 2 din Codul de procedură civilă, prezenta ordonanță președințială este executorie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGI
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților M. Sănătății și C. Națională de Asigurări de Sănătate.
Respinge excepția inadmisibilității
Admite cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanții P. A. I., domiciliată în Ploiești, .. 195, ., ., jud. Prahova, posesoare a CI șr. PH nr._ eliberată de SPCLEP Ploiești, CNP_, O. M. G., domiciliat în Bistrița, ., ., jud. Bistrița Năsăud, posesor al CI sr. XB nr._ eliberată de Mun. Bistrița, CNP_, M. E. A., domiciliată în București, ., ., sector 6, posesoare a CI sr. RT nr._ eliberată de SPCEP S6, CNP_, D. V., domiciliată în București, Calea Moșilor nr. 284, ., ., posesoare a CI sr. AG nr._ eliberată de P.. Câmpulung, Argeș, CNP_, G. A., domiciliat în Bacău, . nr. 15, ., jud. Bacău, posesor al CI sr. XC nr._ eliberată de SPCEP Bacău, CNP_, I. JOZSEF-ABA, domiciliat în Varghis nr.441, jud C., CNP_, reprezentat legal de părinții I. ABA D., posesor al CI sr. KV nr._ eliberat de SCLEP Baraolt, CNP_ și I. JULIANNA, posesoare a CI sr. KV nr._ eliberat SCLEP Baraolt, CNP_, ambii domiciliați la aceeași adresă, U. R.-S., domiciliat în C., ., ., ., posesor al CI sr. KZ nr._ eliberată de SPCLEP C., CNP_, prin avocat C. D., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de avocat C. D. din București, sector 4, .. 10, corp A, ., . cu pârâții G. ROMÂNIEI, cu sediul în București, sector 1, Piața Victoriei nr. 1,
M. SĂNĂTĂȚII cu sediul în București, sector 1, . 1-3, C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE cu sediul în București, sector 3, .. 248, .>
Obligă pârâții, să asigure reclamanților, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, următoarele medicamente, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală):
- Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta P. A. I.,
- Ipilimumab (denumire comercială Yervoy) și Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul O. M. G.,
- Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta M. E. A.,
- Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta D. V.,
- Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul G. A.,
- Tocilizumabum (denumire comercială Roacterma) pentru reclamantul I. J.- Aba,
- Crizotinibum (denumire comercială Xalkori) pentru reclamantul U. R. S..
Executorie.
Cu apel în 5 zile de la pronunțare
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.06.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER
I. C. G. I. P.
Red. ICG
2ex/
| ← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 4690/2014.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 2552/2014. Curtea de... → |
|---|
