Obligaţia de a face. Decizia nr. 923/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 923/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 22596/3/2013*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 923
Ședința publică din data de 12.02.2015
Completul constituit din:
Președinte - R. M. V.
Judecător - M. E. G.
Judecător – S. P.
Grefier - C. I. Ș.
Pe rol se află judecarea cererii de recurs în contencios administrativ formulată de recurenta-reclamantă URMULIȚĂ (E.) M. L. împotriva sentinței civile nr. 1649/05.03.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimații-pârâții S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ILFOV, M. I. A. E. LA LOCUL DE MUNCĂ S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ILFOV și I. C.-DIRECTOR FINANCIAR contabil SERVICIU ECONOMIC, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-reclamantă prin avocat cu împuternicire la dosar și intimatul-pârât S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ILFOV prin avocat cu împuternicire la dosar.
Procedura de citare este legală îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că prin Serviciul Registratură, la data de 06.01.2015 intimatul S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ILFOV a depus înscrisurile solicitate de instanță.
Curtea, aduce la cunoștință părților, că în urma verificărilor efectuate în sistemul informatizat ECRIS, s-a constatat faptul că Ordinul depus la dosar, a fost contestat, însă contestația a fost respinsă pentru lipsa procedurii prealabile, nefiind atacată cu recurs această soluție, după care, nemaifiind cererii prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul asupra excepției autorității de lucru judecat și asupra cererii de recurs.
Recurenta-reclamantă, prin avocat, solicită respingerea excepției autorității de lucru judecat, având în vedere că acest dosar derivă din celălalt dosar, prin disjungere, fiind vorba despre altă cerere.
Pe cererea de recurs, solicită admiterea acestuia, rejudecarea cauzei și modificarea în tot a hotărârii atacate, cu cheltuieli de judecată. La momentul încetării contractului de manager nu au încetat și contractele de administrare a Comitetului Director. Instanța urmează să constate că toate contractele încheiate erau în derulare și nu au încetat la acea dată. Depune note scrise.
Intimatul-pârât, prin avocat, solicită admiterea excepției autorității de lucru judecată, avându-se în vedere faptul că intimata nu a emis decât o singură decizie, respectiv Decizia nr. 81/2010, iar în condițiile în care Curtea de Apel București s-a pronunțat irevocabil, stabilind că Decizia nu a fost lovită de nicio cauză de nulitate, iar în acest dosar se cere tot anularea acestei decizii și nu se mai poate solicita același lucru.
Pe fondul cererii de recurs, solicită respingerea acestuia și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată. Instanța de fond a hotărât în mod corect. Contractul a fost încheiat cu managerul și nu cu instituția.
Curtea, declară dezbaterile închise și reține dosarul în pronunțare.
CU R T E A,
Prin sentința civilă nr. 1649/05.03.2014 pronunțată de Tribunalul București s-a dispus respingerea ca nefondată a acțiunii formulate de reclamanta URMULIȚĂ (E.) M. L., în contradictoriu cu pârâții S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ILFOV, M. I. A. E. LA LOCUL DE MUNCĂ S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ILFOV și I. C.-DIRECTOR FINANCIAR CONTABIL SERVICIU ECONOMIC.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta care a criticat-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea nr.1649 pronunțată de Tribunal București în dosarul_ nu cuprinde motivele pe care se sprijină si când cuprinde motive acestea sunt contradictorii și străine de natura pricinii.
Se reține de instanța de fond că:" Prin decizia nr 81/06.os.2010 s-a dispus atât încetarea contractului individual de muncă cât și contractul de administrare.
Intre timp, managerul spitalului s-a schimbat, iar conform Ordinului Ministrului Sănătății nr.1836/23.10.2007, managerul interimar înaintează propuneri Ministerului Sănătății Publice prin intermediul autorității de sătătate publică județeană in vederea numirii membrilor comitetului director interimar."
Totodată instanța reține :" Potrivit art.183 ind3 din Ig.95/2006, contractul de management și, respectiv, contractul de administrare încetează în următoarele situații:
b) la revocarea din funcție a managerului," concluzionând:
„ în consecință, în mod corect, managerul interimar a informat la data de 25.03.2010 că și-a încetat aplicabilitatea contractele încheiate cu fostul manager, astfel a făcut propuneri pentru funcțiile interimare de director medical și director financiar-contabil."
Instanța de fond mai reține că la data de 06.05.2010 prin Decizia nr 81 s-a dispus încetarea contractul de administrare, dată la care ar fi deveni vacant postul, dar că este corect și legal că, anterior încetării contractului la data de 25.03.2010, managerul interimar să informeze și să facă propuneri pentru funcțiile interimare având în vedere prevederile Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1836/23.10.2007.
Potrivit dispozițiilor acestui ordin managerul interimar înainteaza Ministerului Sanatatii Publice, prin intermediul autorității de sănătate publica județene in vederea numirii membrilor comitetului director interimar dar nu poate sa realizeze ca managerul interimar schimbări de structura organizatorica a membrilor comitetului director, astfel cum a procedat nelegal in speța managerul A. E. si aceasta in condițiile in care anterior fusese încheiat un contract de administrare intre managerul și reclamantă și care era în vigoare nefiind revocat de persoanele abilitate.
Pârâtul A. E., prin abuz de funcție a solicitat D.S.P. Ilfov să facă demersuri la Ministerul Sănătății în vederea desemnării cu titlul interimar a altor persoane în funcțiile de membri în comitetul director arătând prin adresa 2024/25.03.2010(fila 68 din dosar 2)că, contractul de administrare a reclamantei recurente a încetat la 29.03.2010 deși în realitate postul nu se vacanta la data susținută de acesta.
La fila 66 din dosar 2 se regăsește adresa 3816/06.10.2010 prin care D.S.P. Ilfov spune că încetarea contractului de administrare a fost comunicat de S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ILFOV și transmis Ministerului Sănătății făcând trimitere la adresa 1186/29.03.2010 însoțită de înscrisul mai sus invocat.
Față de aceasta susținere, recurenta arată că așa cum reiese din inscrisul de la fila.... din dosar această măsură a fost luată doar pentru două persoane deși Comitetul Director era format din cinci membri.
Argumentarea instanței de fond potrivit art.183 ind3 din Ig.95/2006, contractul de management și, respectiv, contractul de administrare încetează la revocarea din funcție a managerului, nu are susținere în prezenta cauză având în vedere că la trei din membrii comitetului director nu s-a aplicat această prevedere.
Într-un alt motiv de recurs se arată că hotărârea nr.1649 pronunțată de Tribunal București în dosarul_ este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii;
Potrivit art. 1833din Legea nr.95/2006. - "Contractul de management și, respectiv, contractul de administrare încetează în următoarele situații:
b) la revocarea din funcție a managerului, în cazul nerealizării indicatorilor de performantă ai managementului spitalului public, prevăzuți în ordinul ministrului sănătății publice, timp de minimum un an. din motive imputabile acestuia, si/sau în situația existentei unei culpe grave ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor managerului:"
Condiția SINE-QUA-NON, pentru încetarea contractul de administrare este nerealizarea indicatorilor de performanță ai managementului spitalului public, sau ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor managerului. Pârâtul E. A. a fost numit prin Ordinul M.S. 1346 din 26.06.2009 astfel cum reiese din Decizia 82/2010 fila 51 din dosar, dată la care a operat revocarea din funcție a managerului S. G.. în situația în care am fi fost în situația prevăzută de art.1833 lit. b din Legea nr. 95/2006 astfel cum a susținut pârâta intimată în dosarul_/3/2010 din care s-a disjuns prezenta cauză, revocarea reclamantei și a întreg comitetului director, trebuia să se facă concomitent cu revocarea din funcție a managerului S. G. dacă revocarea acestuia ar fi fost pe considerentul nerealizării indicatorilor de performanta.
În realitate revocarea managerului S. G. s-a făcut pentru alte considerente motiv pentru care contractele membrilor comitetului director au rămar în vigoare.
Încetarea contractul de administrare a recurentei a intervenit astfel cum a recunoscut intimata și a reținut și instanța de fond în motivarea soluției: Prin decizia nr 81/06.05.2010 s-a dispus atât încetarea contractului individual de muncă cât și contractul de administrare, la un an după numirea managerului interimar E. A..
Se reține de instanța de fond:
"Așadar, faptul că fostul manager cu care reclamanta a încheiat contractul de administrare, nu a mai deținut funcția, a dus ope legis la încetarea acestui contract."
Expresie latina ope legis cu înțelesul prin puterea legii, folosita pentru a reda ideea ca anumite obligații, drepturi, consecințe juridice iau naștere direct, in temeiul prevederilor legale, fara a mai fi nevoie de întocmirea unui act ori de pronunțarea unei hotărâri nu se aplică în speță.
Articolul invocat de instanța de fond, art.183 ind. 3 lit.b din Legea nr.85/2006. prevede imperativ că, încetarea contractului de administrare poate fi dispusă doar dacă revocarea din funcție a managerului a intervenit pentru considerentul nerealizării indicatorilor de performanță sau unei culpe grave a acestuia ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor. Simpla revocare din funcție a managerului nu atrage încetarea contractelor de administrare a membrilor comitelui director.
Nu există nici un temei legal prin care contractele încheiate de managerii revocați îți pierd valabilitatea la data incetării mandatului lor.
Dacă am admite ipoteza instanței de fond potrivit căreia, prin faptul că, contractul de administrare a fost încheiat cu fostul manager și pe considerentul că acesta nemaideținând funcția, a dus ope legis la încetarea acestui contract, momentul încetării trebuia să coincidă pentru toți membri comitetului director și concomitent cu încetarea mandatului fostului manager, dar, în speță a încetat contractul de administrare la un an după și numai pentru doi membri.
Rezulta deci ca masurile dispuse in speța au fost nelegale.
Instanța de fond deși a fost investită cu anularea Deciziei de încetare a contractului de administrare și deși reține că, actul administrativ de încetare a contractului de administrare este decizia nr 81/06.05.2010, act nelegal din punctul său de vedere, nu analizează nerespectarea condițiilor de fond si de formă prevăzute de lege cu privire la eliminarea unui act administrativ care conduce la aplicarea sancțiunii nulității actului administrativ respectiv.
Astfel nerespectarea condițiilor de fond atrage nulitatea absolută a actelor administrative iar nerespectarea condițiilor de formă atrage nulitatea relativă.
Decizia nr 81/06.05.2010 prin care s-a dispus atât încetarea contractului individual de muncă cât și contractul de administrare nu respectă nici condițiile de fond și nici condițiile de formă.
Pentru ca actul administrativ să fie legal trebuie să fie emis de organul administrativ căruia legea îi conferă dreptul și are obligația de a emite actul, ori așa cum a reținut și instanța de fond managerul interimar potrivit art.1 pct 31 din Ordinul nr. 1836/23.10.2007 MSP înaintează propuneri Ministerului Sănătăți Publice, prin intermediul autorității de sănătate publică județene în vederea numirii membrilor comitetului director interimar dar nu poate dispune modificarea comitetului director.
Potrivit art.2 din același act normativ avut în vedere de instanța de fond"
Atribuțiile comitetului director interimar sunt reglementate prin ordinul ministrului sănătății publice nr.921/2006 pentru stabilirea atribuțiilor comitetului director din cadrul spitalului public."
Pârâtul intervenient E. A. a fost numit prin Ordinul M.S. 1346 din 26.06.2009 astfel cum reiese din Decizia 82/2010 fila 51 din dosar, ca manager interimar dată la care a operat revocarea din funcție a managerului S. G. și în situația în care la acea dată ar fi operta ope legis încetarea contractelor de administrare a membrilor comitetului director acesta ar fi trebuit să înainteze propuneri Ministerului Sănătăți Publice, prin intermediul autorității de sănătate publică județene în vederea numirii membrilor comitetului director interimar.
În speță în fapt aveam un manager interimar și un comitet director cu contracte de administrare valabil încheiate, ca urmare a promovării unui concurs, în conformitate cu art.183 din Legea nr.95/2006, încheind contractul de administrare pe o perioadă de 3 ani și care puteau înceta înainte de termen în cazul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute în acesta.
Pentru ca un act administrativ să fie valabil trebuie să fie adoptat nu numai de organul competent, dar și de funcționarul competent din cadrul acelui organ.
Decizia nr 81/06.05.2010 a fost emisă de managerul interimar E. A. care nu are astfel de atribuții conform Ordinului nr. 1836/23.10.2007 MSP. Membrii comitetului director care au ocupat postul prin concurs încheie cu managerul spitalului public un contract de administrare si nu cu managerul interimar, numitul E. A. emitentul deciziei neavând la momentul acela calitatea de manager, funcție ce o putea ocupa prin concurs.
Actul administrativ trebuie să fie în conformitate cu legea, el fiind emis tocmai pe baza și în vederea executării legii ori Decizia nr 81/06.05.2010 nu cuprinde motivele de fapt și de drept de încetare a CONTRACTULUI DE ADMINISTRARE care dispoziție legală trebuia dusă la îndeplinire.
La emiterea actelor administrative trebuie respectate condițiile de formă și de procedură prescrise de lege pentru emiterea lor ori actul administrativ de încetare a contractului de administrare, Decizia nr 81/06.05.2010, nu respectă aceste condiții.
Pentru aceste considerente actul administrativ de încetare a contractului de administrare, Decizia nr 81/06.05.2010,este lovit de nulitate absolută.
Pârâții S. C. JUDEȚEAN DE URGENTA ILFOV, A. E. și I. C. au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
În primul rând a fost invocată excepția autorității de lucru judecat, având in vedere Decizia nr. 3045/2014 pronunțata la data de 25.04.2014 de Curtea de Apel București Secția a VII- CMAS in dosarul nr._/3/2010.
Astfel, prin Decizia sus-mentionata se arata ca "in mod legal paratul (Subscrisul) a emis Decizia nr. 81/06.05.2010... decizia nefiind lovita de nici o cauza de nulitate". Aceste susțineri vin sa le contrazică pe cele ale recurentei-reclamante, care in prezentul recurs solicita "anularea actului administrativ individual Decizia nr. 81/06.05.2010... cu consecința repunerii pârtilor in situația anterioara ca urmare a constatării nulității absolute a acesteia."
Prin prezentul recurs, recurenta-reclarnanta solicita "obligarea in solidar a managerului A. E. cu paratul S. C. Județean de Urgenta Ilfov la plata despăgubirilor reprezentând contravalaoarea drepturilor salariale de la data de 25.03.2010 pana la data de 06.04.2011 si obligarea înregistrării mențiunilor in cartea de munca a reclamantei..." Autoritatea de lucru judecat operează si asupra acestor susțineri, deoarece recurenta a formulat aceleași pretenții si in dosarul nr._/3/2010 in care s-a pronunțat decizia de mai sus, prin care s-a dispus "va respinge in tot acțiunea (recurentei-reclamante) ca neîntemeiata."
Pe fondul recursului s-a susținut ca Tribunalul a dispus sentința recurata cu respectarea intocmai a prevederilor legale incidente in speța. Tribunalul a reținut in mod corect ca "faptul ca fostul manager cu care reclamanta a incheiat contractul de administrare nu a mai deținut aceasta funcție, a dus ope legis la încetarea acestui contract (cel de administrare)."
Intre reclamanta si subscrisul Spital a fost inițial incheiat, conform dispozițiilor Codului Muncii in vigoare la acea vreme, Contractul individual de munca nr. 407/01.05.2003, pentru o durata nedeterminata, reclamanta având funcția de Economist I - Director financiar-contabil, funcție care este de conducere si pentru care aceasta a dat examen. La acea data, in urma promovării concursului, se incheiau CIM care isi aveau temeiul legal in dispozițiile Codului Muncii.
O data cu apariția legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, funcția de director financiar-contabil cu CIM este inlocuita cu funcția de director financiar-contabil cu contract de administrare, care este un contract civil, incheiat intre angajat si managerul spitalului persoana fizica.
Astfel, conform dispozițiilor art. 183 din legea nr. 95/2006 "în cadrul spitalelor publice se organizează și funcționează un comitet director, format din managerul spitalului, directorul medical, directorul de cercetare-dezvoltare pentru spitalele clinice, directorul financiar-contabil și, după caz, directorul de îngrijiri, precum și alți directori, potrivit normelor interne de organizare a spitalelor. Ocuparea funcțiilor specifice comitetului director se face prin concurs organizat de managerul spitalului".
Tot Legea nr. 95/2006 dispune in art. 1833 lit. b teza 1 ca "contractul de administrare inceteaza la revocarea din funcție a managerului...".
De asemenea, in conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 1 pct. 31 din Ordinul MS nr. 1836/23.10.2007 pentru stabilirea atribuțiilor managerului interimar al spitalului public (care prevăd ca "...managerul interimar... înaintează propuneri Ministerului Sanatatii Publice, prin intermediul autorității de sănătate publica județene in vederea numirii membrilor comitetului director interimar") managerul interimar la acea vreme, dr. E. A. a informat Ministerul Sanatatii prin Direcția de Sănătate Publica a Județului Ilfov la data de 25.03.2010 ca in conformitate cu dispozițiile art. 1833 mai sus citat, "si-au încetat aplicabilitatea contractele de administrare încheiate cu fostul manager, a persoanelor care fac parte din comitetul director; Dr. Gusanu B. - Director medical si Ec. E. L. - Director financiar-contabil". Totodată, având acest drept conform textelor de lege din supra, managerul interimar la acea data, dr. E. A. a făcut propuneri pentru funcțiile interimare de director medical si director financiar-contabil.
Rațiunea pentru care s-a făcut aceasta informare a fost ca una dintre părțile semnatare ale Contractului de administrare nr. 4037/07.04.2008, si anume, managerul S. G. nu mai deținea funcția de manager si astfel contractul ope legis nu mai putea fi valabil, fapt susținut de art. 1833 lit. b teza 1.
Ca urmare a acestei informări, la data de 06.05.2010, Ministerul Sanatatii emite Ordinul nr. 1093 prin care a fost numita director financiar-contabil interimar d-na I. C..
Astfel, managerul actual al intimatului nu a dispus incetarea contractului de administrare al reclamantei, ci acesta a incetat de drept, iar managerul respectând dispozițiile legii citate mai sus, având si Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 1093/06.05.2010, prin care ni s-a adus la cunoștința ca "începând cu data prezentului Ordin doamna ec. I. C. se numește in funcția de director financiar-contabil interimar al Spitalului Județean C. de Urgenta Ilfov, pana la revocarea unilateral din funcție de către ministrul sanatatii sau pana la ocuparea postului prin concurs.", a. semnat Decizia nr. 81/06.05.2010 prin care a decis incetarea CIM al reclamantei.
Se arată că reclamanta a susținut examenul pentru încheierea contractului de administrare la data de 26.03.2007.
A considerat ca de la aceasta data au inceput sa curgă cei trei ani de valabilitate ai acestuia, conform dispozițiilor legii nr. 95/2006. Consideră ca este culpa exclusiva a reclamantei care de la data examenului 26.03.2007, nu si-a indeplinit obligația de a incheia contractul de administrare, in condițiile in care examenul a fost organizat si promovat de către aceasta, tocmai in vederea ocupării postului de director financiar-contabil cu contract de administrare, contract care a fost incheiat la data de 07.04.2008, la un an si o luna de la promovarea examenului. In tot acest interval de timp reclamanta si-a exercitat funcția de director financiar contabil fara sa aiba un contract de administrare semnat cu managerul de la acea vreme, a semnat si si-a insusit toate documentele semnate, fara baza contractuala. De asemenea, reclamanta, pe langa faptul ca a incheiat Contractul de administrare nr. 4037 la data de 07.04.2008, astfel cum reiese din lecturarea acestuia, a fost incheiat fara indicatori de performanta, contrar dispozițiilor legii speciale.
De la data la care Ministerul Sanatatii a fost sesizat prin Direcția de Sănătate Publica de către managerul interimar la acea data, dr. E. A. cu privire la incetarea aplicabilității contractului reclamantei, sesizarea a fost analizata, verificata, iar in urma acestor activități, a fost emis Ordinul nr. 1093/06.05.2010 de numire al d-nei I. C. pe funcția de director-financiar-contabil interimar.
Reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a ordinului mai sus menționat, formandu-se dosarul nr._/3/2010, care s-a aflat pe rolul Curții de Apel București Secția a VIII-a si care prin Sentința civila nr. 3921/01.06.2011 a respins excepția invocata de reclamanta. ICCJ Secția C. prin Decizia nr. 3502/14.09._ a menținut "soluția de respingere a excepției de nelegalitate a Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 1093/06.05.2010."
Cu privire la sumele de bani pe care reclamanta le solicita, apreciază ca, nu se poate dispune obligarea subscrisului la plata "despăgubirilor reprezentând contravaloarea drepturilor salariale de la data de 25.03.2010 pana la data de 06.04.2011", in primul rand pentru ca reclamanta a fost plătită pana la data de 05.05.2010, iar de la aceasta data si pana la 06.04.2011, nu există temei legal pentru efectuarea plații.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei, dar și sub toate aspectele conform art. 3041 cod proc. civilă, Curtea a reținut următoarele:
Va fi examinată cu prioritate excepția autorității de lucru judecat invocată de intimații pârâți, conform art. 137 cod proc. civilă, excepție ce poate face inutilă cercetarea pe fond a pricinii.
Este de principiu că autoritatea de lucru judecat, in manifestarea sa de exceptie procesuala (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natura sa opreasca a doua judecata), presupune tripla identitate de elemente prevazuta de art. 1201 C.civ. (obiect, parti, cauza).
În cauză, autoritatea de lucru judecat a fost invocată în legătură cu litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr._/3/2010.
Curtea reține că în prezenta cauză, reclamanta a solicitat prin acțiunea formulată, completată și precizată, constatarea nulității absolute a măsurii de încetare a contractului de administrare, cu consecința repunerii părților în situația anterioară, iar în subsidiar, prin notele scrise, a solicitat obligarea în solidar a managerului A. E. cu pârâtul la plata despăgubirilor privind drepturile salariale de la data de 25.03.2010 până la 06.04.2011, obligarea înregistrărilor în cartea de muncă.
Litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr._/3/2010 a avut ca obiect anularea deciziei 81/06.05.2013 emisă de S. C. Județean de Urgență Ilfov, reintegrarea reclamantei pe postul deținut anterior și plata despăgubirilor egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate, însă a vizat raporturile de muncă ale recurentei cu instituția pârâtă, iar nu actele administrative ce reglementează contractul său de administrare, ca în prezenta cauză.
În aceste condiții este evident că nu este îndeplinită condiția identității de obiect pentru a opera în cauză autoritatea de lucru judecat. Pentru aceste motive, excepția invocată de pârâți va fi respinsă ca neîntemeiată.
Cu privire la recursul promovat de reclamantă, se observă că hotărârea instanței de fond este motivată în fapt și în drept conform prevederilor art. 261 cod proc. civilă. Împrejurarea că argumentele invocate de judecătorul fondului, sunt contrare convingerilor recurentei, nu poate conduce la concluzia că hotărârea este afectată de cauza de nelegalitate prevăzută de art. 304 alin. 1 pct. 7 cod proc. civilă.
În acord cu cele reținute de instanța de fond, Curtea observă că nu poate constitui un motiv de nulitate a Deciziei nr. 81/2010, faptul că managerul interimar a informat și a facut propuneri pentru funcțiile interimare având în vedere prevederile Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1836/23.10.2007, chiar dacă la acel moment decizia aminitită nu fusese încă emisă. Aceasta deoarece, potrivit legii, contractul de administrare al recurentei încetase de drept conform art. 183 ind3 din Ig.95/2006 la momentul revocării din funcție al managerului cu care acest contract fusese încheiat.
Prin umare, chiar dacă managerul interimar al spitalului a înaintat propuneri pentru funcția deținută de recurentă, anterior emiterii deciziei nr. 81/2010 contestată de aceasta, această împrejurare nu poate conduce la nulitatea deciziei de încetare a contractului de administrare, deoarece este evident că acest contract încetase anterior, prin efectul legii, iar emiterea deciziei a constituit o formalitate ce nu ține de validitatea actului.
Susținerea în sensul că măsura încetării contractului de administrare a fost luată doar pentru două persoane din Comitetul Director, deși acesta era format din 5 persoane, nu poate fi avută în vedere. Astfel, în condițiile art. 183 alin. 1 (în vigoare la momentul emiterii deciziei), în cadrul spitalelor publice se organizează și funcționează un comitet director, format din managerul spitalului, directorul medical și directorul financiar-contabil, prin urmare doar 3 membri, iar nu 5 așa cum susține recurenta. Din documentele dosarului rezultă că și funcția de director medical a avut același parcurs, prin informarea înaintată Ministerului la data de 23.03.2010 arătându-se că "si-au încetat aplicabilitatea contractele de administrare încheiate cu fostul manager, a persoanelor care fac parte din comitetul director; Dr. Gusanu B. - Director medical si Ec. E. L. - Director financiar-contabil".
De asemenea, managerul interimar a respectat și dispozițiile art. 1 alin. 1 pct. 31 din Ordinul MS nr. 1836/23.10.2007 pentru stabilirea atribuțiilor managerului interimar al spitalului public, care prevăd ca "...managerul interimar... înaintează propuneri Ministerului Sanatatii Publice, prin intermediul autorității de sănătate publica județene in vederea numirii membrilor comitetului director interimar".
La data de 06.05.2010, Ministerul Sanatatii a emis Ordinul nr. 1093 prin care a fost numita director financiar-contabil interimar d-na I. C., iar ca urmare a acestei situații, a fost emisă decizia nr. 81/2010 prin care a încetat contractul de administrare al recurentei reclamante.
Nici critica potrivit căreia decizia amintită nu respectă condițiile de fond și de formă nu poate fi primită. În acest sens, se observă că aceasta a fst emisă de managerul interimar al spitalului, numitul E. A., ce a fost numit prin Ordinul M.S. 1346 din 26.06.2009. Cum managerul interimar exercită atribuțiile managerului de spital pe perioada în care a fost numit potrivit Ordinului ministrului, nu se poate susține că decizia contestată nu a fost semnată de persoana competentă.
Sub un ultim aspect, nu pot fi reținute criticile recurentei referitoare la lipsa de motivare a deciziei, respectiv la neindicarea motivelor ce au condus la eliberarea din funcție, în condițiile în care încetarea contractului de administrare s-a produs conform dispozițiilor art. 1833 lit. b citate mai sus.
Pentru toate aceste considerente, Curtea constată că recursul este nefondat și, în temeiul disp. art. 312 cod proc. civilă, va dispune respingerea lui, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGI
DECIDE:
Respinge excepția autorității de lucru judecat, ca neîntemeiată.
Respinge ca nefondat, recursul formulat de recurenta-reclamantă URMULIȚĂ (E.) M. L. împotriva sentinței civile nr. 1649/05.03.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimații-pârâții S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ILFOV, M. I. A. E. LA LOCUL DE MUNCĂ S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ILFOV și I. C.-DIRECTOR FINANCIAR CONTABIL SERVICIU ECONOMIC.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.02.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
R. M. V. M. E. G. S. P.
GREFIER,
C. I. Ș.
Red./tehnored./2 ex./ MEG /Tehnored
Tribunalul București Secția a II a C. Administrativ Și Fiscal
Judecător fond: D. M.
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 253/2015.... | Pretentii. Decizia nr. 856/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
