Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 2115/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2115/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-09-2015 în dosarul nr. 2989/2/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a VIII-a C. ADMINISTRATIV și FISCAL
Sentința nr. 2115
Ședința publică din data de 3 septembrie 2015
Curtea constituită din:
JUDECĂTOR: D. M. D.
GREFIER: M. G.
Pe rol fiind acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul H. V., având ca obiect constatarea calității de lucrător al Securității.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspund reclamantul, reprezentat prin consilier juridic M. A. I., cu delegație la fila 9 din dosar, și pârâtul, reprezentat prin avocat O. M., care depune împuternicire avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere dispozițiile art. 131 din Codul de procedură civilă, Curtea pune în discuție competența generală, materială și teritorială.
Reprezentanții părților, având cuvântul pe rând, arată că această instanță este competentă din punct de vedere general, material și teritorial, având în vedere obiectul acțiunii și dispozițiile art. 11 din OUG nr. 24/2008.
Procedând la verificarea competenței în temeiul art. 131 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial în soluționarea prezentei acțiuni, având în vedere obiectul ei și dispozițiile art. 11 din OUG nr. 24/2008 coroborate cu cele ale art. 10 alin. 1 teza a II-a și alin. 3 din Legea nr. 554/2004.
Curtea pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de către pârât prin întâmpinare.
Apărătorul pârâtului solicită admiterea excepției, având în vedere că pârâtul nu a ocupat funcția de ofițer de cercetare penală. În acest sens, învederează că participarea sa la audierea unor persoane, alături de ofițerul de cercetare penală, nu îi conferea calitatea de ofițer anchetator și nici nu îi permitea accesul la dosarul cauzei. De asemenea, competența de a efectua urmărirea penală revenea celor cu funcții și atribuții specifice, conform fișei postului.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepției ca nefondată, având în vedere că din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar rezultă că pârâtul a participat direct la cercetarea și anchetarea numitului U. G. E., urmărit informativ de Direcțiile a II-a și a IV-a ale Securității.
Curtea apreciază că excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de către pârât prin întâmpinare, nu reprezintă o excepție procesuală de sine-stătătoare, ci un aspect de fond, respectiv îndeplinirea în cauză a primei condiții prevăzute la art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008, astfel încât nu necesită o dezlegare prioritară și separată, urmând ca aspectele învederate de către pârât să fie avute în vedere la soluționarea pe fond a acțiunii.
Reprezentanții părților solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Curtea, în baza art. 258 alin. 1 raportat la art. 255 alin. 1 din Codul de procedură civilă, încuviințează părților proba cu înscrisurile aflate la dosar.
În baza art. 244 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea constată încheiată cercetarea procesului și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii și constatarea calității pârâtului de lucrător al Securității, susținând că din actele depuse la dosar rezultă că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008, pârâtul având gradul de locotenent major (1985), respectiv căpitan (1985, 1987) în cadrul Securității mun. București-Direcția a VI a-Cercetări Penale, calități în care a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, astfel cum rezultă din actele depuse la dosar, redate și în cuprinsul notei de constatare nr. DI/I/436/27.02.2015.
Apărătorul pârâtului solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Precizează că, în calitatea sa de lucrător în cadrul compartimentului „Proceduri” al Direcției de Cercetări Penale, pârâtul nu era îndrituit să contribuie la desfășurarea vreunei acțiuni de urmărire informativă. Astfel, conform fișei postului, atribuțiile sale de serviciu se refereau exclusiv la întocmirea unor acte procedurale. Referitor la susținerile reclamantului, în sensul că pârâtul ar fi participat direct la cercetarea și anchetarea numitului U. G. E., învederează că înscrisurile depuse la dosar în acest sens au mai mulți semnatari, iar rolul său, potrivit fișei postului, era de a participa la acțiunile prevăzute de dispozițiile Codului de procedură penală, respectiv de a consemna activitățile realizate de echipa din care făcea parte și de a redacta înscrisurile, în vederea avizării de către conducerea Direcției și de către procurorul militar. Prin urmare, acțiunile la care a participat pârâtul nu au fost de natură a suprima sau a îngrădi drepturi și libertăți fundamentale ale omului, constituind doar acte de executare prevăzute de dispozițiile legale în materie de la acea vreme.
CURTEA
Deliberând asupra prezentei acțiuni în contencios administrativ, constată următoarele:
- Acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la 18.05.2015, reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat să se constate calitatea pârâtului H. V. de lucrător al Securității.
În motivare, reclamantul a invocat următoarele aspecte de fapt și de drept:
Prin cererea nr. P3186/14/05.11.2014, adresată C.N.S.A.S. de domnul U. A. H., s-a solicitat verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor nr. P58684 și I1099046. În aceste dosare, pârâtul a întocmit documente ce se regăsesc la filele 3, 4, 9, 11, 12, 78, 707, respectiv în volumul 2, la filele 6 și 13. Astfel cum rezultă din aceste înscrisuri, pârâtul a avut gradul de locotenent major (1985), respectiv căpitan în cadrul Departamentul Securității Statului-Direcția a VI-a Cercetări Penale (1985, 1987), calitate în care a participat direct la anchetarea lui U. G. E., urmărit informativ și cercetat penal de Direcțiile a II-a și a VI-a în urma unui denunț, în care mai mulți colegi de serviciu au semnalat că păstrează la locul de muncă mai multe caiete cu însemnări personale, care conțineau și „comentarii cu un caracter profund dușmănos" la adresa conducerii P.C.R. și a soților C..
Participarea pârâtului la percheziția domiciliului lui U. G. din data de 17.01.1985 este probată prin procesul-verbal din data de 17.01.1985 (al cărui original se regăsește în dosarul nr. P58684, filele 11-12, iar o copie este arhivată și în dosarul de urmărire informativă nr. I1099046), document ce consemnează identificarea unor înscrisuri considerate „dușmănoase", 23 de caiete de jurnal intim, corespondență privată, încercări literare, publicații cu conținut anticomunist etc. Un alt proces-verbal de percheziție domiciliară semnat olograf de către pârât, alături de ceilalți ofițeri implicați, și purtând aceeași dată este arhivat la fila 78 a dosarului penal. De asemenea, elocvent este și documentul intitulat Dovadă, datat 07.01.1985, în care s-a consemnat opisul înscrisurilor „dușmănoase" reținute de la disident. La data de 04.03.1985, pârâtul, alături de mr. P. M., a semnat procesul-verbal de consemnare a efectuării unor acte premergătoare (dosar nr. I1099046, vol. 2, fila 13) în ceea ce îl privește pe U. G.. Ulterior, în calitate de ofițer anchetator, pârâtul l-a anchetat pe U. G., preluând sub semnătură olografă o . declarații, precum cele arhivate în dosarul nr. I1099046, vol. 3, filele 118, 122, 129, 130, 137. Atât procesele-verbale de percheziție semnate la 17.01.1985 de către pârât, cât și Dovada semnată la data de 07.01.1985, au avut drept rezultat confiscarea a două categorii de bunuri: înscrisuri personale (jurnal), cărți și publicații străine, considerate „dușmănoase", precum și bancnote străine și acte care dovedeau proveniența acestora. Cercetarea lui U. G. E. a condus la avertizarea sa la locul de muncă, în data de 03.08.1985 (vol. 1, filele 136 și 137 din dosarul nr. I_), în luna septembrie 1985 fiind arestat și trimis în judecată pentru deținere de valută și operațiuni cu mijloace de plată străine, potrivit documentelor din dosarul nr. P58684. Arestarea și trimiterea în judecată pentru operațiuni cu mijloace de plată străine a fost probată cu însemnările din jurnalul confiscat la data de 17.01.1985, nu doar cu bancnotele confiscate. În urma agresiunilor la care a fost supus în arestul Miliției din capitală, în noiembrie 1985 U. G. E. a decedat la Spitalul Penitenciar Jilava. Urmărirea, cercetarea și punerea sub învinuire, sub pretextul unei fapte de drept comun, maschează reprimarea unei persoane animată de puternice concepții anticomuniste și antitotalitare. Abuzul faptelor descrise anterior rezidă și din faptul că principala probă folosită în probațiunea unei fapte de drept comun (deținere de mijloace de plată străine) a reprezentat-o un înscris privat, un jurnal ce conținea „comentarii cu caracter profund dușmănos" la adresa conducerii P.C.R.
Definiția legală a noțiunii de lucrător nu presupune situațiile în care respectivele persoane (ofițeri, subofițeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceștia suprimau sau îngrădeau drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Din punct de vedere al legiuitorului, este irelevant dacă aceste încălcări sau limitări aveau susținere legală sau regulamentară. Altfel spus, un angajat al Securității/Ministerului de Interne care, respectând instrucțiunile din acea vreme, ar fi instrumentat un dosar, încălcând, pe motive politice, drepturi și libertăți fundamentale stipulate de Constituția de la acea dată, precum și de pactele internaționale la care România era parte, se înscrie în sfera lucrătorilor Securității, în sensul OUG nr. 24/2008. Activitățile desfășurate de către pârât, în calitate de angajat al fostei Securități, au îngrădit dreptul la viață privată, prevăzut de Constituția României și de art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile OUG nr. 24/2008.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar înscrisuri (filele 10-46).
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
- Întâmpinarea.
Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 17.06.2015 (filele 50-52), pârâtul a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, susținând că nu a fost ofițer de urmărire penală, ci ofițer în cadrul compartimentului Proceduri, astfel că nu putea avea atribuții concrete pe linia urmăririi informative, această activitate necesitând o specializare pe diferite sectoare informative. Participarea sa la audierea unor persoane, alături de ofițerul de cercetare penală, nu îi conferea calitatea de ofițer anchetator și nici nu îi permitea accesul la actele din dosarul cauzei. De asemenea, în perioada anchetării numitului U. G. E. era nou venit în cadrul compartimentului „Proceduri", având o vechime de circa 3 luni în unitate, astfel încat nu i s-ar fi putut încredința cercetarea penală în cazul respectiv. Atribuțiile ce îi reveneau erau strict reglementate de fișa postului și de prevederile Codului de procedura penală, fiind conforme cu ordinele și instrucțiunile pe linie de muncă din Ministerul de Interne. Consemnarea numelui său în declarațiile luate unor persoane era făcută în baza unor proceduri privind activitatea de cercetare penală, instituite prin ordin al ministrului de interne, lucrătorul de la "Proceduri" care participa la percheziții, rețineri, realizarea unui flagrant trebuind să contrasemneze toate actele ce erau întocmite de ceilalți ofițeri.
În subsidiar, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că activitatea pe care a desfășurat-o în cadrul compartimentului Proceduri nu se încadrează în noțiunea de "acțiuni ce au avut ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului". Orice act procedural întocmit în această calitate și orice document pe care l-a semnat și/sau contrasemnat erau în concordanță deplină cu dispozițiile Codului de procedura penală și cu ordinele și dispozițiile ministrului de interne, fiind verificate și avizate de ofițerul care instrumenta cauza penală, aprobat de conducerea Direcției și avizat de procurorul militar care supraveghea activitatea de cercetare penală. Nu a participat la urmăriri informative, întrucât nu avea experiența necesară, la data cercetării penale a numitului U. G. E. fiind încadrat în Direcția Cercetări Penale-compartimentul Proceduri de mai puțin de 3 luni, anterior desfășurând o activitate în cadrul altei direcții cu profil tehnic.
În drept, pârâtul a invocat art. 205 din Codul de procedură civilă, OUG nr. 24/2008.
3. Răspunsul la întâmpinare
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar în data de 08.07.2015 (filele 55-61), reclamantul a învederat următoarele aspecte suplimentare celor invocate prin acțiune:
Calitatea procesuală a pârâtului este dată de înscrisurile asumate de acesta, fiind irelevantă împrejurarea că nu a fost ofițer de cercetare penală, întrucât art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008 face vorbire de ofițer sau subofițer al Securității, calitate deținută de către pârât.
Împrejurările invocate de către pârât, în sensul că nu avea experiența necesară pentru a desfășura activități de urmărire informativă sau că și-a desfășurat activitatea în acord cu fișa postului, ordinele și instrucțiunile ministrului de interne, nu sunt exoneratoare de răspundere, întrucât nu se încadrează în excepțiile reglementate de legiuitor în cuprinsul OUG nr. 24/2008.
În drept, reclamantul a invocat art. 201 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
4. Soluția instanței.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, dispozițiile legale incidente și susținerile părților, Curtea constată că în cauză sunt îndeplinite cele două condiții prevăzute cumulativ de art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008 pentru a se constata calitatea pârâtului de lucrător al Securității, pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Din analiza preambulului și a prevederilor OUG nr. 24/2008 rezultă că rațiunea adoptării acestui act normativ derivă din necesitatea cunoașterii de către membrii unei societăți postcomuniste a fostului regim totalitar, depășirii nivelului organizatoric, intelectual și moral impus de un sistem caracterizat prin structuri și moduri de gândire inadecvate, respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, creării unei culturi politice autentice și a unei societăți civilizate, verificării a posteriori a comportamentului persoanelor care în prezent candidează pentru sau ocupă demnități ori funcții publice (aflându-se în situația de a fi garanții Constituției și ai democrației) ori dețin titluri care implică o dimensiune morală primordială, legea neavând un scop punitiv și neinstituind o responsabilitate penală a celor în privința cărora se va constata că au fost lucrători sau colaboratori ai Securității.
Sub aspectul care interesează în cauză, Curtea reține că OUG nr. 24/2008 urmărește scopul de deconspirare, indicat în preambul, a persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarului întocmit de Securitate sau care au efectuat activitățile prevăzute de actul normativ respectiv, prin consemnarea publică (publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și punerea la dispoziția mijloacelor de informare în masă de către reclamantul C.N.S.A.S.) a celor care ocupă demnitățile sau funcțiile enumerate în art. 3, precum și a celor care își manifestă intenția de a candida pentru alegerea sau numirea în aceste demnități sau funcții publice, actul normativ antrenând doar eventuale consecințe de ordin moral în privința celor care au încălcat drepturi și libertăți fundamentale.
Prin urmare, rolul instanței învestite cu soluționarea unei acțiuni în constatarea calității de lucrător al Securității nu este acela de a stabili vinovații, de a aplica pedepse și de a le individualiza, nerealizând o justiție retributivă, ci doar de a verifica, pe baza copiilor certificate de pe documentele aflate în arhiva reclamantului C.N.S.A.S. și a probelor administrate de pârât, întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege pentru existența calității în discuție, rațiunea legii și rolul instanței fiind în acord cu principiile stabilite prin jurisprudența C.E.D.O, ca expresie a celor mai înalte idei despre justiție și echitate (a se vedea hotărârea de M. Cameră pronunțată la data de 16.03.2006 în cauza Zdanoka contra Letoniei; decizia de inadmisibilitate din 22.11.2001 în cauza Knauth contra Germaniei).
Cu alte cuvinte, prin reglementarea prevăzută de OUG nr. 24/2008, legiuitorul a urmărit deconspirarea prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică a acestora și fără să creeze premisele unei forme de răspundere colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, în condițiile lipsei de vinovăție și a vreunei încălcări a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în fiecare caz în parte (în același sens pronunțându-se și Curtea Constituțională prin decizia nr. 530/09.04.2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 430/24.06.2009). Prin urmare, este evident că eventuala neîndeplinire a celor două condiții prevăzute de art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008 împiedică reținerea calității de lucrător al Securității, indiferent de prevederile preambulului acestui act normativ.
În ceea ce privește analiza condițiilor prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 în cazul pârâtului, Curtea constată că lucrătorul Securității a fost definit de legiuitor ca fiind „orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv de ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”.
Prima condiție prevăzută de textul legal („persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945-1989”)este îndeplinită în cauză, în contextul în care pârâtul a avut gradul de locotenent major (1985), respectiv căpitan în cadrul Departamentul Securității Statului-Direcția a VI-a Cercetări Penale (1985, 1987), calitate în care a participat în mod direct la cercetarea și anchetarea domnului U. G. E., inginer la Institutul pentru Sistematizare Locuințe Gospodărie Comunală București, urmărit informativ și cercetat penal de Direcțiile a II-a și a VI-a ale Securității în urma unui denunț, în care mai mulți colegi de serviciu au semnalat ofițerului de obiectiv că acesta păstrează la locul de muncă mai multe caiete cu însemnări personale, care conțineau și „comentarii cu un caracter profund dușmănos" la adresa conducerii P.C.R. și a soților C..
Nu are relevanță în cauză apărarea pârâtului, în sensul că nu a avut calitatea de ofițer de urmărire penală, întrucât art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008 face vorbire de ofițer sau subofițer al Securității, calitate deținută de către pârât, fără a circumstanția în funcție de domeniul de activitate sau atribuțiile specifice postului. Cu alte cuvinte, este îndeajuns pentru a fi îndeplinită prima condiție legală constatarea împrejurării că pârâtul a fost ofițer/subofițer al Securității, neavând importanță specializarea sau atribuțiile acestuia.
Și cea de-a doua condiție legală („în calitatea menționată la punctul 1, persoana să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”) este îndeplinită în cauză, în contextul în care măsurile întreprinse de către pârât au încălcat dreptul la la viață privată și la libera exprimare.
Curtea se va raporta la informațiile cuprinse în documentele relevante existente în dosarele nr. P58684 și I1099046 (cotă C.N.S.A.S).
Astfel, participarea pârâtului la percheziția domiciliului lui U. G. E. este probată prin procesul-verbal din 17.01.1985, document întocmit olograf și semnat de către pârât (alături de mr. P. M. și cpt. D. I.), în care se consemnează identificarea și ridcarea unor înscrisuri considerate „dușmănoase", respectiv caiete de jurnal intim, reviste, încercări literare, publicații cu conținut anticomunist etc. De asemenea, relevant este și documentul intitulat Dovadă, datat 07.01.1985, în care s-a consemnat opisul înscrisurilor „dușmănoase" reținute de la disident, și anume 38 caitete de jurnal intim, poezii în manuscris, articole și publicații, corespondență privată. Totodată, la data de 04.03.1985, pârâtul (alături de mr. P. M.) a semnat procesul-verbal de consemnare a efectuării unor acte premergătoare, în care sunt redate aspecte ce au rezultat în urma lecturării jurnalelor personale ale domnului U. G.. Ulterior, în calitate de ofițer anchetator, pârâtul l-a anchetat pe domnul U. G., preluând sub semnătură olografă o . declarații ale acestuia.
Curtea mai reține că cercetarea domnului U. G. E. a condus la avertizarea acestuia la locul de muncă în data de 03.08.1985, iar în luna septembrie 1985 a fost arestat și trimis în judecată pentru deținere de valută și operațiuni cu mijloace de plată străine.
Prin raportare la aceste înscrisuri, contrar celor susținute prin întâmpinare, Curtea constată că măsurile dispuse de către pârât au avut ca obiectiv inclusiv aspecte din viața privată a celui urmărit informativ, poziția acestuia față de politica partidului comunist și a orânduirii sociale din țara noastră, opiniile și afirmațiile cu caracter politic, iar nu aspecte care ar fi putut viza siguranța națională sau prevenirea săvârșirii unor infracțiuni contra statului și a economiei naționale. Urmărirea, cercetarea și punerea sub învinuire a domnului U. G. E., sub pretextul unei fapte de drept comun, maschează reprimarea unei persoane animată de concepții anticomuniste și antitotalitare, dovadă fiind că printre mijlocele de probă folosite pentru dovedirea infracțiunii privind deținerea de mijloace de plată străine se numără și înscrisuri private (jurnale personale, note și însemnări, corespondență privată).
Curtea constată că, prin măsurile întreprinse, pârâtul a desfășurat activități specifice mecanismului de supraveghere polițienească extrem de intrusiv în viața privată a celor urmăriți și a realizat o încălcare nelegitimă și disproporționată a dreptului la viață privată și a libertății de exprimare. Contrar susținerilor pârâtului din întâmpinare, este evident că prin aceste acțiuni s-au îngrădit drepturi și libertăți fundamental ale omului, fără a se urmări un scop legitim și fără a se păstra un raport just de proporționalitate. Curtea subliniază că nu pot fi primite susținerile pârâtului din întâmpinare, întrucât din punctul de vedere al legiuitorului este irelevant dacă aceste încălcări sau limitări aveau susținere legală sau regulamentară. Cu alte cuvinte, un angajat al Securității care, respectând instrucțiunile și ordinele superiorilor din acea vreme, a instrumentat un dosar, încălcând pe motive politice drepturi și libertăți fundamentale ale omului, stipulate de Constituția de la acea dată și de pactele internaționale la care România era parte, se înscrie în sfera lucrătorilor Securității, în sensul art. 2 lit. a).
În consecință, Curtea va admite acțiunea și va constata calitatea pârâtului de lucrător al Securității, fiind îndeplinite ambele cerințe prevăzute de art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de către reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în București, .. 55-57, sectorul 3, în contradictoriu cu pârâtul H. V., născut la data de 08.09.1953 în localitatea Gurbediu-T., județul Bihor, fiul lui P. și M., cu domiciliul în București, .. 16-18, ., etaj 3, ..
Constată calitatea pârâtului de lucrător al Securității.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a se depune la Curtea de Apel București-Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică azi, 3 septembrie 2015.
Judecător Grefier
D. D. M. G. M.
Red/thred. DDM/ 4 ex/ 09.09.2015
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 575/2015. Curtea de... | Custodie publică - prelungire. Sentința nr. 1252/2015. Curtea... → |
|---|
