Anulare act administrativ. Decizia nr. 838/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 838/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 34319/3/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 838
Ședința publică de la 12.02.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – F. G. A.
JUDECĂTOR - P. O. D.
JUDECĂTOR - C. C. M.
GREFIER - M. I.
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de recurentul-reclamant I. I. împotriva sentinței civile nr. 4833/2.07.2014 pronunțată de Tribunalul București – SCAF în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE, DIRECȚIA PROTECȚIA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI și C. L. AL SECTORULUI 4.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 5.02.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie când Curtea, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și a delibera, a amânat pronunțarea la data de 12.02.2015, soluționând următoarea decizie:
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 4833/2.07.2014, Tribunalul București – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal a respins exceptia inadmisibilitatii ca neintemeiata.
A respins excepția lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratului C. L. Sector 4, ca neintemeiata.
A admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului C. L. Sector 4 si a respins actiunea formulata in contradictoriu cu acest parat ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
A respins acțiunea formulată de reclamantul I. I. în contradictoriu cu pârâții M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE și DIRECȚIA PROTECȚIA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul arătând că soluția a fost pronunțată numai în contradictoriu cu C. L. sector 4, nefiind citată Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți din cadrul Consiliului L. sector 4.
Mai arată că nu i s-a dat cuvântul pe probatoriu, în ceea ce privește fondul cauzei. A fost depus la termenul de judecată un set de înscrisuri, însă în sala de judecată nu s-a discutat pe probatoriu, pe fond. Instanța a rămas în pronunțare asupra excepțiilor asupra excepțiilor invocate de către pârâți dar nu și asupra fondului. Din sentința atacată rezultă că instanța a avut în vedere și fondul cauzei, însă pe fondul cauzei nu i-a fost acordat cuvântul, la ședința de judecată fiind puse concluzii numai pe excepțiile invocate de către pârâți.
Cu privire la fondul cauzei a menționat că în anul 2012, pe același diagnostic și fără modificări psihosociale, i-a fost admisă cererea de evaluare complexă în vederea încadrării în grad de handicap și a beneficiat de ajutor.
În anul 2013 aceeași cerere i-a fost respinsă fără ca legislația să fi fost modificată. Prin demersurile juridice anterioare a fost diagnosticat în anul 2012 cu glomerulonefrită cronică cu depozite meningeale de imunoglobină A, insuficiență renală cronică stadiul uremie depășită prin hemodializă cronică, fistulă arteriovenoasă radiocefalică stânga, HTAE sec, anemie secundară și în anul 2013-2014 a făcut 3 ședințe de dializă pe săptămână a câte 4 ore. Metoda de epurare extrarenală (dializă) nu a mai fost eficientă pe deplin și au apărut complicații specifice nefropatiei de fond. În ultima perioadă, dializa în esență ei nu și-a mai produs pe deplin efectele și boala începuse să-i afecteze și alte organe ajungând la tahicardie – 200 pulsații ale inimii pe minut, în condițiile în care o persoană normală are între 70 și 80 pulsații pe minut. Recurentul mai arată că de mai mult de un an este pe lista persoanelor pentru care este necesar transplantul de rinichi, însă din cauza sistemului și a grupei sanguine cu genetică rară nu s-a găsit un donator.
Recurentul mai arată că în luna iunie 2014 a fost operat și i s-a făcut transplant de rinichi. Este salariat și dorește să muncească deoarece este tânăr, are familie și un copil în îngrijire. Familia și munca îi asigură o viață normală și îl ajută să meargă mai departe să lupte cu boala și să nu fie afectat psihic de boala cronică pe care o are. A fost aproape un an de zile în concediu medical datorită acestei boli. Au fost momente în care nu reușea să își revină și să participe măcar la activitățile cotidiene sau să se implice în viața de familie și a copilului său. De când face această procedură a dializei s-a simțit mai bine și a reușit să se întoarcă la muncă. Se pare că nici dializa nu a dat rezultate. Nu a beneficiat și nu beneficiază de transport pentru efectuarea dializei. Ca să beneficieze de transport gratuit pentru efectuarea procedurilor de dializă ar trebui să renunțe la serviciu, deoarece salvarea care transportă gratuit pacienții spre procedura de dializă are un program prestabilit în care recurentul arată că nu se poate încadra. Pentru participarea la ședințele de dializă are nevoie de însoțitor și este inadmisibil ca instanța să constate că recurentul are nevoie de însoțitor numai pentru efectuarea cumpărăturilor. Ședințele de dializă au fost și sunt epuizante psihic și fizic și recurentul arată că nu se poate deplasa singur pentru efectuarea acestora.
Intimatul pârât M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului întrucât cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate așa cum sunt prevăzute de lege. De asemenea, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Recurentul reclamant a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției nulității recursului și admiterea recursului.
Curtea va respinge excepția nulității recursului apreciind că motivele invocate în cererea de recurs se încadrează în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.p.c.
Conform art. 489 alin. 1 și 2 C.p.c.: (1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).
(2) Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.”
Curtea apreciază că în speță nu intervine sancțiunea nulității recursului având în vedere că motivele invocate de recurent pot fi încadrate, după cum s-a arătat, în motivul prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.p.c.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază că recursul este nefondat, față de următoarele considerente:
Articolul 9 C.p.c. reglementează principiul disponibilității, care este un principiu fundamental al procesului civil, stabilind la alin. 2 că obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților.
Astfel, părțile pot determina nu numai existența procesului, prin declanșarea procedurii judiciare și prin libertatea de a pune capăt procesului înainte de a interveni o hotărâre asupra fondului pretenției deduse judecății, ci și conținutul procesului, prin stabilirea cadrului procesual, în privința părților, obiectului și cauzei.
În conformitate cu acest principiu, reclamantul a chemat în judecată C. L. sector 4 și nu Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți din cadrul Consiliului L. sector 4, astfel că prima critică invocată de recurent este nefondată, în condițiile în care chiar și în concluziile scrise depuse la dosar la data de 24.06.2014 reclamantul precizează că emitentul certificatului de evaluare a persoanelor cu handicap contestat este C. local sector 4, rezultând că reclamantul înțelege să se judece în contradictoriu cu acest pârât.
Pe fondul cauzei, se reține că în mod corect instanța de fond a constatat că încadrarea reclamantului în gradul de handicap grav, fără însoțitor, este corectă, fiind făcută în baza unor constatări care o justifică.
În acest sens, Curtea are în vedere ancheta socială întocmită de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sector 4, în urma evaluării din data de 23.05.2013, din care rezultă că efectuarea de cumpărături de către reclamant se poate face numai dacă este însoțit.
Celelalte activități de bază de zi cu zi cum ar fi: igiena corporală, îmbrăcat/dezbrăcat, servire și hrănire, mobilizare, dispozitive de deplasare, utilizarea mijloacelor de comunicare, prepararea hranei/hrănirea le poate realiza singur.
Se constată că reclamantul beneficiază de autonomie în plan personal, ponderea activității constând în efectuarea de cumpărături fiind redusă în totalul activităților zilnice și, mai mult, această activitate nu presupune în mod necesar implicarea reclamantului, în condițiile în care acesta locuiește împreună cu familia sa și nu singur.
În ancheta socială se mai menționează la capitolul „Evaluarea statutului senzorial și psihoafectiv al persoanei” că reclamantul are o acuitate vizuală completă, vorbește bine și inteligibil, folosește un limbaj care poate fi înțeles, capabil să ofere informații exacte, nu are probleme de orientare și are memoria păstrată, constatări care, în opinia instanței, nu justifică ajutorul unei terțe persoane în calitate de însoțitor al reclamantului.
În cererea de recurs sunt prezentate afecțiunile medicale de care suferă recurentul, evoluția acestora și se precizează că în anul 2012, având același diagnostic i-a fost admisă cererea de evaluare complexă în vederea încadrării în grad de handicap și a beneficiat de ajutor.
Susținerea nu constituie un argument în soluționarea favorabilă a recursului, întrucât certificatul anterior de încadrare în grad de handicap a fost emis pe o perioadă determinată de timp, de 12 luni, iar pentru analizarea legalității actelor administrative contestate în prezenta cauză se are în vedere documentația care a stat la baza emiterii acestora, care include și ancheta socială sus menționată, din care rezultă că în raport de gradul de autonomie în plan personal de care beneficiază reclamantul, nu se justifică ajutorul unui unui însoțitor.
Față de aceste considerente, constatând că sentința este legală, Curtea, în temeiul art. 496 C.p.c., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția nulității recursului.
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant I. I. – CNP_, domiciliat în București, ., ., ., sector 4 împotriva sentinței civile nr. 4833/2.07.2014 pronunțată de Tribunalul București – SCAF în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți M. M., FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE, cu sediul în București, ., nr. 2-4, sector 1, cod fiscal_, DIRECȚIA PROTECȚIA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI, cu sediul în București, Calea Victoriei, nr. 194, sector 1 și C. L. AL SECTORULUI 4, cu sediul în București, .. 6-16, sector 4, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.02.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
F. G. A. P. O. D. C. C. M.
GREFIER
M. I.
Red. CCM/ Tehnored. R.O./6 ex./19.03.2015
Jud. fond P. G. G. – Tribunalul București
| ← Pretentii. Decizia nr. 856/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligaţia de a face. Sentința nr. 237/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
