Anulare act administrativ. Sentința nr. 575/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 575/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 5036/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Sentința civilă nr.575
Ședința publică de la 03.03.2015
Curtea constituită din:
Președinte: S. D. G.
Grefier: T. M.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta . SRL în contradictoriu cu pârâții M. FINANȚELOR PUBLICE și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Cauza a avut termen de judecată în ședința publică de la data de 24.02.2015, mersul ședinței de judecată fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, 03.03.2015 când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.08.2014, reclamanta. SRL a solicitat în contradictoriu cupârâtul M. FINANȚELOR PUBLICE ca prin hotărârea care va fi pronunțată să se dispună:
1. anularea în întregime a tuturor actelor subsecvente generate direct și nemijlocit de emiterea și punerea in executare silita a deciziei de impunere nr._/19.08.2009 dată de Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale B..
Principalele acte subsecvente in raport cu decizia de impunere nr._/19.08.2009 sunt următoarele:
- toate actele de executare silita - somații, titluri executorii, etc, emise de diferitele instituții fiscale subordonate Ministerului Finanțelor Publice - îndreptate împotriva S.C. D. C. Trading SRL-acte care au avut ca obiectiv încasarea creanței de 528.610 lei stabilite prin decizia de impunere nr._/19.08.2009;
- toate actele de mișcare voluntara a activelor din patrimoniul S.C. D. C. Trading SRL, dispuse de conducerea societății si operate in contabilitate dupa data de 19.08.2009, in contextul presiunilor generate de decizia de impunere nr._/19.08.2009;
- decizia de impunere nr. 1260/20.11.2009 emisa de D.G.F.P. B. pentru majorarea obligațiilor TVA aferente accizelor suplimentare;
- decizia nr. 7404/23.11.2009 emisa de Direcția Județeană pentru Accize si Operațiuni Vamale B. privind suspendarea activității antrepozitului fiscal deținut de reclamanta in baza autorizației nr. RO0115608PP01/24.10.2007, reconfirmata in 20.10.2009;
- decizia nr. 149/30.07.2010 emisa de Ministerul Finanțelor Publice prin care s-a dispus revocarea autorizației de antrepozit fiscal.
2. repunerea S.C. D. C. Trading SRL în situația în care se afla înainte de emiterea și punerea în executare silita a deciziei de impunere nr._/19.08.2009, principalele aspecte vizate fiind:
- reconstituirea întregului patrimoniu activ si pasiv deținut de S.C. D. C. Trading SRL la data de 19.08.2009 prin efectuarea în contabilitatea societății, cu concursul specialiștilor fiscali din structurile Ministerului Finanțelor Publice, a operațiunilor care se impun in acest sens;
- reglarea corespunzătoare si actualizarea fisei sintetice privind obligațiile si drepturile fiscale ale societății, ca urmare a cu anularii actelor de executare silita pornite din decizia de impunere nr._/19.08.2009 si a tuturor actelor de mișcare voluntara a activelor din patrimoniul societății intervenite după data de 19.08.2009;
- revalidarea autorizației de antrepozit fiscal, cu recunoașterea dreptului societății de a-si continua activitatea de antrepozit fiscal autorizata in data de 24.10.2007 si reconfirmata la 20.10.2010;
- restituirea sumelor încasate la buget in contul executării silite pornite in urma deciziei de impunere nr._/19.08.2009, cu majorările si penalitățile de întârziere aferente.
3. repararea pagubelor cauzate S.C. D. C. Trading SRL ca urmare a emiterii si punerii in executare silita a deciziei de impunere nr._/19.08.2009, cu precădere ca urmare a implementării masurilor administrative de suspendare si revocare a autorizației de antrepozit fiscal pentru intervalul de timp cuprins intre data de 23.11.2009, când a fost emisa decizia nr. 7404 de suspendare a activității antrepozitului, pana in momentul in care societatea își va relua efectiv activitatea economica in conformitate cu autorizațiile si drepturile pe care le-a deținut in mod legal. Prejudiciul material cauzat si pretins pana in momentul redactării prezentei acțiuni se ridica la suma de 2.500.000 lei, la care se adaugă daune morale pretinse in suma echivalenta de 2.500.000 lei.
Reclamanta a arătat că prin Decizia nr.508/17.11.2009 emisă de DGFP B. de soluționare a contestației și prin Decizia nr.3961/R/02.10.2012 pronunțată în recurs de Curtea de Apel B. în dosar nr._, s-a stabilit nulitatea absolută a Deciziei de impunere nr._/19.08.2009. Astfel, prin cererea nr._/24.06.2014 a solicitat Ministerului Finanțelor Publice să ia act de împrejurarea că efectele juridice ale deciziei de impunere nr._/19.08.2009 au încetat și în baza principiului retroactivității, desființarea actelor subsecvente și repunerea societății reclamante în situația anterioară. Până în prezent însă, pârâtul MFP nu a răspuns solicitării sale.
Pârâtul M. FINANȚELOR PUBLICE a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a MFP întrucât nu este emitentul actelor administrative și nici instituția învestită prin lege cu atribuții de natura celor care fac obiectul litigiului, admiterea excepției puterii de lucru judecat, admiterea excepției tardivității față de disp. art.11 LCA și admiterea excepției inadmisibilității acțiunii, pe de o parte pentru ca la data formulării acțiunii nu există un act administrativ propriu zis sau asimilat și nici un refuz nejustificat de soluționare a unei cereri, iar pe de altă parte pentru nerespectarea prevederilor art.19 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.
La termenul din 02.12.2014, reclamanta . SRL a depus cerere precizatoare prin care a solicitat introducerea în cauză a pârâtei AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE FISCALĂ, capetele introductive de acțiune fiind reformulate după cum urmează:
1.obligarea Ministerului Finanțelor Publice și Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală, fiecare în părțile ce le privește și în mod conjugat, în raport cu atribuțiile și competențele stabilite prin lege pentru exercitarea administrației generale a finanțelor publice, să ia act și să recunoască în mod explicit și implicit, stare de nulitate absolută a Deciziei de impunere nr._/19.08.2009, emisă și pusă în executare silită de fosta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B., nulitate absolută instituită ca efect al Deciziei nr.3961/R/02.10.2012 pronunțată în recurs de Curtea de Apel B. în dosarul nr._, decizie definitivă;
2.obligarea Ministerului Finanțelor Publice și Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală, să acționeze, direct sau prin organismele structurale subordonate, cu precădere din oficiu sau în caz contrar, fortuit, în baza cererilor contribuabilului, la anularea, desființarea ori modificarea, după caz, a tuturor actelor administrative prin care s-au stabilit creanțe fiscale accesorii aferente creanțelor fiscale principale individualizate în Decizia de impunere nr._/19.08.2009 anulată, cât și a tuturor celorlalte acte administrative fiscale subsecvente emise ca efect explicit și implicit al Deciziei de impunere nr._/19.08.2009, nulă de drept;
3.obligarea intimatelor pârâte să acționeze în părțile ce le privesc pentru repunerea . SRL în toate drepturile pe care le avea anterior emiterii și punerii în executare silită a Deciziei de impunere nr._/09.08.2009, declarată nulă;
4.identic cu petitul 3 din acțiunea introductivă.
Reclamanta a învederat faptul că până în prezent, intimatele pârâte nu au înțeles să acționeze din oficiu pentru transpunerea în plan concret a dispozițiilor art.47 Cpf. Mai mult, au răspuns negativ tuturor demersurilor pe care reclamanta le-a inițiat pentru reglementarea situației în conformitate cu normele de drept aplicabile.
În susținere, reclamanta a depus înscrisuri.
Pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a instituției invocând că nu a emis nici un act vătămător pentru reclamantă.
Cu privire al admisibilitatea acțiunii, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 1 alin. 1 din legea 554/2004 „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.”
Or obiectul acțiunii așa cum a fost precizat prin cererea din data de 02.12.2014 nu se circumscrie prevederilor acestui text de lege.
Prin primul capăt de cerere reclamanta a solicitat ca pârâtele Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională pentru Administrare Fiscală să ia act și să recunoască în mod explicit și implicit starea de nulitate absolută a deciziei de impunere nr._/19.08.2009. Capătul de cerere este formulat generic, reclamantul nearătând în mod concret care este actul pe care dorește să îl obțină de la pârâte însă, oricum, recunoașterea unui act ca fiind nul nu intră în competențele autorităților publice și nu se poate vorbi, în speță, de un refuz nejustificat de soluționare a unei cereri privitoare la un drept sau interes legitim. Autoritățile publice pot fi obligate să emită un act sau să soluționeze o cerere concretă cu privire la un drept sau interes legitim al unui petent nu să recunoască, în mod principial, nulitatea unui act.
În ceea ce privește cel de al doilea capăt de cerere, se constată că reclamanta îl formulează tot de o manieră generală, solicitând obligarea celor doi pârâți să procedeze la anularea, desființarea ori modificarea, după caz, a tuturor actelor administrative prin care s-au stabilit creanțe fiscale accesorii, aferente creanțelor fiscale principale individualizate în decizia de impunere nr._/19.08.2009 anulată cât și a tuturor celorlalte acte administrative fiscale subsecvente emise ca efect explicit și implicit al deciziei de impunere menționate.
În continuare sunt exemplificate măsurile ce ar trebui luate de autoritățile publice pârâte.
Dincolo de faptul că un astfel de capăt de cerere ar trebui să fie formulat în mod precis nu de o manieră generală, instanța neputând dispune în mod generic, Curtea constată că în esență, reclamanta tinde la obținerea anulării unor acte. Or pentru un astfel de scop petentul nu are opțiunea între formularea unei cereri directe de anulare a actelor și formularea unei cereri de obligare a autorităților publice să anuleze aceste acte. Din lectura art. 1 din legea 554/2004 rezultă că dacă o persoană se consideră vătămată printr-un act administrativ ea are deschisă calea unei acțiuni în anularea respectivului act nu în obligarea autorității publice să ia măsuri pentru anularea actului.
Cum reclamanta nu a formulat o cerere de anulare a unor acte administrative ci a solicitat ca autoritățile publice să ia măsuri în vederea anulării acestor acte, Curtea constată că și acest capăt de cerere este inadmisibil.
Pentru realizarea scopului urmărit de reclamant acesta are la dispoziție acțiunea în anularea actelor vătămătoare, cu indicarea precisă a acestora astfel încât instanța să se poată pronunța în mod precis în raport cu fiecare act în parte.
În ceea ce privește capătul trei de cerere se constată că reclamanta solicită obligarea pârâtelor să acționeze în părțile ce le privesc pentru repunerea reclamantei în toate drepturile pe care le avea anterior emiterii și punerii în executare a deciziei de impunere_/19.08.2009. Cum acest capăt de cerere nu are un obiect concret se impune respingerea lui ca inadmisibil, instanța neputând să se pronunțe decât pe cereri concrete formulate astfel încât, în caz de admitere să se poate stabili cu certitudine întinderea dispozitivului.
Cât privește capătul 4 de cerere, Curtea constată că reclamanta solicită repararea pagubelor cauzate ca urmare a punerii în executare silită a deciziei de impunere nr._/19.08.2009 în special ca urmare a implementării măsurilor administrative de suspendare și revocare a autorizației de antrepozit fiscal. Or în condițiile în care nu a existat o cerere de anulare a unor acte de suspendare și anulare a autorizației de antrepozit fiscal reclamanta nu poate veni în mod direct cu o cerere de despăgubiri pentru prejudiciul cazat prin aceste acte. Faptul că la mod declarativ reclamanta leagă aceste prejudicii de decizia de impunere nr._/19.08.2009 nu prezintă relevanță în condițiile în care, din motivarea concretă rezultă că prejudiciul a fost produs ca urmare a unor acte administrative ulterioare deciziei de impunere, acte care, chiar dacă au o legătură cu decizia de impunere, au, pe de altă parte, o existență de sine stătătoare, impunându-se analizarea legalității și a prejudiciilor pe care le-au produs în mod distinct.
Art. 19 alin. 1 din legea 554/2004 permite formularea unei cereri de despăgubiri în mod distinct față de cererea în anularea actului dar numai dacă anterior a existat o solicitare de anulare a actului vătămător. Cum reclamanta nu a formulat o cerere de anulare a actelor de suspendare și de anulare a autorizației de antrepozit fiscal cererea de reparare a prejudiciilor cauzate prin emiterea acestor acte apare ca inadmisibilă.
Față de toate aceste considerente Curtea constată că, în raport de modul în care reclamanta a înțeles să își formuleze pretențiile, acțiunea apare ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta . SRL cu sediul în Corbi nr.135, ., nr.ORC J_ și CUI RO_ în contradictoriu cu pârâții M. FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în București, sector 5, . și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ cu sediul în București, sector 5, . ca inadmisibilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 03.03.2015.
Președinte, Grefier,
S. D. G. T. M.
Red. Jud SDG 5 ex./2015
.
| ← Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Decizia nr.... | Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG... → |
|---|
