Pretentii. Decizia nr. 1957/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1957/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-03-2014 în dosarul nr. 57957/3/2011
aROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.1957
Ședința publică de la 13.03.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - G. D.
JUDECĂTOR - A. Ș.
JUDECĂTOR - I. M.
GREFIER - A. C.
Pe rol fiind soluționarea cererii de repunere pe rol privind recursul formulat de recurenta reclamantă BT L. T. IFN prin mandatar . SRL, împotriva sentinței civile nr.2132/16.05.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimatele pârâte Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili și Administrația F. pentru Mediu.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă intimata pârâtă Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili – prin ANAF, prin consilier juridic M. S., care depune delegație la dosar, lipsind recurenta reclamantă și intimata pârâtă Administrația F. pentru Mediu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează Curții că prin Serviciul Registratură, la data de 24.01.2014, ANAF pentru Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a depus întâmpinare la cererea de recurs, părțile solicitând judecarea cauzei și în lipsă conform art.242 alin.2 C.pr.civ..
Curtea acordă cuvântul pe cererea de repunere pe rol, formulată de recurenta reclamantă.
Intimata pârâtă Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili – prin ANAF, prin consilier juridic, solicită admiterea cererii de repunere pe rol, arătând că nu are de formulat cereri prealabile judecății.
Curtea constată a fost achitată taxa judiciară de timbru de 10 lei aferentă cererii de repunere pe rol și în temeiul art.245 C.pr.civ., admite cererea de repunere pe rol și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Intimata pârâtă Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili – prin ANAF, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Curtea, în temeiul art.150 C.pr.civ., reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrata pe rolul Tribunalului București-Secția a IX-a, in data de 24.08.2011, reclamanta BT L. T. IFN SA, prin . SRL, a chemat in judecata pe parata Direcția G. de Administrare a Marilor Contribuabili si pe parata Administrația F. Pentru Mediu, solicitând instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, sa dispună obligarea paratelor, in solidar, la restituirea către reclamanta a sumei de 9.050 lei, cu titlu de taxa pe poluare, cu dobânda legala aferenta calculata de la data achitării taxei pana la data restituirii sumei, cu cheltuieli de judecata.
Parata a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității . SRL de reprezentant al reclamantei BT L. T. IFN SA, afirmând ca reprezentarea societăților comerciale se face prin avocat, consilier juridic sau alt reprezentant legal, ca . SRL nu are ca obiect de activitate activități juridice si nici vreun drept special conferit de OG nr.51/2007, acțiunile acordate utilizatorului fiind expres si limitativ enumerate de acest act normativ.
In dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 2132/16.05.2012, Tribunalul București a admis excepția lipsei calității . SRL de reprezentant al reclamantei BT L. T. IFN SA și a anulat acțiunea introdusă ca fiind promovată de o persoană fără calitate de reprezentant.
În considerente, instanța a reținut că reprezentarea în justiție a societăților comerciale se face prin avocat, consilier juridic sau alt reprezentant legal (administrator, asociat unic, lichidator judiciar etc.), că . SRL nu are ca obiect de activitate activități juridice si nici vreun drept special conferit de OG nr.51/2007, acțiunile acordate utilizatorului fiind expres si limitativ enumerate de acest act normativ.
Chiar daca un astfel de drept ar putea fi recunoscut, s-a constatat că procura depusa la dosar nu este autentificata de notar, ci reprezintă un simplu înscris sub semnătura privata încheiat între doi comercianți, neîndeplinind condițiile prevăzute de art.68 din Codul de procedură civilă.
Împotriva sentinței civile nr. 2132/16.05.2012 a Tribunalului București-Secția a IX-a, a formulat recurs . SRL, înregistrat pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII-a la data de 21.06.2012, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În motivare, recurentul-reclamant arată că instanța de fond a făcut o confuzie între lipsa calității de reprezentant al reclamantei și reprezentarea legală în justiție, ignorând calitatea în care a formulat acțiunea, fiind cea care a suportat efectiv cuantumul taxei, chiar dacă nu a achitat direct în contul AFP/AFM contravaloarea taxei (așa cum rezultă din documentele depuse la dosar – anexate cererii de chemare în judecată). Mai mult, consideră că instanța bazându-și hotărârea pe această confuzie, pronunță sentința și cu încălcarea dispozițiilor art. 161 din coroborat cu art. 67 din Codul de procedură civilă.
Pe lângă această încălcare, instanța de fond își nesocotește rolul activ, precum și îndatorirea de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Instanța putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotriveau. În cauză, era necesar să se dispună completarea probatoriului, pentru a se stabili, în mod indubitabil starea de fapt.
Procedând astfel, instanța a soluționat cererea de chemare în judecată, la primul termen stabilit pentru soluționarea cauzei, fără a intra propriu-zis în cercetarea fondului, căci neadministrarea probatoriului nu echivalează cu nedovedirea acțiunii în condițiile art. 1169 din Codul civil, în condițiile în care părțile nici nu au fost prezente, și mai mult, reclamantei nu i s-a comunicat nici întâmpinarea formulată și depusă la dosar.
Rolul activ al instanței, prevăzut de art. 129 pct. 5 din Codul de procedură civilă, reprezintă nu o ingerință în interesele părților, ci o garanție a respectării drepturilor și realizării intereselor acestora, deoarece are ca unic scop aflarea adevărului în cauză. Sunt nesocotite, de asemenea și prevederile art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, potrivit cărora instanța este obligată să țină cont de toate garanțiile cuvenite atât cu privire la dreptul la apărare, contradictorialitate și al egalității armelor în proces. Judecătorul este obligat să descopere adevărul și să dea părților în egală măsură, îndrumarea în apărarea drepturilor și intereselor legitime.
În drept, recurenta a invocat dispozițiile art. 3041, art. 304 pct. 9, art. 312 și art. 274 cin Codul de procedură civilă, art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunității Europene, O.U.G. nr. 50/2008 modificată și completată, art. 148 alin. 2 din Constituția României.
Intimata-pârâtă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ a formulat întâmpinare la data de 24.01.2014, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.
Analizând actele depuse la dosar și susținerile părților, Curtea constată că recursul nu este fondat.
Prin acțiunea formulată la 24.08.2011, reclamanta a invocat împuternicirea nr. 6871/18.08.2010.
Conform acestui act, BT L. T. IFN SA o împuternicește pe . SRL să o reprezinte în fața instanțelor și autorităților în vederea recuperării taxei speciale de primă înmatriculare, în calitate de utilizator al autoturismelor menționate în împuternicire.
Astfel, rezultă că reclamanta a acționat împotriva pârâtelor Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili și Administrația F. pentru Mediu în calitate de reprezentant al societății de leasing, proprietar al autoturismului.
Susținerile recurentei cu privire la calitatea „oarecum hibridă” în care a formulat acțiunea nu se rețin, în condițiile în care din petitul acțiunii nu rezultă că acțiunea este formulată de doi reclamanți- . SRL, în nume propriu, respectiv BT L. T. IFN SA- reprezentată de . SRL.
Din acțiune rezultă că . SRL, utilizator al autoturismelor respective, acționează în justiție în baza împuternicirii emise de societatea care a efectuat plata taxei de poluare în contul AFM, în baza Deciziei de calcul emise de DGAMC, deci în calitate de reprezentant.
Deși prin sentința recurată s-a arătat faptul că procura depusă la dosar este un înscris sub semnătură privată care nu îndeplinește cerințele art. 68 C.p.civ., recurenta nu a depus dovada unui mandat care să îndeplinească cerințele procedurale: înscris sub semnătură legalizată, deși avea posibilitatea administrării probei cu acte în recurs.
Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că soluția de anulare a acțiunii ca fiind promovată de o persoană care nu face dovada calității de reprezentant este corectă, recursul urmând a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta reclamantă BT L. T. IFN prin mandatar . SRL, împotriva sentinței civile nr.2132/16.05.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimatele pârâte Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili și Administrația F. pentru Mediu, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 13.03.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
G. D. A. Ș. I. M.
GREFIER
C. A.
Red.A.Ș./A.N.
2ex.
Jud. fond T.B.: A. J.
| ← Pretentii. Decizia nr. 8010/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Decizia nr. 7699/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
