Conflict de competenţă. Sentința nr. 2199/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2199/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-09-2015 în dosarul nr. 1700/3/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.2199
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN DATA DE 11.09.2015
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: M. A.
GREFIER: C. D.
Pe rol soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul București-Secția a II-a C. administrativ și fiscal (prin sentința civilă nr. 3559 /13.05.2015) și Judecătoria Sectorului 3 București (prin sentința civilă nr._ /24.11.2014), în soluționarea cauzei privind pe reclamanta DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în contradictoriu cu pârâtul O. C. V..
Fără citarea părților conform dispozițiilor art.135 alin.(4) Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 20.08.2013, sub nr._/303/2013, petenta Direcția G. de Poliție a Municipiului București a chemat în judecată pe intimatul O. C. – V., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună înlocuirea sancțiunilor amenzilor contravenționale aplicate prin procesele verbale de contravenție menționate în adresa Direcției de Impozite și Taxe Locale Sector 6nr.306-13-_/05.06.2013 cu sancțiunea obligării acestuia la prestarea unei activități în folosul comunității.
Prin sentinta civila nr. 2903 /11.04.2014, Judecătoria Sectorului 6 a disjuns cererile formând mai multe dosare noi, printre care și dosarul nr._ având ca obiect procesul verbal de contravenție nr._/ 11.05.2011.
Prin sentinta civila nr. 2920 /11.04.2014, Judecătoria Sectorului 6 a dispus declinarea cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti.
Prin sentinta civila nr._/24.11.2014 Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a dispus declinarea cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului București la data de 20.01.2015 sub nr._ .
La data de 13.03.2015, Tribunalul București a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale, iar prin sentința civilă nr. 3559 /13.05.2015, a fost admisă exceptia necompetentei materiale și s-a dispus declinarea cauzei, in favoarea Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti; s-a constatat ivit conflictul negativ de competenta si a fost înaintată cauza in favoarea Curtii de Apel Bucuresti in vederea solutionarii conflictului.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII a de C. Administrativ și Fiscal la data de 10.07.2015 sub nr._ .
Asupra conflictului negativ de competență de față, Curtea constată următoarele:
Disp. art. 133 pct.2 NCPC prevăd că există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe s-au declarat necompetente de a judeca aceeași pricină.
D. fiind că Judecătoria Sectorului 3 București și-a declinat competența în favoarea Tribunalului București, care la rândul său și-a declinat competența de soluționarea în favoarea primei instanțe menționate, Curtea constată că în cauză devin incidente art. 133 pct. 2 și art. 135 NCPC, deoarece acestea și-au repudiat reciproc competența materială de judecare.
Curtea apreciază că în determinarea instanței căreia îi revine competența de judecare a cauzei sunt întemeiate considerentele expuse de Tribunalul București – Secția de contencios administrativ și fiscal, date fiind și următoarele argumente:
Obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de cerere înlocuire amendă contravențională cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, reclamantul invocând în drept dispozițiile art. 9 alin. 3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Potrivit textului de lege enunțat: „În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanța de judecată pe a cărei rază teritorială s-a săvârșit contravenția, în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, ținându-se seama de partea din amendă care a fost achitată”.
Dar Curtea mai are deopotrivă în vedere dispozițiile art. 32 alin. 1 și 2 din același act normativ, respectiv: „(1) Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. (2) Controlul aplicării și executării sancțiunilor contravenționale principale și complementare este de competența exclusivă a instanței prevăzute la alin. (1)”.
Reținând prevederile art. 33-38, prin care se reglementează competența și procedura de soluționare a plângerii contravenționale, dar și procedura executării sancțiunilor contravenționale aplicate, Curtea constată deopotrivă dispozițiile art. 39, în conformitate cu care:„(1) Punerea în executare a sancțiunii amenzii contravenționale se face astfel: a) de către organul din care face parte agentul constatator, ori de câte ori nu se exercită calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției în termenul prevăzut de lege; b) de către instanța judecătorească, în celelalte cazuri. (2) În vederea executării amenzii, organele prevăzute la alin. (1) vor comunica din oficiu procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, neatacat cu plângere în termenul legal, în termen de 30 de zile de la data expirării acestui termen, ori, după caz, dispozitivul hotărârii judecătorești irevocabile prin care s-a soluționat plângerea, în termen de 30 de zile de la data la care hotărârea a devenit irevocabilă, astfel: a) pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de specialitate ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază contravenientul persoană fizică sau, după caz, își are domiciliul fiscal contravenientul persoană juridică; b) pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de specialitate ale unităților subordonate Ministerului Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, în a căror rază teritorială își are domiciliul fiscal contravenientul persoană juridică. (3) Executarea se face în condițiile prevăzute de dispozițiile legale privind executarea silită a creanțelor fiscale. (4) Împotriva actelor de executare se poate face contestație la executare, în condițiile legii”.
În sfârșit, potrivit disp. art. 391: „(1) În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite, acesta va sesiza instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit contravenția, în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, ținându-se seama, după caz, și de partea din amendă care a fost achitată. (2) În cazul în care contravenientul, citat de instanță, nu a achitat amenda în termenul prevăzut la alin. (1), instanța procedează la înlocuirea amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității pe o durată maximă de 50 de ore, iar pentru minori începând cu vârsta de 16 ani, de 25 de ore. (3) Hotărârea prin care s-a aplicat sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității este supusă recursului. (4) Urmărirea punerii în executare a sentințelor se realizează de către serviciul de executări civile de pe lângă judecătoria în a cărei rază s-a săvârșit contravenția, în colaborare cu serviciile specializate din primării”.
Reținând acest cadru legal, Curtea apreciază că deși disp. art. 9 și art. 391 din O.G. nr. 2/2001 nu prevăd în mod expres care este instanța competentă din punct de vedere material să soluționeze cererea de înlocuire a amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, într-o interpretare sistematică a O.G. nr. 2/2001 dispozițiile legale precitate trebuie coroborate cu cele ale art. 32 alin. 2, potrivit cărora controlul aplicării și executării sancțiunilor contravenționale principale și complementare este de competența exclusivă a instanței prevăzute la alin. 1, respectiv a judecătoriei. Acest ultim articol consacră în mod expres competența materială a judecătoriei în materie contravențională, atât în faza de control al legalității procesului-verbal de contravenție, cât și în faza de executare a sancțiunilor contravenționale.
Or, procedura înlocuirii amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității este o procedură specială ce se circumscrie fazei de executare a sancțiunii contravenționale.
Prin urmare, coroborând dispozițiile art. 32 alin. 2 cu cele ale art. 9, respective ale 391 din O.G. nr. 2/2001, Curtea reține că instanța competentă material să soluționeze cererea de înlocuire a amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității este judecătoria. În condițiile în care la această concluzie se ajunge prin interpretarea sistematică a dispozițiilor O.G. nr. 2/2001, astfel cum s-a arătat mai sus, nu poate fi primită interpretarea formală a Judecătoriei Sectorului 3, în sensul că s-ar aplica regula de la art. 95 pct. 1 NCPC, care consacră plenitudinea de competență materială în favoarea tribunalului.
În consecință, în temeiul art. 133 pct. 2 și art. 135 NCPC, Curtea stabilește competența de judecare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În soluționarea prezentului conflict de competență:
Stabilește competența de soluționare a prezentei cauze reclamanta DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în sector 3, București, Calea Victoriei nr. 19, în contradictoriu cu pârâtul O. C. V. cu domiciliul în sector 6, București, .. 1, ., ., în favoarea Judecătoriei Sector 3.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M. A. C. D.
Red/tehn.jud.M.A./4 ex./Data red. 15.09.2015
| ← Pretentii. Decizia nr. 1383/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Decizia nr.... → |
|---|
