Anulare act administrativ. Hotărâre din 19-02-2015, Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 2428/3/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Î N C H E I E R E
Ședința publică din data de 12 februarie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. N.
JUDECĂTOR: B. L. PATRAȘ
JUDECĂTOR: C. E. V.
GREFIER: F. E. B.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant C. L. G. F., cu sediul în .. Bacăucu sediul în .. Bacău împotriva sentinței civile nr. 7595/19.11.2014, pronunțate de Tribunalul București–Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă AGENȚIA DE PLĂȚI P. DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, cu sediul în București, .. 43, sector 1, având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-reclamant C. L. G. F., prin reprezentant convențional avocat O. E. M., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/21.11.2014 (depusă la fila 11 dosar), lipsind intimata-pârâtă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
- stadiul procesual: cauza se află la primul termen de judecată, în recurs;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- prin rezoluția președintelui completului la primirea dosarului, s-a stabilit în sarcina recurentului-reclamant obligația de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei până la primul termen de judecată, sub sancțiunea anulării cererii, obligație neîndeplinită;
- la data de 11.02.2015, prin C. Registratură, intimata-pârâtă a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare, inclusiv pentru comunicare (filele 21-24 dosar).
Curtea, în temeiul art. 1 alin. 1 și art. 2 alin. 3 din OUG nr. 41/2014, constată că în cauză a operat o transmitere legală a calității procesuale pasive prin reorganizare, în sensul că s-a înființat Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în locul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. Urmare a acestei transmisiuni a calității procesuale, introduce în cauză, în calitate de intimată-pârâtă, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Recurentul-reclamant prin avocat depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilită de instanță în sarcina sa, respectiv recipisele . nr._ și BC nr._/30.01.2015 (filele 25-26 dosar) și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Curtea comunică avocatului recurentului-reclamant un exemplar al întâmpinării depuse la dosarul cauzei de către intimata-pârâtă, acesta solicitând amânarea pronunțării pentru a răspunde apărărilor din întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat și constatând că nu sunt motive de amânare, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul-reclamant prin avocat având cuvântul, arată că a avut în vedere mai multe motive de recurs, însă urmare a verificărilor întreprinse, procedura de citare pentru termenul din data de 19.11.2014, în legătură cu care a invocat primul motiv de recurs, a fost legal îndeplinită. Prin urmare, față de probatoriu, înțelege să renunțe la acest motiv de recurs care nu este fondat.
La interpelarea Curții privind rațiunea pe care și-a întemeiat formularea acestui motiv de recurs, avocatul recurentului-reclamant arată că a vorbit cu secretarul comunei G. F. care i-a spus că nu a primit nicio citație pentru termenul de judecată respectiv. Prin urmare a formulat și acest motiv de recurs, însă urmare a verificării actelor dosarului, a constatat că procedura a fost legal îndeplinită.
Curtea ia act că recurentul-reclamant din prezenta cauză înțelege să renunțe la primul motiv de recurs privind nelegala citare.
Recurentul-reclamant prin avocat arată că susține în continuare celelalte motive de recurs, apreciind că hotărârea pronunțată de instanța de fond este netemeinică și nelegală, având în vedere că s-a răspuns la toate aspectele solicitate de instanță, în măsura în care a avut posibilitatea. La fila 9 din dosar, se află depusă adresa către intimată prin care a solicitat o . înscrisuri pentru a răspunde în mod concret la solicitările instanței. Urmare a lipsei acestui răspuns, partea se află în imposibilitatea de a formula un răspuns complet. Concret, s-a solicitat cererea de finanțare, dar în perioada de preaderare când a fost făcut acest proiect, . consultant. Acesta a transmis că nu mai are cererea, . iar singura posibilitate de a o obține, era să fie comunicată de Sapard. A fost solicitată de la Sapard, dar nu a primit nici un răspuns.
Curtea reține că termenul de perimare a fost de un an de zile, în care partea avea timp să facă demersuri.
Recurentul-reclamant prin avocat arată că s-au făcut demersuri, dar trebuia Sapardul să comunice cererea. Restul informațiilor solicitate de instanță au fost precizate: de la categoria juridică a terenului, ce anume s-a întâmplat cu terenurile în timpul desfășurării programului de finanțare, cine a făcut controalele etc. Prin urmare, în concluzie, apreciază greșită hotărârea instanței de fond și solicită admiterea recursului.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea la data de 19.02.2015.
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 19.02.2015.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2015.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR |
M. N. | B. L. PATRAȘ | E. C. V. |
GREFIER |
F. E. B. |
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1008
Ședința publică din data de 19 februarie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. N.
JUDECĂTOR: B. L. PATRAȘ
JUDECĂTOR: C. E. V.
GREFIER: F. E. B.
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului formulat de recurentul-reclamant C. L. G. F., cu sediul în .. Bacău, împotriva sentinței civile nr. 7595/19.11.2014, pronunțate de Tribunalul București–Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă AGENȚIA DE PLĂȚI P. DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, cu sediul în București, .. 43, sector 1, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile și susținerile părții au avut loc la termenul de judecată din data de 12.02.2015, fiind consemnate în Încheierea de ședință de la acel termen, parte integrantă din prezenta Decizie, când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 19.02.2015, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 7595/19.11.2014, pronunțate de Tribunalul București–Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, s-a constatat perimarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul C. L. GHIMES FAGET în contradictoriu cu pârâta AGENTIA DE PLATI P. DEZVOLTARE RURALA ȘI PESCUIT.
P. a dispune astfel, tribunalul a reținut că, potrivit art.248 alin.1 teza I C.pr.civ., „Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an”.
Rezultă din dispozițiile legale menționate anterior că perimarea este o sancțiune procesuală care se bazează pe prezumția de desistare a părții de la cererea făcută, dedusă din faptul nestăruinței vreme îndelungată în judecată. Momentul de la care începe să curgă termenul de perimare este marcat de data ultimului act de procedură îndeplinit în cauză, act ce nu a mai fost urmat, din vina reclamantului, de actele de procedură ce trebuia să se succeadă în mod firesc, astfel încât pricina a rămas în nelucrare. În cazul suspendării judecății cauzei în condițiile art.1551 C.pr.civ., respectiv pentru neîndeplinirea de către reclamant a obligației stabilite în sarcina sa de instanța de judecată, termenul de perimare începe să curgă de la data pronunțării încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecății, deoarece din acest moment partea avea îndatorirea de a stărui în continuarea judecății ce a fost suspendată.
Împrejurarea că partea interesată poate ataca cu recurs încheierea de suspendare, acesta fiind, de altfel, singurul motiv pentru care i se comunică încheierea menționată, nu este de natură să înlăture culpa părților și să stabilească un alt moment de început al termenului de perimare.
Or, în prezenta cauză termenul de un an al perimării, care a început să curgă, conform celor arătate anterior, de la data pronunțării încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecății cauzei în temeiul art.1551 C.pr.civ, s-a împlinit.
Astfel, în speța dedusă judecății a trecut mai mult de un an de când dosarul a rămas în nelucrare din vina părților, care s-au dezinteresat de soluționarea dosarului și nu au întreprins nici un demers după suspendarea cauzei pentru efectuarea unui act de procedură în vederea judecării procesului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C. L. G. F., solicitând casarea ei și trimiterea cauzei pentru continuarea judecății.
În motivarea recursului său, reclamantul a arătat că, în vederea îndeplinirii obligațiilor impuse de instanță, prin adresa nr. 251/22.01.2014 a solicitat intimatei relații și documente, pe care nu le-a primit.
Întrucât termenul de perimare urma să se împlinească la data de 16.10.2014, la data de 02.10.2014 a depus cerere de repunere pe rol, prin care a adus la cunoștința instanței de judecată inclusiv faptul că este în imposibilitatea de a face precizări complete, deoarece intimata nu i-a comunicat documentele solicitate.
Mai arată că a observat pe portalul instanțelor, în data de 18.11.2014, că fusese fixat termen pentru 19.11.2014, deși nu fusese citat, astfel că apărătorul ales a formulat cerere de amânare în care a precizat că nu a fost citat, însă instanța de fond a constatat perimată cererea.
Prin urmare, invocă incidența motivele de casare prev. de art. 304 pct. 5 C.pr.civ., respectiv art. 304 pct. 9 C.pr.civ. coroborat cu art. 3041 C.pr.civ.
Arată că a depus parte din documentele solicitate, însă pe celelalte nu le deținea, astfel că și-a îndeplinit obligațiile impuse de instanță, astfel că nu se impunea perimarea cererii.
În ce privește termenul de perimare, arată că a formulat cerere de repunere pe rol cu două săptămâni înainte de împlinirea acestui termen, or termenul de perimare este de un an.
Examinând recursul prin prisma reglementărilor legale aplicabile și stării de fapt, curtea reține următoarele:
1. În ședința publică din data de 4 septembrie 2013, instanța de judecată a pus în vedere reclamantei să depună la dosarul cauzei, cu 5 zile înainte de următorul termen, fixat pentru 2 octombrie 2013, următoarele:
- cererea de finanțare și criteriile de eligibilitate solicitate cu ocazia solicitării finanțării;
- să precizeze care era regimul juridic al terenurilor în momentul formulării cererii de finanțare și care trebuia să fie acesta conform criteriilor de eligibilitate;
- să indice dacă dosarul de finanțare a fost verificat, cine a făcut verificarea;
- să precizeze daca ulterior depunerii și verificării proiectului au fost făcute modificări în privința proiectului care ar fi determinat lucrări pe alte terenuri decât cele avute în vedere cu ocazia verificării.
2. În ceea ce privește incidența art. 304 pct. 5 C.pr.civ., în sensul neîndeplinirii procedurii de citare pentru termenul din 19 noiembrie 2014 când s-a discutat cererea de perimare, instanța constată că susținerea în acest a recurentului este total falsă.
Potrivit dovezii de citare de la fila 176 dosar fond, citarea reclamantului pentru termenul din 19 noiembrie 2014, încă din data de 20 octombrie 2014, citația fiind primită sub ștampila Primăriei și semnătura secretarei R. M..
Prin urmare, procedura de citare a fost legal îndeplinită, astfel că acest motiv de casare este vădit nefondat.
3. În ce privește motivul de recurs vizat de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., privind soluția în sensul perimării, curtea reține că reclamantul recurent nu doar că nu a depus documentele/precizările solicitate pentru termenul din 2 octombrie 2013, dar nici măcar nu a adus la cunoștința instanței nici faptul că nu ar deține documentele solicitate și nu ar fi în măsură să facă precizările solicitate, nici faptul că ar face vreun eventual demers în acest sens.
Prin urmare, în ședința publică din data de 2 octombrie 2013, tribunalul a dispus suspendarea soluționării pricinii, în temeiul art. 1551 C.pr.civ., reținând ca temei neîndeplinirea obligațiilor impuse în sarcina sa.
Nu a existat absolut nicio precizare în acest sens, nicio explicație oferită instanței în legătură cu neonorarea obligației impuse, nici un înscris depus la dosarul cauzei timp de un an de la data suspendării.
De asemenea, nu s-a formulat nici recurs împotriva încheierii de suspendare, cu toate că avea deschisă această cale pe toată durata suspendării, recurs prin care să conteste culpa sa în neîndeplinirea obligațiilor impuse și să invoce eventual imposibilitatea obținerii documentelor în discuție.
Pur și simplu reclamantul recurent a fost total dezinteresat de propria cauză, formulând cerere de repunere pe rol fix în ziua împlinirii termenului de perimare, recte în 2 octombrie 2014 (data poștei).
Susținerea recurentului privind depunerea cererii de repunere pe rol cu două săptămâni înainte de împlinirea termenului de perimare, care ar fi urmat să aibă loc pe 16 octombrie 2014, este totalmente falsă, dincolo de irelevanța ei cât timp oricum nu s-au îndeplinit obligațiile impuse de instanță.
Astfel, suspendarea cauzei s-a dispus în data de 2 octombrie 2013, astfel că termenul de perimare, de un an prev. de art. 248 alin. 1 teza a I-a C.pr.civ., calculat potrivit disp. art. 101 alin. 3 C.pr.civ., s-a împlinit în data de 2 octombrie 2014.
Cererea de repunere pe rol nu a fost însă însoțită de absolut niciunul din documentele solicitate, nici de precizările pe care reclamantul ar fi trebuit să le cunoască întrucât au strictă legătură cu cererea sa de finanțare, cu îndeplinirea sau nu a criteriilor de eligibilitate, pe care, nota bene, trebuia să le cunoască pentru a putea aplica.
Or, suspendarea dispusă în temeiul disp. art. 1551 C.pr.civ. subzistă până la momentul îndeplinirii obligațiilor impuse de instanță, obligații necontestate printr-un eventual recurs împotriva suspendării.
Potrivit art. 1551 alin. 2 C.pr.civ., ”La cererea părții, judecata va fi reluată dacă obligațiile la care se referă alin. 1 au fost îndeplinite și, potrivit legii, aceasta poate continua”.
Prin urmare, pentru reluarea judecății nu este suficientă cererea în acest sens a părții, ci și îndeplinirea obligațiilor impuse, ipoteză neîntrunită în speță.
Reținând considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, curtea apreciază prezentul recurs ca neîntemeiat, urmând ca – în temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civ. – să îl respingă în consecință.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant C. L. G. F., cu sediul în .. Bacău, împotriva sentinței civile nr. 7595/19.11.2014, pronunțate de Tribunalul București–Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă AGENȚIA DE PLĂȚI P. DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, cu sediul în București, .. 43, sector 1, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 februarie 2015.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR |
M. N. | B. L. PATRAȘ | E. C. V. |
GREFIER |
F. E. B. |
Red./Tehnored/M.N./2 ex.
← Anulare act administrativ. Sentința nr. 484/2015. Curtea de... | Pretentii. Decizia nr. 303/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
---|